cultura romana nu exista. de abia acum incepe sa se formeze. cultura, asa cum am spus odata demult, este chintesenta unei civilizatii./ de la instaurarea regimului binecunoscut, in romania cultura a murit. romanii n/au mai avut chitesenta. n/au mai avut legatura cu umanitatea. totul era controlat de partid./ totul, nu chiar. exceptii au fost mereu. insa cultura nu e facuta din exceptii. / geniile apar ici si colo acolo unde nici cu gandul nu gandesti. cei care printr/un cuvant pot face un popor intreg sa planga sau sa dantuiasca nu se nasc si nu cresc intr/un mediu controlat. nu fac scoli de arta, nu fac iatc/ul, nu merg la cantarea romaniei./ geniile au nevoie de libertate. eu am trait in  ...continuare .
142 comentarii

aici se fac epigrame !/ nu le transformati în drame,/ ci mai bine vă distraţi,/ cât de fain aţi fost "pictaţi":)))/ p.s./ e-nvitat la comentat/ doar cel ce-i "epigramat" !/ musai e sa spuna-n vers/ tot ce i-a stat pe invers !
209 comentarii

cat de matura este societatea romaneasca pentru a putea accepta existenta lor alaturi de noi? / sunt cetateni diferiti? suntem noi - cei heterosexuali - superceteni iar ei/ele nu?/ au dreptul la drepturi egale cu noi, in conditia ca platesc impozite/taxe la fel ca noi? / le acordam sansa/dreptul sa iubeasca asa cum vor/cum simt, sa se simta liberi, sa faca ce vor, fara sa ii privim ca pe bolnavi, cu usoare/majore aere de superioritate?/ sloganul lor [unul din ele]: "excesul de sare, zahar si ura dauneaza grav sanatatii societatii"./ dar noi?/ cata democratie? cata homofobie?/
147 comentarii

/ daca bunica avea roti, era tramvai/ a citit cineva "cismigiu & compania" scris de g. bajenaru?/ povesti hazoase si, uneori, emotionante despre elevii "liceului lazar" din bucuresti./ am si eu povestile mele./ topicul acesta s-ar putea numi "profesorii nostri"./ deschid seria cu profesoara de limba franceza./ domnisoara era, desi deja nu tinerica la cei 55 de anisori ai ei./ porecla ei era "cateaua" si invatase la "notre dame de paris" - nothre dam de parhi" [cu accent pe "i"], lucru pe care il amintea cel putin de cinci ori in timpul lectiei./ poate ca trebuiam sa scriu asta la sfirsit, caci nu toti forumistii ar putea agreea catelusi./ era evreica si daca mai traieste si azi doua lucruri s  ...continuare .
9 comentarii

caut un loc racoros/ fara seaman/ si umbre/ unde sa ma poti semana/ caut un lan fara semanatori/ unde sa-mi rasar rosu/ nicicand chibzuit/ mereu asemanatoare/
22 comentarii

pat din lemn alb, / de mesteacan, / troienit, / nins, la-un capat / ostenit la celalalt / la mijloc, scobit în alb / leganat / în sfori plapânde / lustruit / de palme scurse / între cute de cearceaf. / pat de flori / strivite-n coapse / de sapte ori / câte sapte / scufundat lin, în venin / verde ca frunza de pin / purtat sus, / lasat în jos / fara timp si fara rost / rasucit de ape 'nalte/ de sapte ori / câte sapte / si întors / si-uscat la soare / boala dusa pe picioare.../ pat de fier / cazut în cer / agatat de stele-n colturi / ancorat adanc, in porturi/ netezit, muscat de dinti / rasturnat / si ros de zimti / cum e omul / scos din minti / cand se zbate / sub vantoase / de s  ...continuare .
25 comentarii

iii./ muzica tãcu şi el trebui sã se operascã din mers şi din cãutat .se odihni ,nu mai putea de obosealã şi de dezamãgire pentru cã el se aştepta ca o sã ajungã foarte repede la cel care cânta şi în felul acesta va putea sã îi mulţumeascã. dar nimic, drumul parcã se lungea devenea tot mai obositor iar muzica aceea se tot îndepãrta de el şi nu ştia încotro sã meargã sau se sã îndrepte pentru cã mereu avea aceeaşi senzaţie cã vine de pretutindeni şi nu de undeva anume. numai bine nu terminã de gândit aceste frãmântãri cã se şi trezi auzind din nou cântecul acela. bucuros cã o poate cãuta din nou, o porni la drum, avu aşa o senzaţie ca nu era timp  ...continuare .
2 comentarii

ii/ ei, şi începurã cãutarile. nu mai ştia ce sã faca de fericire pentru aceastã cãutare şi pentru aceastã cãlãtorie, pentru cã cel mai frumos acum era ca putea sã meargã, îi pãrea rãu de castelul acesta însingurat pe care l-a pãrãsit dar era hotarat cã dupã ce îl va rãsplãti pe cel care l-a vindecat, sã se întoarcã aici pentru a se odihni din cauza cãlãtoriei. se va duce în împãţia lui şi va da cel mai mare ospãţ şi îl va încununa cu daruri pe cel care a avut o asemnea putere asupra lui de l-a vindecat şi l-a redat celorlaţi, atâta de frumos. era aşa de fericit cã aproape îi venea sã zboare, sã fugã, sã cânte el însuşi, alãturi de cel ca  ...continuare .
comenteaza!