Iubite frate cu Cercel.
N-as vrea sa ma crezi misel
Dar te suspectez de-o boala!
...Incontinenta literara.

Multumesc de sprijin. Am apucat sa fiu confirmat mai acum un an insa am avut un diferend cu piky si admin m-a taiat scurt. Mda, recunosc ca am scris cuvantul "cur".
Nu-i bai, nu sunt chitros. Recunosc ca nu prea postez. Mai mult citesc ce scriu altii si doar rar am replici.Poate si asta cantareste.
Oricum, multumesc pentru sustinere.

Da, am citit cartea acum 2050 de ani. Mi se parea frumoasa dar ma gandeam cu invidie la elevii de atunci care au prins acele vremuri dinainte de comunism, cand se vede ca totul a luat-o la vale in tara asta.
Am facut liceul la muzica si poreclele date profesorilor erau extrem de hazlii dar si de rautacioase:
Dl. Andronic de armonie era "Ficatel", datorita culorii vinetii a pielei.
Dna. Ungureanu de istorie era "Tamba" din pricina coafurii afro. Clasele mai mari ii spuneau "Petarda" (imaginea unei petarde explodate in gura) Cand se apropia de clasa avem grija sa tipam cativa " Tamba la babord!"
Dl Avachian de istoria muzicii era "Bombonel" , "Fetita" sau "Fustita", datorate preferintelor sexuale banuite de noi.
Dl. Ciubuc de matematica era "Frecatei" din pricina obiceiului de a se scarpina des.
Dl. ... de engleza (nu mai stiu numele) era "Rulment", pentru ca se scobea in ureche si scotea de acolo multe bilutze maronii....
Si tot asa. O sa-mi mai amintesc si o sa ma scriu. Imi place confa asta.

...ce spui tu e discutabil...

Filmul nu e de inteles. Nu se urmareste decat a reda redea ultima parte din viata lui Iisus? Atunci si asa e discutabil, de moment ce nu stim cum s-au petrecut lucrurile...Sa fie un film filozofic despre invataturile Sale? Nu prea e asa ceva in film...nu mai mult decat cateva pilde. Sa fie o incercare de a descrie amanuntit caznele si suferinta pe care El a dus-o pentru noi pe cruce? Posibil, dar nu in asta sta insemnatatea Sa, ci in cu totul alta parte.
Sunt convins ca ai citit Noul Testament. Nici unul dintre cei 4 evanghelisti nu a insistat in descrieri ale patimilor. Nu in asta sta mesajul. Daca insusi Iisus ar vedea filmul asta (e absurda ideea, stiu, dar nu ma pot abtine) ar fi extrem de nemultumit, ca nu L-am inteles...

Nu m-am facut inteles...
Vroiam sa intreb daca nu cumva e aberant ca un film despre Iisus sa fie interzis copiilor, cand de fapt mesajul hristic ar trebui sa "cada" exact acolo.
Nu e aiurea sa faci un film religios care nu are voie sa fie vazut de "main target"?

Cand s-a lansat filmul asta eram traitor in San Francisco...Si atunci, ca si acum, a avut parte de nenumarate critici si laude, a fost o adevarata campanie impotriva lui dar si una pentru el. S-au re-dezgropat balauri ciudati (antisemitism, fanatism crestin) si de la bun inceput aceasta productie a impartit oamenii in cel putin doua tabere. Imi amintesc reportaje din salile de proiectie in care spectactorii ramaneau inca 10-15 minute dupa flim, cu o expresie de durere nemarginita, cu lacrimi, cu o ura inexplicabila pe fata, gata de artag pentru convingerile lor cele mai intime.
Asta vad si aici; ma tem ca "Patimile" astea, asta a incercat si asta a reusit: sa dezbine, frecandu-ne de nas cat suntem de pacatosi.
Dar oare suntem chiar asa?
Apropo, lasand la o parte muscaturile dintre voi, credeti ca un film despre Iisus trebuie interzis copiilor sub 15 ani?

La Pasti
Astazi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necajite si mânjite,
Zece oua înrosite.
Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce va este, fratioare,
- Ce va doare?
Nu va ninge, nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua,
Parca, Dumnezeu ma ierte,
N-ati fi oua...
- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Lânga pasca cu orez.
Si schimbindu-si brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pân'la urma tot nu scap!
- Ne gateste de parada.
- Ne ciocneste cap în cap
Si ne zvârle coaja-n strada...
- Ce rusine!
- Ce dezastru!
- Preferam sa fiu omleta!
- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru...
- Si eu unul violet...
- Eu, mai bine-ar fi sa tac:
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi închipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!...
George Topârceanu

Foarte slaba miscarea pe confa asta...Si eu chiar credeam ca e interesanta...

