-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Un loc comun: prăpastia dintre generaţii


de alex andra la: 12/07/2006 20:45:00
modificat la: 14/07/2006 13:18:48
voteaza:
Cât adevar şi câta prejudecată există în sintagma asta ?
Cum vă înţelegeţi cu părinţii voştri ? Dar cu bunicii ?
Cum vă înţelegeţi cu copiii voştri ? Sau cu nepoţii.
Aveţi prieteni mult mai tineri sau mult mai în vârstă decât voi ?
Priviţi cu suspiciune sau cu îngăduinţă pe cei mult mai tineri sau mult mai în vârstă decât voi ? Sau nu faceţi nici un fel de "discriminări"? Sau de la caz la caz ? Sau....

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (60):


si... si... - de donquijote la: 14/07/2006 19:24:32
diferenta de varsta fata de parinti mei era peste medie, dar n-am resimtit prea tare, mama fiind intr-o profesie in care avea contact permanent cu tinerii. elementele cu care n-am fost de acord in comportarea lor sau in relatiile dintre noi le pun pe seama razboiului (wwll) si a politicii de infricosare a populatiei dusa de comunisti.
bunica era 'scolita' - terminase liceu dar nu bacalaureat pentru ca parintii n-aveau bani de zestre sau s-o trimita la studii (prioritatea era a baietilor - toti au facut facultate si au fost 6 sau 7 care au ajuns la varsta studiilor). era foarte moderna pentru generatia ei. a inteles ca lumea s-a schimbat. poate de aia n-am avut parte de educatia 'religioasa'/traditionala din partea ei, educatie de care mai toti copiii au parte...:)
nepoti n-am inca, da' cine stie...
cu copiii nu ne portrivim 100% la moda si la gusturile muzicale. ei cu ale lor, noi cu ale noastre. mai gasim insa si subiecte comune.
in cea ce priveste educatia, am cautat sa nu repet ceea ce nu mi-a placut in educatia primita de la parinti sau in disciplina si restrictiile impuse de ei. poate e bine, poate nu, nu stiu. doar timpul o va spune.
erau si alte vremuri - am crescut odata cu epoca dea aur, copii mei cresc intr-o societate libera si liberala.
la lucru sunt prieten mai ales cu tinerii- cam 10-15 ani intre noi. mai iesim la cate-o bere din cand in cand. cei din generatia mea sunt prea ''conservatori' si obositi de viata. in unele aspecte mai gandesc si ma simt ca la 25 de ani.:)
in grupul de prieteni in care ma invart, diferenta maxima e sub 10 ani.

in sfarsit un subiect mai 'de cafenea' :)
#133242 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Chiar, un subiect bun de Cafe - de mya la: 14/07/2006 20:30:28
Chiar, un subiect bun de Cafenea ;).

Ma inteleg foarte bine cu parintii, chiar mai bine decat pe vremea cand stateam in Romania cu ei acasa si ma vedeam zi de zi. Acuma, stand asa de departe de ei...s-au strans si mai mult legaturile.

Cu bunicii m-am inteles perfect dar din pacate au decedat toti.
Prietenele si prietenii mei au cam cu 15 mai mult ca mine. Nu stiu de ce, asa s-a nimerit. Dar am si prieteni de-o varsta cu mine. Mai mici nu. Imi place sa ma imprietenesc cu oameni de varsta a treia, nu stiu nici eu de ce...simt puternic lipsa bunicilor probabil.

Nu cred ca m-ar deranja sa-mi fac prieteni mai mici ca vasta dar nu prea s-a nimerit insa timpul nu e pierdut. Cine stie...

Copii nu am si deci nici nepoti directi insa sunt matusa si ma inteleg bine cu nepotii mei care insa sunt inca foarte mici :).
#133256 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ce usor e... - de Pasagerul la: 14/07/2006 20:37:15
cind altii iti fac treaba :)))
deci parinti, bunici-a se vedea ce-a scris don
copii, interesant, primind aceeasi educatie am tras aceleasi concluzii.
la don e mai usor ca are baieti, eu am fete. aici au intervenit si diferentele in principii intre mine si sotie.
principiile sotiei fiind mai stricte, si firea fiicei cea mare mai dificila, s-a produs la vremea adolescentei o prapastie destul de mare care doar acum se inchide(la 25 de ani).
nu am prejudicii, dar am standarde inalte.iau oamenii asa cum sint, dar imi aleg cu grija prietenii.
in grupul nostru de prieteni sintem cei mai tineri, diferenta ajungind la 10 ani.
parerea mea este ca prapastia depine de ambele parti si de felul in care stiu sa construiasca punti.in orice caz noi sintem mai putin socati de imbracaminte, muzica si alte chestii ale tinerilor de azi, decit erau parintii nostri socati de generatia noastra, pe de alta parte noi eram mai ascultatori si ne stiam mai bine interesele.

--------------------------------------------------
If you don't like something, change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
(Maya Angelou )
#133259 (raspuns la: #133242) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
* - de alex andra la: 15/07/2006 08:20:01
Ma opresc, pentru moment, la un singur aspect. Cred ca in buna masura raporturile dintre generatii sunt o problema de comunicare. Iar capacitatea de comunicarea tine, tot in buna masura, de gradul de flexibilitate si de mobilitate mentala. Sunt tot mai convinsa de valabilitatea definitiei date de Liiceanu prostiei - incremenirea in propriul proiect. Cum prostia nu are varsta, non comunicarea n-ar trebui sa fie o problema de conflict intre generatii si, pana la un punct, nici nu este.
Pe de alta parte, lipsa de flexibilitate si mobilitate mentala nu este echivalentul prostiei. Inteligenta cuprinde, pe langa aceasta capacitatea de adaptare din mers, multe alte aspecte. Dar, fara a fi o lege, rigiditatea mentala se accentueaza cu varsta. Si uite asa se poate naste prapastia intre tineri si batrani.
Departe de mine gandul de a generaliza, asa cum nici nu cred ca putem rupe aspectul asta pus in discutie, de o multime de alte aspecte. Tot la fel de departe de mine este si ideea ca as fi prezentat lucrurile dintr-un unghi stiintific, cognitivist. Pur si simplu am expus un punct de vedere - sper eu, de bun simt:)

P.S.Remarc (en passant) ca Don si Pas sunt frati:)

