Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Miorita laie, laie bucalaie....


de Raluca Enescu la: 07/08/2006 16:47:00
modificat la: 07/08/2006 17:22:16
taguri: Eseuri 
voteaza:
Cel mai bun comentariu la foarte cunoscuta balada populara pe care l-am citit vreodata: "In Miorita este vorba despre: doi criminali, o oaie turnatoare si un cioban care socheaza prin prostie". Autorul-necunoscut, probabil un elev inzestat cu o mai mare doza de simt al umorului.
Nu am gasit aceasta fraza intr-o carte inteleapta de critica literara, ci pe un site umoristic, printre un lung sir de perle si ineptii cum ar fi: "Metoda folosita de Ion pentru a pune mana pe pamantul Anei este insarcinarea", sau " Domnul Goe este un copilas frumos cu ochi negri care se duce cu trenul in vizita la Ion Luca Caragiale sai (scris intr-un singur cuvant!) puna dulceata in adidasi".
"Doi criminali, o oaie turnatoare si un cioban care socheaza prin prostie". In mod sigur, nu asta scrie in manualele oficiale de limba si literatura romana. Dar, sincer si lasand deoparte ce am fost invatati la scoala, putem spune ca nu e asa?
De unde, atunci, indignarea zgomotos-patriotarda si conformista care ne face sa punem o butada savuroasa in aceeasi oala cu un teanc de dovezi ale faptului ca prostia umana nu are limite?
" reprezinta un ecou si o marturie a spiritualitatii poporului roman"; fraza asta, redata mai mult sau mai putin exact, o gasim in aproape toate eseurile si referatele elevilor pe aceasta tema. Multi considera (sau sunt invatati sa considere) "Miorita" ca pe un simbol al Romaniei. Si, intr-un anumit fel (desi nu in acela in care ne-am dori) au dreptate.
Omul care nu voteaza "ca oricum nu conteaza" si pe urma injura in gura mare puterea sau, mai rau, il regreta pe Ceausescu, cel care se incapataneaza sa nu-si paraseasca locuinta aflata in calea viiturii, desi semnalul de evacuare s-a dat de trei ore, cel care arunca hartii pe jos pentru ca "toata lumea face la fel, si oricum e mizerie " si elevul care invata pe de rost un comentariu "scos de pe net", fara sa-l inteleaga, gandindu-se ca nu-i trebuie decat ca sa impuste o nota, in loc sa gandeasca cu mintea lui, toti se aseamana, intr-un fel, cu ciobanasul molovean care, desi avertizat "ca l-apus de soare/vor sa mi-te omoare", si chiar sfatuit "Stapane, stapane/mai cheama si-un caine", refuza sa-si ia orice fel de masuri de aparare si care, intr-adevar, socheaza prin prostie.
Trebuie sa recunoastem: acestea sunt tocmai lucrurile care nu ne plac la poporul roman, lucrurile care ne dezamagesc si pe care vrem sa le schimbam. Si nu vom reusi, in nici intr-un caz, acest lucru, daca ne imaginam ca patriotism inseamna sa ne batem cu pumnii in piept ca ne iubim tara si sa ne indignam la auzul oricarei critici, oricat de juste, in loc sa ne gandim, cu simt de raspundere si constructiv, ce putem face ca sa o schimbam in bine.
Ori acest lucru nu este posibil daca nu incepem cu un exercitiu de sinceritate. Doar gandind obiectiv,fara clisee si fara orgolii, cu o anumita doza de curaj si de bun-simt , vom reusi sa ne eliberam de fatalismul mioritic.

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (2):


