te provoaca sa gandesti
| recomandari: | Photoree - The collaborative image recommendation system |
| Ghidoo.ro - Descopera internetul interesant! |
Mări...oara (I)
de Gheorghe Florescu la: 28/07/2006 19:33:00 modificat la: 28/07/2006 19:54:16voteaza:
A mai fost odată,
Tot ca niciodată,
O frumoasă fată
Mândră şi moţată,
Gingaşă, curată,
Lacrimă, surată,
Binecuvântată,
Alb-imaculată,
Cu aleasă stare
În satu-i cel mare,
Blondă, ochi albaştri
Ca doi aprinşi aştri,
Iar în casa ei,
Părinţi şi fraţi trei,
Mare iubitoare,
Munci istovitoare,
Ea făcea curat,
În odăi, sub pat,
Tot ea îngrijea
Orătănii toate,
Vacile de lapte,
Ea deretica
Patul, pe saltea,
Apă aducea,
Mâncare făcea,
Cosea ziua toată,
Putea fi curtată
C-avea ii, fustiţe,
Şorţuri şi cosiţe,
Mândră-aşa era
Că ea lumina
Noaptea ca luna,
Ziua când trecea
Parfum adia,
Feciorii făceau
Planuri şi-o curtau
Dar ea nu ştia
Incă nu voia…
Pe cel măritiş,
Însă pe furiş
Flăcăii veneau
Şi o sâcâiau
S-o mângâie iar
Să le fie bine
Zile mai senine
Că nu mai puteau
De dor ce aveau.
Ea îi tot privea
Şi le cuvânta
Că nu e gătită
Că nu-i potrivită,
Pentru-a lor cetate
N-are bunătate,
Pentru-a lor putere
N-are atâta vrere.
Casa ei poţi vede
Pe plaiul cel verde
O pajişte mare,
Flori, iarbă şi soare
Pădurea ce strânge
Viaţa ce-aici curge
Tot ce-ai ei aveau
Pe dâmb se găseau
Casa albă toată
Mândră şi măreaţă.
...
Într-o dimineaţă
Cu nor dar şi ceaţă
...
Tot ca niciodată,
O frumoasă fată
Mândră şi moţată,
Gingaşă, curată,
Lacrimă, surată,
Binecuvântată,
Alb-imaculată,
Cu aleasă stare
În satu-i cel mare,
Blondă, ochi albaştri
Ca doi aprinşi aştri,
Iar în casa ei,
Părinţi şi fraţi trei,
Mare iubitoare,
Munci istovitoare,
Ea făcea curat,
În odăi, sub pat,
Tot ea îngrijea
Orătănii toate,
Vacile de lapte,
Ea deretica
Patul, pe saltea,
Apă aducea,
Mâncare făcea,
Cosea ziua toată,
Putea fi curtată
C-avea ii, fustiţe,
Şorţuri şi cosiţe,
Mândră-aşa era
Că ea lumina
Noaptea ca luna,
Ziua când trecea
Parfum adia,
Feciorii făceau
Planuri şi-o curtau
Dar ea nu ştia
Incă nu voia…
Pe cel măritiş,
Însă pe furiş
Flăcăii veneau
Şi o sâcâiau
S-o mângâie iar
Să le fie bine
Zile mai senine
Că nu mai puteau
De dor ce aveau.
Ea îi tot privea
Şi le cuvânta
Că nu e gătită
Că nu-i potrivită,
Pentru-a lor cetate
N-are bunătate,
Pentru-a lor putere
N-are atâta vrere.
Casa ei poţi vede
Pe plaiul cel verde
O pajişte mare,
Flori, iarbă şi soare
Pădurea ce strânge
Viaţa ce-aici curge
Tot ce-ai ei aveau
Pe dâmb se găseau
Casa albă toată
Mândră şi măreaţă.
...
Într-o dimineaţă
Cu nor dar şi ceaţă
...
comentarii (2):
luminiş
- de
Gheorghe Florescu
la: 30/07/2006 10:48:44
Văd că nu trece nimeni pe la Mărioara. Deşi pare cam naiva poezia e inspirată de un plai de rai, de o zonă frumoasă. O să ofer nişte poze. Acolo au fost trei fraţi care au stăpânit acel larg luminiş.
#136539
comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gheorghe Florescu
- de
Cri Cri
la: 30/07/2006 13:19:09
De trecut am trecut, dar n-am gasit motive sa ma opresc. Stilul naiv pe care l-am apreciat la prima postare ascundea o anumita adancime a ideii pe care n-am regasit-o ulterior. Pozele nu cred ca ajuta. Nici c-ar fi fost nevoie de ele, daca as fi putut privi imaginea printre versuri.
Nu mi-o lua in nume de rau.
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
Nu mi-o lua in nume de rau.
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.