Lost without music in a world of noises
#133333 (raspuns la: #133259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Alex - de munteanu rodica la: 15/07/2006 08:32:35
Intotdeauna am primit cu drag prietenii copiilor mei.Si acuma am mereu casa plina si raman de multe ori surprinsa de faptul ca primesc telefon cind ei sint in grup iesiti undeva,sau ca ma trezesc cu ei pe neprevazute.E un sentiment placut.
Nu privesc generatia tinara nici cu suspiciune nici cu ingaduinta.
Consider ca dupa 17 ani au discernamint si discut cu ei considerindu-i
maturi, deci normal, dar mai ales incerc sa inteleg si punctul lor de vedere.Eu nu am fost perfecta dar incerc mereu sa iau ce e mai bun din viata de ce nu ar face si cei mai tineri la fel.
Bine mai intervine modul de intelegere, acesta este puntea peste prapastia dintre generatii si este foarte greu de schimbat(intelegerea)
Aici rolul revine mai ales generatiei mai mature atunci cind formeaza.
Cred ca este foarte important pentru relatia dintre oameni ca fiecare
sa poata intelege si stii ceea ce vrea sa spuna cel cu care vorbeste ,si mai ales sa stie ca exista intotdeauna posibilitatea ca orice sa poata fi privit diferit.
Si atunci intervine exprimarea.Nu costa nimic sa explici cuvint cu cuvint.
Prapastia insa intotdeauna va fi.Depinde cit de solide sint puntile.
#133334 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Prapastie intre generatii? - de doctors la: 15/07/2006 10:36:40
Nu cred ca este obligatoriu ca mai multi oameni din generatii diferite sa nu se inteleaga deloc intre ei,dupa cum nu este obligatoriu sa existe armonie intre membrii aceleiasi generatii.Intre doi(sau mai multi) oameni de varste diferite poate exista o completare aproape perfecta,asa cum pot exista disensiuni ireconciliabile intre frati,colegi,persoane de aproximativ de aceeasi varsta.Nu stiu exact cum se poate explica fenomenul.
#133341 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
despre conflictul dintre genratii... - de cosmiK la: 15/07/2006 16:43:49
Eu, am fost crescuta de una din bunicile mele. Si m-a marcat profund absenta parintilor, a mamei care s-a dus in lumea celor drepti pe la vreo 12 ani ai mei si a tatalui care a murit cand eu ma apropiam de 19 ani si treceam printr-o profunda criza existentiala. Dar nici cat au trait nu le-am prea simtit prezenta in viata mea.
Ce sa-i faci! Cu o mama diagnostica cu tulburari psihice si un tata alcooolic, nu prea am avut parte de afectiune. Bunica a incercat sa tina loc de mama si tata, dar nu a reusit prea bine. Eu am privit-o incepand de pe la 19 ani cand am constientizat pierderile suferite ca pe fiinta care m-a indepartat de mama si mi-a rapit sansa de a o intelege.
Vreme indelungata am trait int-un univers mic si anost. Viata mea era impartita intre casa si scoala. Prieteni nu prea aveam pentru ca datorita mentalitatii care guverna in familie, am invatat sa ma inchid in mine si sa ridic ziduri. Prima lectie pe care am invatat-o de la bunica a fost ca nimeni nu trebuie sa stie ce e in sufletul meu.
Asa ca, cu timpul, mi-am creat propria lume, aveam prieteni imaginari care ma ajutau sa trec peste momentele de criza si ma faceau sa ma simt iubita, dar avand acesti prieteni am inceput sa ma izolez si mai mult.
Cand am iesit prima data in "lumea reala" eram atat de speriata. Nu aveam deloc incredere in mine si in fortele mele. Credeam ca sunt incapabila sa cladesc relatii, ori sa am prieteni reali si adevarati.
Din cauza educatiei primite comunicarea cu semenii mei a avut mult de suferit (indiferent de varsta acestora) si din nefericire inca mai are.
Ce-i drept situatia s-a ameliorat simtitor! Dar totusi....
Relatia cu bunica e furtunoasa. O respect pentru ca m-a crescut si m-a ocrotit,poate o si iubesc, dar nu atata de mult ca in copilarie cand era centrul universului meu si nu concepeam viata in afara prezentei ei. Intre noi e o praspatie prea mare care nu stiu cum poate fi trecuta! Inca nu am gasit solutia desi o caut cu disperare.
Uneori imi doresc sa nu stiu atatea cate stiu acum si mi-ar placea sa revin la ignoranta in care am trait pana la 19 ani, dar nu mai e posibil!
M-am schimbat mult dar nu radical ce-i drept. Traumele din copilarie ma urmaresc inca si imi dau insomnii si ganduri negre. Incerc sa ma mentin pe linia de plutire dar mi-e din ce in ce mai greu.
Mi-e teama pana si sa ma gandesc la ideea de a face copii. Stiu ca maternitatea e frumoasa si ca a fi mama e o traire unica, dar MI-E FRICA! O frica care risca sa devina patologica. Ma uit la matusa mea si vad cat de tare scartie relatia cu propri-ai fiica, ma uit in jur si vad ca si in multe alte familii e la fel, parinti prea ingaduitori ori prea duri si copii rebeli sau prea cuminti, si ma gandesc, daca mi se va intampla la fel.
Daca nu voi fi in stare sa cladesc punti de lagatura intre mine si copil, mai ales ca uneori comunic atat de greu ceea ce simt. Daca nu voi fi in stare sa-i ofer dragostea si intelegerea de care are nevoie?
Am un prieten, mai tanar ca mine, care deocamdata e departe dar care ma intelege, ma iubeste si ma respecta, numai ca uneori mi-e teama sa traiesc deplin iubirea.
Eu cred ca exista o praspatie intre generatii sau mai degraba intre mentalitatile care guverneaza o generatie sau alta. Prapastie care nu poate fi depasita decat prin comunicare si deschidere fata de celalalt.
In ceea ce priveste strainii, ma inteleg si cu cei mai tineri ca mine dar si cu cei varstnici. In general sunt privita ca o fiinta sociabila doar ca atunci cand merg intr-o mare de necunoscuti par inaccesibila.