Mda, e greu sa nu o iei prin desisul gandurilor si a controverselor.
Va propun un exercitiu de imaginatie: Din cele scrise aici, oare cum arata Dorin si cum arata Lili. Cu cine v-ati imprieteni mai usor?(I-am luat pe cei doi din considerente clare: amplasarea la extreme in subiectul dat. Sper sa nu fie cu suparare, iar daca e, sa imi semnaleze si inchid confa asta....)

Ca sa ai o boare de credibilitate, ar trebui sa vii cu explicatia cuvantului "nimic" din afirmatia ca dupa moarte ... Defineste-l si mai stam de vorba.

Scuze...am lipsit ceva vreme si vad ca s-au cam adunat. Nu am de fapt nici o scuza, dar iti pot raspunde acuma la intrebarea:presupunând că sufletul e nemuritor, ce legătură are cu credinţa intr-un Dumnezeu? Crezi că există o interdependenţă? Dacă un ateu crede că sufletul va supravieţui trupului, trecând într-o altă dimensiune, această dimensiune nefiind "patronată" de cineva, acest lucru îl descalifică (din calitatea de ateu, desigur)? raspuns: Habar nu am. Iti dai seama ca daca as stii mi-as trai viata altfel.
Sunt nenumarate intrebari la care nu am raspuns. Sunt lucruri la care nu am acces. Si stiu ca nu voi avea niciodata.
Dar cred ca Dorin stie.

NU te inteleg...Cum adica nu are ce cauta crestinismul in Europa??? Tu faci mistou?

"...biblia gaseste pentru orice greseala o cale de a te impaca cu Dzeu.
Poate aici este secretul ei.

Exact. Noul testament e calea noastra spre Absolut, e si adevarul fiintei noastre si e descrierea vietii. Calea, adevarul si viata. Cuvantul lui Iisus te pune pe treaba, te obliga sa te raportezi la Dumnezeu, care zace in noi toti intr-un fel sau altul. Ateii scapa de grija asta. Ei se raporteaza doar la ei. Asta de fapt ne separa.

tatiku,
n-am nici o problema/dilema existentiala. e de bine? e de rau?
E foarte rau si de fapt e imposibil. Ceea ce vrei tu sa faci e o manevra "intelectuala" de conjunctura. Incerci sa te convingi ca esti inteligent, ca ai un punct de vedere limpede si clar acolo unde mai toti au o gandire cetoasa si idiosincrazii.
Am o teorie. Eu cred ca noi romanii suntem foarte suficienti intelectual si moral. Au disparut demult nobilii ganditori care aveau taria si limpezimea sa spuna "cred ca", "poate", "nu mi-e clar", "nu stiu", etc. Ma intreb ce drac te impinge pe tine, sau pe cei ca tine, CHIAR sa nu ai dileme. Adica CHIAR sa simplifici totul la nivel de aparenta si de faptic concret. De buna seama esti un om educat, si deci ma mira ca nu prinzi nuantele credintei absolut deloc, zaci intr-un malentendu penibil suspendand total orice dialog....

"tatiku,
o discutie despre credinciosi si atei tu ai putea face numai din punctul de vedere al unui credincios."

Nu e asa. Insa tu gandesti religia ca pe o musca pusa la microscop iar eu iti atrag mereu atentia ca religia nu se bazeaza pe concret, ci pe abstract. N u poti deloc spiritualiza?

"in plus, lumea a evoluat. acum majoritatea europenilor sint pur si simplu indiferenti la problema existentei sau nu a lui dumnezeu."

Nici aici nu prea te cred. Cred ca toti (in afara de tine) avem in noi vesnica intrebare: Cine suntem, de unde venim, incotro mergem...Cine e Dumenzeu,cum arata, exista sa nu...etc? Eurpopenii vestici insa nu mai discuta aceste lucruri, cultura lor "evoluata" nu le da voie sa isi afiseze sentimentele.

"in toata europa religia nu mai are nici o importanta. cind o sa vizitezi, de exemplu , anglia, cauta un hotel amenajat intr-o fosta biserica. celebra st. paul din londra este muzeu (administrata de primarie) din cauza lipsei de credinciosi. aici ai putea sa faci o discutie si nu sa pui placa srticata a disputei (inexstente) intre credinciosi si atei....".

