Ce frumos se contrazice vara azi! Dimineata in fereastra deschisa, in loc de dogoare, batea racoare. Ieri s-alalt’eri insa, Celsius a fost obraznic. Si-a facut de cap cu frunzele plopului astuia de seamana cu Coloana Infinitului. Se tot duce in sus, nici el nu stie unde.
Brizei de dimineata i-a placut la noi si-a mai ramas. Vantura frunze galbene de plop, ce cad fara graba in spirala, virgule in simfonia verii.
Din cutia neagra, aparat care reda sunet si imagine, Gabi de la Mila 23 declara natiunii: “Orgasmul poate fi plin de suferinta si de placere in acelasi timp.”
O galbioara murdara sta in chirie la mine pe pervaz. Frunza’sta are forma de inima. Nu orice inima, binenteles. O inima diforma. Defect frumoasa. Cu zimti rotunjiti inspre-n afara si artere pulsande inspre-nauntru.
Rusii au personalitate. Transpira prin caciulile lor cu urechi. Prin vodka din paharele cu flori. Transpira pe geamurile umezite de aburul ciorbei de peste ce-asteapta-n farfurii.
Le-am adulmecat sangele inainte ca Presedintele Comunitatii Rusilor Lipoveni de la Mila 23 sa-si inceapa discursul.
Trei voci de calugari cu barbi si straie lungi si negre ingana un cantec bisericesc. Geamurile speriate transpira si mai abitir. Cativa pesti muribunzi casca gura pe caldaram, in cautare.
Ce Viata trebuie sa duca oamenii astia!
“In Memoriam Radu Anton Roman”. Nu ma mai mir. Asa Om, asa film.
Am semnat cu galbioara. Acum e rezident cu acte in regula pe pervazul meu.
Impresie, nu epifanie. Invata sa traiesti cu ferestra deschisa.