Destul de curand un coleg mi-a spus: "Te-am vazut deunazi prin oras. Mergeai atat de mandru! Imi venea sa intru cu masina in tine..." si apoi a urmat o pauza urmata de un fel de oftat.
Cu familia e si mai dificil, decat cu strainii ori prietenii. Cu matusa si vara mea ma inteleg cand bine, cand asa si asa si asa. Relatia noastra are si suisuri si coborasuri, dar cred ca pana la urma in toate familiile e la fel!
Am incercat sa-i inteleg pe toti, dar nu stiu cat de bine ma inteleg ei sau cat de mult ma asculta.
Eu ascult, mai mult, decat vorbesc ori exprim vreun sentiment mai ales in familie, de teama ca nu cumva un cuvant sau o fraza sa nu jeneze pe cineva si sa duca la scandal sau suparare.
Am investit mult in familie si in prieteni si nu vreau decat putina intelegere din partea lor. Nimic altceva. Dar de cele mai multe ori nu am parte de asta. Probabil am gresit undeva. Dar unde oare? Nu stiu, insa, sper ca in cele din urma voi descoperi.
Cam atat am avut de spus. Stiu ca suna a lamentatie,dar simteam nevoia sa ma destainui cuiva. Sper sa nu fi gresit facand asta aici pe forum!
#133359 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
raul necesar - de proletaru la: 15/07/2006 20:25:10
premisa:"Cred ca in buna masura raporturile dintre generatii sunt o problema de comunicare." este falsa in masura in care exista un intreg complex de elemente care determina conflictul intre generatii. comunicarea e mijlocul, dar conflictul e creat de altceva. varietatea de roluri, valori si comportamente, trendurile, moda, instantele de socializare, media si presiunea de adopta ce e nou, bun, drept, misto, trendi. ultimele le-as pune cu ghilimele pentru ca acesti termeni nu au valorile pe care le denumesc.
despre conflictul intre generatii se stie de cand e lumea si s-au scris munti de carti. nu voi reinventa roata.
pe de alta parte e foarte adevarat ca acest conflict se resimte acut azi, mai acerb decat in trecut. diferenta e data de viteza cu care traim, muncim, ne raportam, inghitim informatia pe nemestecate.
uitandu-ma la postarile anterioare si comparandu-mi viata din familia in care m-am nascut, tind sa cred ca am trait sub bolul de sticla. prea a fost bine.
chiar si asa, a existat un conflict de generatie cu parintii mei, insa forma pe care a luat-o acest conflict mi-a fost intru-totul benefica.
tatal meu este si a fost un om foarte sociabil iar mama cel mai bun om pe care eu il cunosc. prietenii din liceu, cu mult mai mari decat mine (am avut o gashca grozava si am trait printre studenti), il invitau adesea pe tata la chefurile noastre, lucru care incepuse la un moment dat sa ma deranjeze destul de tare. prietenii imi spuneau adesea ca tata are dreptate in ce spune, chiar daca eu credeam altceva.
si acum ma intalnesc cu multi dintre ei si ma intreaba ce mai fac parintii inainte sa ma intrebe cati ani are fiu-meu.
evident ca a existat prapastia, dar a existat si puntea. avem lumi separate, dar nu atat de diferite incat sa se respinga. vad asta la alti cunoscuti si simt ca intre ei si copii lor e un mare hau si o punte total nesigura.
nu din comunicare vine asta ci din flexibilitatea despre care vorbeste alex. aici are perfecta dreptate.
adopt, adapt, improve.
prapastia are si ea rostul ei. la un moment dat trebuie sa te nasti, sa iti asumi viata si sa te rupi de familia care te-a creat. daca relatiile sunt foarte ok, nu e bine deloc... risti sa ramai agatzat in "cordonul ombidical".
am un prieten bun care a pierdut tot din cauza ca relatia cu mama lui e super ok. sub nuc nu mai creste nimic.
am mai spus acest lucru si pe alta conferintza. cand am intrat la facultate, in acea seara minunata in care imi vazusem visul implinit, tatal meu m-a luat in bratze, ma felicitat si mi-a spus ca e timpul sa ma nasc. adica, a doua zi a trebuit sa plec de acasa, la casa mea. e drept, nu m-a aruncat in strada pentru ca aveam casa mea si jobul meu (m-am angajat imediat dupa liceu). m-a ajutat mult in tot acest timp, dar eram deja "nascut". sper sa fac la fel si cu fiul meu, la momentul potrivit.
maine ma duc la ai mei, mi-e dor de ei si simt ca nu peste multi ani, am sa le simt lipsa. atunci nu vor mai exista prapastii pentru ca vor fi doar in sufletul meu.
#133416 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Proletarul - de alex andra la: 16/07/2006 17:59:05
premisa:"Cred ca in buna masura raporturile dintre generatii sunt o problema de comunicare." este falsa in masura in care exista un intreg complex de elemente care determina conflictul intre generatii. - spui tu, neglijand, voit sau nu, ce spun eu:
Ma opresc, pentru moment, la un singur aspect. Cred ca in buna masura raporturile dintre generatii sunt o problema de comunicare.
N-o sa-mi spui ca incapacitatea de a comunica nu e cel mai adesea sursa de conflict, nu doar intre generatii, ci la modul general.
Evident ca exista o multitudine de cauze ale conflictului respectiv, si ele pot fi puse in discutie. Chiar asta era de altfel una din intentiile conferintei. Dar nu la modul teoretic. Nu vrem sa reinventam roata, ca dovada toti cei care au postat pe conferinta pana acum au expus concret raporturile lor cu cei din alte generatii.
Ce mai reiese cu pregnanta pana acum este ca prapastia nu este atat de adanca pe cat pare si ca incercam cu totii sa construim punti care sa uneasca cele doua maluri. Si stii de ce? Pentru ca noi, astia care postam pe aici, suntem oameni cu un grad destul de inalt de inteligenta, cu un nivel educational si cultural ridicat, cu o capacitate remarcabila de comunicare, mai putin prada prejudecatilor etc. - tot atatea "motive" care atenueaza tendinta generala spre conflict.