Faci greseala cea mare, confunzi biserica cu credinta. Biserica nu are monopolul credintei si secularizarea de care vorbesti nu ineseamna ca lumea inceteaza sa fie crdincioasa sau macar agnostica...Ei nu mai merg pe o denominatie. Sunt cugetatori, agnostici, crestini sau unii atei. Adevarat e ca in tarile de sorginte germanica, Olanda si Anglia in special, mersul la biserica e un fel de plimbare de dimineata si un fel de ritual. Dar sa nu uitam ca ambele tari au avut mari probleme cu biserica catolica (inchizitia, protestantismul, regi rebeli, etc) si deci acolo biserica nu e o institutie prea populara.

Ar fi frumos sa fie asa de simplu. Nu prea e, din pacate. Vorbele tale or fi frumoase, dar parca prea seamana a biserica... Cred ca trebuie sa ma lamuresc singur. Sa fiu si eu purtat in brate. Deocamdata insa Iisus e in mine prin filozofia sa si prin spiritul ce-l are cel mai de seama om ce a trait pana acum. Restul, povesti...deocamdata.
PS. Stiu povestea cu luatul in brate pe plaja. Mi-a venit mai acum vreo 2 ani pe un email:)

De acord. Noi toti europenii suntem in fapt de esenta greco-romano-iudeo-crestina. Dar ne referim la Iisus Cristos ca la cel care ne-a trasat morala.

Raspunsul tau dat lui Om e de natura sa ma sperie; tu chiar nu ai nici o dilema, nici o framantare? Esti absolut sigur ca totul e utopic, fals si "o prostie"? Vorba aia, si daca exista totusi?
A lua Biblia mot-a-mot inseamna a nu intelege absolut nimic din mesaj. Acolo e concrentrata esenta fiintari noastre si tu o gandesti ca pe o nuvela de Agarbiceanu... Nu numai ca deranjeaza punerea in lumina a Bibliei, in varinta ta, dar te duce pe tine insuti pe un drum gresit.

"Daca rastignirea lui Iisus nu te atinge (si probabil nu crezi in invierea Lui!)inseamna ca tu nu esti schimbat.El ASA a schimbat lumea! Invatatura si miracolele sunt valoroase dar secundare."
-- Lili, rastignirea lui Iisus ma atinge foarte tare. Ma intreb daca nu era crucificat la 33 de ani, cate extraordinare fapte ar mai fi facut si cat de mult ne-ar mai fi schimbat pe noi. Am mari indoilei, fir-ar sa fie, in Inviere. Nu am ce face, nu pot inghiti treaba asta. Crede-ma, as vrea mult de tot sa cred in asa ceva. Am doar 40 de ani, sper sa gasesc mai multa liniste si intelepciune, eventual dovezi, sa cred. Dar cred ca e fals ca invataturile lui sunt secundare. NU e adevarat. ele sunt de fapt esenta constiintei noastre.
"A fi crestin inseamna a-L urma pe Iisus Cristos. Nu numai a crede in El ci a-L urma, a-L imita, a-I respecta CUVINTELE si a le aplica continuu."
-- Ce inseamna a-l urma? Eu cred in incredibila intelepciune a lui ( sau a Lui, cum grafiezi tu). Nu pot citi pasaje din Evanghelii fara sa nu imi dea lacrimile, vazand atata iubire si intelegere. Daca am piedici in a intelege Invierea, nu sunt crestin? dar ce?
"De asta a si venit pe lume, sa ne fie noua mai usor jugul vietii lumesti.Eu asa cred."
-- Asta a si facut. Tu crezi in Invierea lui concreta, eu cred in Invierea lui abstracta dar atat de prezenta in noi toti. Il purtam mereu in noi si deci e inviat in fiecare dintre noi. Prin invataturile christice, noi purtam mult mai usor jugul vietii asteia.

Ca ai mari indoieli, e perfect justificat. Iisus insa a existat, sunt dovezi de netagaduit.
Si eu ma impiedic de multe fapte de-ale lui. Mintea mea, alcatuita si "antrenata" sa nu creada decat ceea ce vede sau crede ca e posibil, nu ma lasa sa fiu fervent credincios, in sensul in care ar trebui sa cred ca si sa nu cercetez.
Dar, ca si tine, mie mi se pare mult mai pretioasa invatatura lui decat asa-zisele minuni.