un cioban care socheaza prin prostie - de zuzuca la: 08/08/2006 22:12:32
Acu' cativa ani mi s-a aratat un articol in "Romania libera" despre un cu totul alt final (tot folclor cules nu mai stiu exact din ce colt al tzarii) al Mioritei, un final in care ciobanul nu e chiar asa de prost si accepta lupta...Fireste ca exista un "daca?"...cu riscul insa de a suna a paranoia, oare de ce invatam toti in scoala ca a nu lupta si a accepta totul asa cum e, este tipic romanesc????
zambesc, deci sunt ;)
#138125 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Despre frustrări intelectuale şi cai verzi pe pereţi - de Himeros la: 18/09/2006 20:37:15
În momentul în care citezi de pe un site care prezintă inepţiile elevilor nepregătiţi la română şi susţii că una dintre aceste inepţii are şi valoare, cu siguranţă că undeva, cineva are o problemă gravă în selecţia construcţiilor cu sens sau poate trece doar printr-o criză adolescentină. Noncomformismul nu a aparţinut niciodată imbecililor, prostia niciodată nu va putea conţine adevărul, nici măcar prin accident pentru că prostia are adâncimi de mucava.
Să ne ocupăm puţin de inepţia care a fost ridicată la rang de critică lucidă: "In Miorita este vorba despre: doi criminali, o oaie turnatoare si un cioban care socheaza prin prostie". Fraza este profund reducătoare, criticul de ocazie a observat formele fără să înţeleagă câtuşi de puţin materia ce le umple mai mult, întreaga interpretare a situaţiei este complet eronată. Această greşeală de interpretare persistă în multe capete seci de ”critici”. Se afirmă că ciobanul moldovean este un simbol al fatalismului, lucru care nu este susţinut cu nici o dovadă din text. Ciobănaşul spune: ”Şi de-a fi să mor/In cîmp de mohor”, ciobănaşul nu spune nicidecum <> ci în eventualitatea morţii lui. Acest minusculă construcţie gramaticală (”şi de-a fi”) se pare că este total ignorată de ”criticii” superficiali a căror primă grijă nu este interpretarea ci cititul cursiv.
Balada reprezintă un testament în eventualitatea unei morţi violente de aceea textul nu mai prezintă măsurile de siguranţă pe care ciobănaşul şi le va fi luat mai apoi. În text nimic nu indică că ciobanul moldovean va sta cu mâinile în sân şi va aştepta să fie ucis.
Altceva l-a interesat pe artistul anonim când a compus această baladă. Moartea este sfârşitul inexorabil pentru noi toţi, totuşi nimeni nu poate şti momentul exact în care aceasta va surveni (de aici şi îndoiala ciobănaşului cu privire la spusele oiţei năzdrăvane: ”- Oiţă bîrsană,/De eşti năzdrăvană/Şi de-a fi să mor/In cîmp de mohor”) şi de aceea viaţa trebuie să fie o pregătire pentru moarte, o asemenea idee o întâlnim şi la Platon. Astfel ne apare clar că testamentul ciobănaşului moldovean nu este o dovadă de fatalism ci o dovadă de responsabilitate morală faţă de cei care îl iubesc şi pe care îi iubeşte. Ciobănaşul se asigură prin testament că după moartea lui (dacă aceasta va surveni) cei dragi vor fi consolaţi. Balada poate fi considerată şi un Memento mori, nu putem trăi ca şi când am fi nemuritori acest lucru ar deprecia cumva valoarea vieţii. Am să răstorn afirmaţia ”criticului”, ciobănaşul nu uimeşte prin prostie ci printr-o profundă înţelegere a lumii, printr-o conduită morală şi un suflet delicat însetat de viaţă. Secvenţa celor trei fluieraşe dovedeşte elocvent această sete de viaţă care se întinde şi dincolo de moarte.
Este inutil să mai vorbesc despre frumuseţea versurilor şi despre sentimentele delicate pe care acestea le trezesc într-un cuget sensibil. Res ipsa loquitor.
Domnişoara Raluca Enescu vrea să ne convingă de lipsa de valoare a folclorului românesc care afectează dezvoltarea actuală a României. Unii cetăţeni români sunt nesimţiţi şi corupţi pentru că nu au învăţat adevărata semnificaţie a ”Mioriţei”. Acum este momentul ca România să se schimbe prin această nouă interpretare a ”Mioriţei”, simbolul mortificator al românilor. Perfect rizibil, cai verzi pe pereţi.
Ceea ce este cu adevărat trist este faptul că nici măcar nu citim cu atenţie operele noastre de preţ, noi comentăm numai pe frânturi rupte de context, nu mai avem probabil timpul să citim pentru că trebuie să fim prezenţi pe forumuri, să descoperim noi critici să remarcăm noi inepţii.
#146169 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...