Lost without music in a world of noises
#133568 (raspuns la: #133416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Responsabilitate - de Baloo_ la: 16/07/2006 20:59:19
Conflictul dintre generatii este o tema frumoasa si complexa. Mi-am facut si eu ganduri pe tema asta. Clar, plecand de la elementul particular - eu. Un aspect: La mine conflictul a fost din cauza ca parintii au inteles relativ tarziu sa-si lase copiii din sfera lor de raspundere, sau altfel spus sa le transfere deplina responsabilitate. In momentul in care "ruptura" s-a produs, s-a redus si prapastia. Urmatorul pas este inversul, parintii au imbatranit si copiii au dorit sa-si ia raspunderea pentru ei. La fel, cand au cedat, s-a micsorat prapastia. In ambele cazuri, cu tact, intelegere pentru necesitatile sentimentale a fiecaruia dintre parti, s-au putut uneori reduce conflictele. Problemele de comunicare nu mi-i s-au parut altfel decat la nivel general, unde poate diferenta de experienta, maturitate, cunostinte, acceptanta, toleranta, etc. si-au mai spus cuvantul.

Un aspect negativ mentionez doar, cand se spune: "pe vremea mea erau oamenii mai buni ...". Se condamna o intreaga generatie, ceea ce nu este fair. Omul ramane la baza acelasi. Doar societatea se schimba.

Twin Peaks : " Bufnita nu este ceea ce pare ... "
#133580 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex - de proletaru la: 16/07/2006 20:14:15
perfect de acord cu tine.
ma deranjeaza un pic analiza asta de continut.... nu as vrea sa ne cramponam de sensuri atata timp cat toti intelegem sensul.
eu facusem precizarea pentru a "inchide" o usa, nu pt a deschide o dezbatere
#133587 (raspuns la: #133568) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex - de Pasagerul la: 16/07/2006 20:38:32
De acord cu tine, lipsa de comunicare (fie din incapacitate fie din nedorinta) e principala sursa a prapastiei. Dar ar trebui sa mergem un pic mai departe si sa ne intrebam ce duce la lipsa de comunicare?
--------------------------------------------------
If you don't like something, change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
(Maya Angelou )
#133591 (raspuns la: #133568) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
"Omul ramane la baza acelasi. - de Yuki la: 16/07/2006 21:40:29
"Omul ramane la baza acelasi. Doar societatea se schimba"--#133580 Baloo
E cam ciudat sa spui asta vand in vedere ca societatea e formata din oameni; daca omul nu se schimba, cum se schmba societatea?!
Dar m-ai pus pe ganduri. Ceea ce se schimba mai repede sunt conditiile de viata, ideile se schimba usor, mentalitatile mai greu. Tinerii au capacitatea de a accepta mai usor noul si de a-l adopta. Cei mai in varsta primesc ideile noi mai greu si de aici pauza in comunicare, de aici, probabil, conflictul dintre generatii si toata suita lui de stereotipuri.
#133596 (raspuns la: #133580) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Baloo - de alex andra la: 16/07/2006 23:05:21
Ma regasesc partial in ce spui tu. Neintelegerile mele manifeste sau neexprimate cu parintii mei au avut mai intai la baza dragostea si grija lor prea mare pentru mine, de unde reducerea gradului de libertate pe care mi-l acordau. Mama, in special, o avea pe aia cu drobul de sare. Apoi a venit incercarea lor, inconstienta cred, de a nu "vedea" realitatea ca nu mai eram un copil, si de a ma mentine cat mai mult timp la stadiul ala in care trebuia sa-i ascult. Tin minte ce tragedie nerostita a fost cand le-am spus ca am un iubit:) Eram studenta in anul I. Tata s-a urcat in masina si a venit val-vartej sa ma "salveze":))
Privind in urma, chestiile astea ma amuza. Dar la vremea aceea erau motive serioase de suparare. Oricum intre ai mei si mine n-a existat niciodata o prapastie. Doar ca de la un moment dat am incetat sa le mai spun tot, mai intai pentru a ma proteja pe mine, mai tarziu pentru a-i proteja pe ei.
O parte din greselile parintilor mei cred ca le-am repetat si eu fata de fiica mea. Pe altele am reusit sa le evit. Dar despre asta poate alta data:)

Lost without music in a world of noises
#133606 (raspuns la: #133580) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Nu neaparat cei mai in vi - de munteanu rodica la: 17/07/2006 07:43:28
Nu neaparat cei mai in virsta primesc si inteleg mai greu "noul" si transformarile.
Cred ca aici intervine filtrarea , cei mai in virsta sint uneori mai selectivi
(de multe ori din cauza unor experiente similare)si au ceva in plus fata de cei tineri .Ma gindesc la posibilitatea comparatiilor.
Tinerii au timpul si curajul de partea lor dar acestea au fost si a celorlalti.
Uneori cred ca adevaratele punti se gasesc in normalitate si simplitate.
#133644 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
#133596, de Yuki - de Baloo_ la: 17/07/2006 08:50:59
Dupa definitia mea, societatea este formata din oameni, dar nu reprezinta strict omul in particular, ci este contributia lor marcata de influenta data de stat, stare materiala, istorie, etc. Exemplu: Un om care sta in stanga nu este altfel de om decat daca ar sta in dreapta, iar societatea care este reprezentata de acela ce sta in stanga este una, daca ar sta in dreapta ar fi alta. Eu asa vad.
Cu acceptarea noului, este o tema de dezbatut pe timp extrem de lung. Ca de exemplu: Pe de o parte tinerii accepta uneori un nou neverificat, uneori neintemeiat, doar un potent aducator de succes, pe de alta parte batranii sunt conservatori, au vazut deja ca noul inseamna deseori risc, iar ce functioneaza e sigur. A fost doar un exemplu. Eu cred ca ambele parti au dreptate...


