inchid ochii si de deget o strang usor,o aripa mi se deschide ,incep sa planez exact ca un usor nor,inchid ochii si las mintea sa zburde,o imagine cu vastul tau chip in fata mi se intrepatrunde,de ce oare mereu gandul imi zboara la o fiinta ce nu'mi mai alina surasul,de ce oare nu am destule cuvinte si idei sa ma exprim cand vine vorba de ochii ei ...ochii ei atat de adanci pentru ca ochii ei au urme de abis,atat de fulgeratori si calmi,sunt ochii ei negri de cristal,plin de diamante stralucitoare,ai grija ca'ci privirea ii este fatala!privire ce'mi strivesti aripile mult prea mici si asa mi'e zboru greu si am napaste si nu trec,si am nevoie,nevoie de mine si de noi... si am nevoie de un sufl
...continuare .
1 comentariu