în ziua sfântului tău refuz
să ţin mâna întinsă în faţa oglinzii
mă târăsc în numele tău
fiecare om îşi scrie primul poem în nisip,
de fiecare dată, va fi şters de ploaie
de fiecare dată, pe cer, stelele îşi pierd echilibrul şi cad
în numele tău, prea greu uneori,
viaţa se împarte la doi cu amintiri cu tot
dimineţile îmi curg printre degete
s-ar putea să plâng
cu jumătate de gură să strig numele tău
nu îndrăznesc
într-o mare de gesturi mi-l închipui răstignit
în apusul sfântului tău refuz
să ţin cerul pe umeri în lumi paralele
să mă nasc şi să mor
în numele tău