Twin Peaks : " Bufnita nu este ceea ce pare ... "
#133648 (raspuns la: #133596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Alex - de munteanu rodica la: 17/07/2006 08:17:24
Am fost in mare cumpana fiind nevoita sa aleg intre 'conservatorism"si
fapte.
Stiam ca mijlociul meu are o prietena dar la terminarea facultatii m-am trezit cu amindoi asa deodata, si-mi spun ca oricum la Bucuresti ei stateau impreuna.
Am stat si m-am gindit atunci ca e mai important multumirea si fericirea copilului meu decit o atitudine gen "ce vor spune cei din jur"caci de multe orii acel conservatorism la asta se limiteaza.L-am cautat servicii
si m-am purtat normal.Dupa un an s-au casatorit(acuma chiar vad ca se poarta asttfel de relatii)
Dar cel mai important in aceasta poveste, este ca nora mea este un om deosebit ,pe care ma bucur ca nu l-am judecat prin prisma principiilor si a indoielii.
#133650 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ce asteptam noi de la ceilalti, - de Cutia de chibrituri la: 17/07/2006 13:34:47
draga Cosmina (ma insel oare, sau te cheama Cosmina?), si ceeace suntem noi dispusi sa dam celorlalti, sunt doua lucruri care merg mana in mana. Tu nu-i poti intelege decat pe cei care se deschid catre tine, la fel nu poti fi inteleasa de ceilalti decat in masura in care te deschizi fata de ei. Viata ta a fost dura si te-a facut sa te retragi in tine pentru a fi cat mai putin vulnerabila, e foarte normal. Dar daca tu nu iti deschizi sufletul catre exterior nici nu poti astepta ca ceilalti sa te inteleaga! Sigur ca astfel devii vulnerabila, poate unii oameni te vor lovi, constient sau nu, dar daca n-o faci te condamni singura la singuratate! Nu te teme sa-ti arati gandurile, parerile, nu te teme ca astfel nu vei fi pe placul unora, nici nu poti fi pe placul tuturor, nimeni nu poate asta, dar fiecare trebuie sa-si asume propria sa personalitate. N-o sa poti niciodata sa te intelegi cu toti cei din jurul tau, fie ei familie, colegi, straini, dar se vor gasi cu siguranta oameni care te vor aprecia si te vor iubi! Dar trebuie sa le dai posibilitatea s-o faca! Daca stai ascunsa in lumea ta interioara ei n-au cum sa ajunga la tine! Darama zidurile si iesi la lumina! Iar pe bunica ta n-o judeca prea aspru, caci ea nu ti-a vrut de buna seama decat binele, a vrut sa suferi cat mai putin, uitand ca si suferinta face parte din viata fiecaruia dintre noi. Iar de va fi sa ai vreodata copii (si eu, ca mama ce sunt, iti doresc sa ai!), nu uita ca relatia ta cu ei sta cu totul si cu totul in mainile tale: invata sa-ti accepti copiii asa cum sunt ei fara a dori sa-i modelezi pe gustul tau, si atunci vei gasi si limbajul cu care sa comunici cu ei! Iti doresc din suflet tot binele pe care il meriti!
#133697 (raspuns la: #133359) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
baloo - de jeniffer la: 17/07/2006 17:56:26
depinde de nou, daca este pentru a imbunatati sau a schimba ceva care nu este bun, trebuie explicat si acceptat. ex: cind eram la liceu mi se interzicea sa vad prietenii in afara cursurilor. consider ca tinerii trebuiesc cunoscuti si respectati, se poate ajunge la intelegere cind cele doua parti accepta dorintele reciproc, fara idei in genul este periculos sa iesi din casa inaintea majoritatii, nu rezolva nimic, proba, nu m-am intors niciodata la ei.
#133766 (raspuns la: #133648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Pasagerul - de alex andra la: 17/07/2006 19:41:38
ar trebui sa mergem un pic mai departe si sa ne intrebam ce duce la lipsa de comunicare?
Asa cum spui chiar tu, cred ca trebuie sa distingem intre incapacitatea de a comunica si refuzul de a o face. Sunt chestii complet diferite.
Incapacitatea tine, mi se pare mie, de un nivel intelectual si educational redus, de lipsa de cultura, de lipsa de adaptare sociala si or mai fi si multe altele. Refuzul de a comunica vine din diferite tipuri de frustrari, poate si din anumite defecte de caracter - incapatanare, orgoliu etc.
Cu siguranta sunt mult mai multi factori, dar asta e tot ce-mi trece in momentul asta prin minte:)

Lost without music in a world of noises
#133785 (raspuns la: #133591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Rodica - de alex andra la: 17/07/2006 19:44:02
Cred ca bunul simt te ajuta cel mai adesea sa faci alegerea corecta.
Se pare ca te-a ajutat si in situatia data:)

Lost without music in a world of noises
#133786 (raspuns la: #133650) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anulat - de alex andra la: 17/07/2006 19:49:09
Lost without music in a world of noises
#133790 (raspuns la: #133650) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
#133766, de jeniffer - de Baloo_ la: 18/07/2006 08:53:41
Exemplul tau este ceva de genul : protejarea copilului cu orice pret, adica punerea sa intr-un spatiu steril ferit de orice pericol. Dar prin asta l-a "ferit" si de bucurie, placere, trairi impreuna cu colegii (exemplu).

In rest - "trebuie explicat si acceptat" - este cred o problema generala de comunicare

Twin Peaks : " Bufnita nu este ceea ce pare ... "
#133864 (raspuns la: #133766) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
* - de picky la: 18/07/2006 15:20:15
Adrian Fuchs :

Prapastia exista. Atat doar ca nu are ambele "maluri" la fel de abrupte ...

Uneori exista si punti ...

Greu de spus unde-i mai greu, pe panta sau pe rampa ... ?
#133951 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
picky - de Yuki la: 18/07/2006 20:52:55
"Greu de spus unde-i mai greu, pe panta sau pe rampa ... ? "--de ce trebuie sa fie cinea sau pe panta sau pe rampa, nu pot fi doua maluri abrupte in mod egal? :)


#134022 (raspuns la: #133951) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Yuki - de picky la: 19/07/2006 10:21:47
Adrian Fuchs :

Mdeh ... datul firii ...

In conditii de "laborator" poate or hi hiind ... da'n viata mai va ... :(
#134110 (raspuns la: #134022) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Nisipuri miscatoare - de zaraza sc la: 19/07/2006 15:31:45
Ca sa ii intelegem pe ceilalti mai bine, si asta chiar in general, trebuie sa ne putem pune in locul lor. Trebuie sa intelegem ca lor, tinerilor, chiar le place muzica aia, ca oamenii sint foarte diferiti...ei, batrinii, chiar nu vor sa deranjeze, dar le "iese" altceva!
Poate prea vrem sa schimbam lumea dupa noi, dupa tiparele noastre! Fiica mea spunea: "Daca nu-mi comenteaza ce muzica ascult, nici eu n-am treaba cu ce asculta cutare!" Si adesea trebuie sa tac si sa gindesc de doua ori, sa nu ma grabesc sa o contrazic...Uneori ajung pe linga nisipuri miscatoare, dar ma retrag cu grija la timp...trebuie sa pastrez aceasta comunicare fireasca ce o am cu ea...din cite vad, depinde numai de mine...

cere si ti se va da
#134171 (raspuns la: #134110) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zaraza sc - de Pasagerul la: 19/07/2006 20:54:36
din pacate prapastia nu se reduce numai la muzica.
eu n-am nimic cu muzica care o asculta fetele mele, chiar daca nu toata imi place
--------------------------------------------------
If you don't like something, change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
(Maya Angelou )
#134213 (raspuns la: #134171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
la spartul targului? - de anisia la: 20/07/2006 09:55:43
vin si eu, stiu... dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
prapastia dintre generatii...hm... stii ce cred? cred ca ea exista doar daca cei in varsta vor sa fie in varsta si cei tineri vor sa fie intoleranti.
bunica mea, Dumnezeu sa o odihneasca, Mamaie Camelia, cum ii spuneam noi, a fost cea mai buna prietena a mea, din familie. ii povesteam tot ce-n luna si-n stele. mergeam la ea, mancam impreuna (si sa ma fereasca sfantul sa nu fi stat drept pe scaun, sau sa plescaui, ups:)...) si apoi ne lungeam pentru siesta pe patul ei mare cu saltea din lana si ornat cu perne multicolore. imi povestea din tineretile ei de domnisoara crescuta la pension si-mi raspundea cu stoicism la tirul de intrebari de fel si fel. apoi, imi asculta verzi si uscatele ce mi se intamplasera peste zi. ca o prietena. dar cu intelepciunea de bunica, imi dadea sfaturi, idei. mi-i tare dor de ea.
da, am si prieteni mult mai mici ca mine (nu spun tineri, ca m-as simti prea batrana). cea mai mica prietena a mea are 16 ani. este fiica prietenei mele.am si prietene mai in varsta decat mine. sunt oameni de la care am de invatat.
suspiciunea nu-si are locul intr-o relatie de prietenie. ingaduinta, da. cand apare suspiciunea inseamna ca podul dintre cei doi se clatina, sau deja s-a rupt. ingaduinta insa, este o derivata a aprecierii, consideratiunii, dragostei.
imi place sa cred ca nu fac discriminari. dar cum nu sunt perfecta, las pe altii sa aprecieze asta. stiu ca sunt intransigenta. si ca atunci cand cineva imi iese de la suflet, e de tot. dar inseamna asta discriminare? nu cred...
_________________
love me if you dare !
#134325 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Despre ce cunoastem... - de zaraza sc la: 20/07/2006 23:28:19
...din pacate nu puteam sa vorbesc decit despre ce cunosc....am dat un exemplu ce era la indemina...de la om la om exista diferite probleme...daca la muzica nu sint probleme, deduc ca sint in alte domenii...
La noi exista o diferenta la muzica...sotul meu nu e prea incintat ca fiica lui nu asculta muzica clasica...c'est la vie!...A ales muzica rock sau muzica a ales-o pe ea...Din punctul meu de vedere nu e nicio problema...rockul sugereaza o stare de frustrare...si o inteleg...cite n-ar vrea sa faca, dar din diferite motive nu poate...

cere si ti se va da
#134428 (raspuns la: #134213) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zaraza sc si pas - de alex andra la: 24/07/2006 19:27:12
A propos de relatiile cu copiii, eu cred ca e foarte important la un moment dat sa reusim sa tinem pasul cu ei. Depinde foarte mult de noi sa nu se caste nenorocita aia de prapastie. Mult mai mult de noi, decat de ei. Cel putin asa simt eu.
Ce am incercat si sper ca am reusit in buna masura a fost sa nu fiu "mama" aia clasica, traditionala, care impune respect si ascultare neconditionata, ci un camarad mai mare, destul de tolerant dar si destul de exigent in unele chestii. Ce ne apropie foarte mult este ca avem aceleasi gusturi (poate ca nu intamplator:)) ) in materie de imbracaminte, muzica, literatura, arta in general. Cand ne intalnim (nu locuim in acelasi oras), trancanim vrute si nevrute, ne plimbam, mergem la concerte, la muzee, la carciumi, la cumparaturi, ne luam reciproc peste picior, intr-un cuvant, ne simtim bine... Ce pot sa zic altceva decat: Doamne, ajuta:)

Lost without music in a world of noises
#135195 (raspuns la: #134213) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anulat - de alex andra la: 24/07/2006 19:49:07
Lost without music in a world of noises
#135198 (raspuns la: #134213) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
despre temeri - de Guinevere la: 24/07/2006 19:52:51
Eu nu cred in prapastia dintre generatii, ci in cea dintre oameni si momente.
Am o prietena de 64 de ani cu care rad pana la crampe, si prietene din generatia mea cu care picotesc si-mi risc arsuri pe nas cand iesim impreuna la "o cafea".
Asa cum mi-a fost teama sa fiu profesor fiindca mi s-a parut intotdeauna prea mare tentatia de a transmite gustul vietii pe invers si al normelor intoarse pe dos, asa mi-e parca frica sa fiu si parinte. Inca. :o)))
#135200 (raspuns la: #135195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
guine :) - de anisia la: 24/07/2006 20:17:36
teama asta, am inteles eu de la amicele mele devenite mame, dispare in momentul in care iti tii puiul in brate. cica brusc si instantaneu e altfel.
am avut si eu teama asta, o vreme. parca nu ma simteam suficient de responsabila. acum nu o mai am.
sunt de acord cu ce spuse alexa in mesajul anterior. "camarad mai mare, tolerant dar exigent, dupa caz."
macar sa reusim si noi ca ea, cand va fi timpul...
Doamne Ajuta !
_________________
love me if you dare !
#135207 (raspuns la: #135200) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prapastia... - de iliuta24 la: 25/07/2006 07:24:06
Eu nu cred ca exista o asazisa "prapastie" intre oameni de diferite varste.Din punctul meu de vedere personele mai invarsta merita cu adevarat tratate cu mult respect, ca atare modul de apelare se schimba , iar folosirea pronumelor de politete devine obligatorie.Eu sunt sigura ca la experienta lor de viata au destula intelegere pentru sensul in care se indreapta generatia noua, chiar daca o aproba sau nu.
#135345 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex - de Pasagerul la: 25/07/2006 06:36:32
eu cred ca depinde in nu mai putina masura si de ei(de copii), pentru ca sint multi copii care cred ca au numai drepturi, nu si obligatii. Mai exista si influenta mediului care poate avea un rol nefast. De asemena firea fiecaruia joaca si ea un rol important. Daca toate partile vor sa nu fie prapastie, si incearca sa inteleaga si partea cealalata, atunci e mai usor.

--------------------------------------------------
If you don't like something, change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
(Maya Angelou )
#135350 (raspuns la: #135195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Pas - de alex andra la: 25/07/2006 07:22:52
Mai stii, poate am fost eu norocoasa:)

Lost without music in a world of noises
#135358 (raspuns la: #135350) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
#135350, de Pasagerul - de zaraza sc la: 26/07/2006 09:27:28
Cred ca la copiii nu mai functioneaza logica lui "vina e in ambele tabere". Cum l-ai crescut asa il ai...Ca mai mult n-ai putut...asta e...iti asumi greselile...corectezi ce mai poti, daca poti...O discutie deschisa cu tinarul poate salva ceva...O vina o pot avea bunicii, relatiile dintre soti, relatiile parinti-bunici, fiecare in parte dintre parinti.

cere si ti se va da
#135651 (raspuns la: #135350) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
#135200, de Guinevere - de zaraza sc la: 26/07/2006 09:36:29
Relatia mea cu copiii e foarte diferita. Tot timpul, si chiar si acum cind am trecut prin toate fazele copilariei si am ajuns in liceu cu fiica, nu sint apropiata de copiii. Le pot fi educatoare/invatatoare/profesoara, dar nu ma pricep sa ii dragalesc, sa pierd vremea cu ei ocupindu-ma cu nimicuri. Odata am ramas cu doi copii intr-o casa straina si m-am apucat sa le spun povesti...erau de virsta potrivita povestilor...Dar sint foarte apropiata de fiica mea si de colegii ei. De colegii ei atit cit am ocazia...nu prea am. Mi-ar fi placut sa fiu profesoara, dar nu sint.

cere si ti se va da
#135654 (raspuns la: #135200) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
#135207, de anisia - de zaraza sc la: 26/07/2006 09:46:42
La mine bucuria si emotia de a deveni mama a aparut mult mai tirziu. A contat foarte mult parerea soacrei cu care locuiam, nemultumita ca avea nepoata. Si eram departe de familie si prieteni. Din fericire am reusit sa trec peste toate, acum e cu totul altfel!

cere si ti se va da
#135656 (raspuns la: #135207) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zaraza sc - de Pasagerul la: 26/07/2006 11:28:49
"Cred ca la copiii nu mai functioneaza logica lui "vina e in ambele tabere". Cum l-ai crescut asa il ai..."
Cum explici cazurile in care intr-o familie cu mai multi copii, crescuti de aceeasi parinti, nu toti copii ies la fel?
Cunosc o familie in care cel mai reusit si mai apreciat dintre copii e homosexual, alta familie in care din 3 copii crescuti la fel de catre parinti unul a luat-o razna-alcool, fuga de acasa, fuga de raspundere.
Nu putem generaliza, caracterul copilului si mediul isi au influenta lor.

-------------------------------------------------
If you don't like something, change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
(Maya Angelou )
#135672 (raspuns la: #135651) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prapastia - de Mimoza la: 26/07/2006 15:01:42
Nu exista prapastie. Ci doar intoleranta fata de curajul tinerilor de a privi viata cu mai multa libertate,fara atitea prejudecati. Un exemplu. Am o vecina mai in virsta care de dimineata pana seara critica tineretul. Si vorbesc de o femeie cu multa scoala, care fumeaza , iubeste compania barbatilor si mai si injura citeodata, sanatos.Spune: ..pe vremea mea...nu se admitea aia si aia, noi eram mai civilizati, mai seriosi.. Oare? Cred ca fiecare generatie a socat prin ceva.Sigur, cu trecerea anilor privesti lucrurile mai calm si iti schimbi optica. Experienta si prioritatile te schimba. Ieri si azi si maine..te construiesc pe tine. Generatia tanara trebuie si ea respectata. Diferenta intre generatii nu se numeste prapastie ci moda, prejudecati, tehnologie. Eu, nu mai sunt chiar asa de tinara...si totusi accept multe lectii de la tineri. Datorita lor traiesc mai fericita, invat sa ma bucur de mine, de spontaneitate.
#135681 (raspuns la: #135345) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
As per my understanding - de thebrightside la: 26/07/2006 13:20:52
(n-am citit comentariile precedente. daca aberez ori reiterez ma veti ierta, sper)

Exista mult adevar si putina prejudecata, zic eu. De ce? Pentru ca fiecare se raporteaza, cred, la realitatea care in care s-a format pe/ca sine. Ignorand cu sau fara buna stiinta faptul ca aceasta realitate apartine, la momentul vorbirii, mai mult lui ieri si mai putin lui maine. Asta ar fi adevarul. Prejudecata este cea care ne impinge (asta pentru nu ne constientizam majoritatea pre-judecatilor) sa catalogam situatii sau persoane ca si "invechite" "de mentalitate nushdecare" etc. Fapt care nu poate decat sa dauneze unei comunicari eficiente.
E cam greu sa generalizezi pe un subiect ca acesta. In fine, revin, e o problema de mentalitate si tine de individ sa permita accesul elementului "nou" in propriul sistem de perceptie a lumii inconjuratoare si sa accepte advertenta acestuia.

Parintii. Au existat doar probleme minore si nesemnificative cu ei, provocate de "prapastie". Slava Domnului, au incercat mereu si continua sa tina pasul cu "realitatea"... Bunica...nascuta in 1923, mai e nevoie de comentarii?!

Cu al meu pitic, imi place sa cred, ca ma inteleg bine...insa nu prea pricep ce sa faca el cu mobilu' la 10 ani...hm?!

Prieteni mai tineri ori mai batrani am/avut. Consider ca fiecare om e o comoara informationala si ca ai un pic de invatat/inteles de la/din fiecare. N-am facut niciodata discriminari pe criteriul varsta. Pentru ca, daca deschizi bine ochii, vei vedea cat se poate de clar ca adulti-copii si copii-adulti sunt mai peste tot...

Ii privesc cu ingaduinta doar pe cei care merita atare sentimente. Cei vitregiti de diferite circumstante exterioare lor si putintei lor de a schimba lucrurile in mai bine...

Dragostea, fiara nebuna, a scapat din cusca...
#135685 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Pasagerul - de zaraza sc la: 28/07/2006 22:49:04
E foarte greu sa discutam asta teoretic, deoarece sint mari diferente intre familii, oriunde de fapt...Dar ma gindesc la cazuri intilnite...nu chiar asa de socante. Afectiunea parintilor se poate indrepta in mod inegal asupra copiilor. Fiecare individ e unic, pe de alta parte. Apoi in conditii de stres fiecare reactioneaza altfel. Astfel, unul poate aluneca in alcool, altul poate deveni introvertit, altul se refugiaza in munca...Dar nu-i poti imputa copilului defectele pina la o anumita virsta...la asta ma refeream, concret ar fi mult mai usor de discutat cauzele...

cere si ti se va da
#136287 (raspuns la: #135672) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
''Prapastia?'' - de Motzoc la: 31/07/2006 20:29:39
Dan-Gabriel(ex Big Defender):

Am 61 de ani,doi copii si doi nepotei,care au fost crescuti de noi pana la varsta scolii.Am simit intre noi si copii,nu o prapastie, ci mai mult o diferenta de gandire si mentalitate, ce depasea o generatie.Pe nepoti sigur i-am rasfatat,iar pe copii i-am crescut intr-un spirit liber si liberal,controlul bazandu-se pe incredere reciproca.
Ne simtim un pic singuri eu si sotia,asteptand de fiecare data un telefon,un SMS,un e_mail si mai nou o convorbire video pe AOL sau SKYPE.
E greu sa fii si copil,si parinte si bunic!(am trecut prin toate!)
#136764 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Prapastie? - de ondine la: 03/08/2006 23:47:28
Nu cred in prapastiile intre generatii. Cred in prapastiile intre baza societatii si varfurile ei.
Le fel cum nu cred in teoria conspiratiei universale. Cred in universalitatea prostiei...
#137310 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
''Generatii'' - de Motzoc la: 07/08/2006 12:36:09
Dan-Gabriel(ex Big Defender):

M-am uitat pe topicul cu varstele,suntem foarte putini pe forum cei peste 55 de ani.Cateodata,ma gandesc ca intre mine si copii sunt doua generatii de gandire diferenta,asa a evoluat lumea.
Nu cred ca exista punti de netrecut intre mine si cei mai tineri(o gluma=bunicii se inteleg mai bine cu nepotii,fiindca au acelasi tip de minte).Dupa parerea mea,cu cat imbatranesti mai tare cu atat tinzi sa te controlezi mai mult si sa faci apel la amintiri.
Trebuie tinuta mintea in priza,atata cat mai ai!!!

''Fericirea este un rezultat partial,nu cel final(anonim)''
#137734 (raspuns la: #137310) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prapastii - de casandra_radu la: 07/08/2006 10:18:49
Nu e nici adevar, nu e nici prejudecata. Nu este atat o prapastie intre generatii, cat este o prapastie intre mentalitati. Sunt oameni in varsta care au o gandire foarte "moderna", la fel cum sunt tineri cu o gandire foarte conservatoare. Desi adevarata chestiune nu este varsta, cat este atitudinea fata de diervse aspecte, atitudine care depinde de gandire, de cat de toleranti suntem cu alte parerei, de dechiderea noastra catre nou. In general este bine sa fii deschis spre nou, caci lumea e in continua si permanenta schimbare. In acest sens se spune ca schimbara este singurul lucru care nu se schimba, adica mereu se intampla.
Ma inteleg bine cu parintii, m-am inteles bine cu bunicii. Sigur ca aveam pareri diferite asupra modului de viata si dupa cum bine se stie, un subiect "fierbinte" intre generatii este sexul, relatiile cu celalat sex, iubirea. Dar de asemenea si gradul de control aprental, libertatea acordata de precursorii nostri deseori se constituie intr-un obiect de conflict.
POate ca nu este atat de grava aceasta "prapastie" si poate ca nu e cazul sa fie denumita asa, mai degraba, diferente de gandire, de perceptie, de valori. Nu e ceva grav, ba chiar este ceva natural. Cum ar fi daca noi, copii am gandi ca bunicii?! Am fi cu mult ramasi in urma si depasiti de timpuri. Mai degraba ei sunt cei care ar fi bine sa se adapteze la noutati :)
#137757 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
raspuns - de tzuca la: 08/08/2006 09:15:39
cati mai gandesc ca nu trebuie sa se adanceasca aceasta prapastie intre generatii....cati mai gandesc ca trebuie sa fim intelegatori cu ei si ei cu noi.
#137848 (raspuns la: #135195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
''Prapastia'' - de Motzoc la: 18/08/2006 18:04:31
Sa fim foarte atenti cand umplem aceasta prapastie,materialul sa fie trainc si sa reziste in timp,altfel la prima incercare de a o trece,s-ar putea sa nimerim in hau...
#139953 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de tupina la: 28/03/2008 17:42:37
mi- a placut mult ce am citi la alexandra,in special ideea lipsei de flexibilitate care este cheia



#296895 (raspuns la: #133333) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
tulpina - de alex andra la: 28/03/2008 18:00:44
Mamaaa, de unde ai dezgropat confa asta? Si uitasem ca am postat-o vreodata. Asta-i din epoca in care inca nu trollam pe toate confele:)))
Baaaaai, ce vremuri :)
#296899 (raspuns la: #296895) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
baaai - de Intruder la: 28/03/2008 18:43:41
era de pe vremea lui Motzoc!
alexule, de emotie, ai gresit nick-ul!
tulpina...i-auzi, ia! :))))
#296919 (raspuns la: #296899) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
intruzu - de alex andra la: 28/03/2008 19:00:35
Taci tu ! Poate ca nici nu baga fata de seama, daca nu te bagai tu ca motzoc in...:)))))))))))))ce vrei tu:P:P:P
#296926 (raspuns la: #296919) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
:))) - de Intruder la: 28/03/2008 19:10:56
de unde stii ca e fata??
#296930 (raspuns la: #296926) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
intruzu - de alex andra la: 28/03/2008 19:12:40
Dupa tulpina:)))
#296931 (raspuns la: #296930) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cu trecerea timpului - de 1brasovean la: 28/03/2008 19:23:25
pe masura ce trece timpul conflictul dintre generatii devine mai suportabil, prapastia mai mica, unii mai mor, altii mai imbatranesc ori cresc, stiind ca le vine randul etc.
trecem prin toate cele, de la junele revoltat pana la batranul frumos imbalasamat, in sicriu, cu haine de ginerica.
tot asa conflictul dintre generatii pare sa faca tranzitia de la 'cand o sa fiu eu...' la 'pe vremea mea...', pana la 'a fost odata...'.
#296936 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
brasovene - de alex andra la: 28/03/2008 19:27:34
Mda. Cam nashpa ca tranzitiile astea:)))
#296940 (raspuns la: #296936) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex andra, - de 1brasovean la: 28/03/2008 19:41:10
apoi scuze, fost-am cam morbid. am avut o saptamana cam plina si mi se pare ca mi-s cam nevricos. o fi de vina oarece prapastie intre ceva generatii de neuroni?:) [ale mele, normal]
#296943 (raspuns la: #296940) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
brasovene - de alex andra la: 28/03/2008 20:08:14
Nooooo. Neuronii mor in picioare, ca soldatii:)) De vina e comprimarea timpului:(( Trece, afurisitu, asa de repede ca nici nu de dezmeticim bine si iar e sfarsit de saptamana, de an, de viata. Shit !, ca sa ma exprim elegant si sintetic:)))))))))
#296945 (raspuns la: #296943) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: