Oricine poate să creadă ce vrea. Inclusiv că un jurnalist e cu atât mai demn de crezare cu cât e mai dispus să accepte bani de oriunde. Sau că patronul unui post TV nu are nici o legătură cu ce se dă pe sticlă. Nu-i nimic penal în a lucra pentru SOV – nu tu l-ai pus să fure şi nici nu l-ai ajutat. Poate nici nu l-ai văzut la faţă. Ar fi o ţicneală să refuzi un seviciu bine-plătit în care te realizezi profesional numai pentru că cine ştie ce mânăreli a făcut patronul. Cum era ţicneală în vremea veche să refuzi carnetul de partid sau să trimiţi la naiba securitatea.

Dar dacă accepţi un compromis fie el comun, generalizat, firesc, natural, etc., măcar nu mai poza în arhanghel justiţiar.

Bine, e destul de neplăcut să vezi că nu mai poţi avea încredere în nimeni. Când a ieşit la iveală că SOV îi patron al realităţii m-am mirat că CTP nu-şi face bagajele. Nu eram singurul pe care-l şoca asocierea, probabil primise o groază de mesaje în stilul „şi tu, Brutus?”. Că s-a simţit obligat să explice că remuneraţia lui e complet acoperită de publicitatea din emisiune, deci n-ar primi banii „direct” de la SOV. Colaborarea s-a rupt însă în ciuda profitabilelor reclame la cafea intercalate între cap şi pajură. Am vrut să cred, şi probabil n-am fost singurul, că CTP-ul s-a jenat totuşi de noul lui patron. Dar acum s-a întors cuminte în echipa realităţii şi e ca şi când ai aflat că nu există iepuraşul de Paşti.

Asta în materie de moralitate şi compromisuri jurnalistice. Revenind la CNSAS, respectivul organism a ajuns la propriu în stradă, probabil a fost prea mare presiunea grupurilor şi grupuşoarelor. Şi oricum dosarele „grele”, ia-le de unde nu-s.

Cu toate aceste mici impedimente cruciada morală de limpezire post-comunistă continuă. Ieri, cred, i-am văzut la tele pe integrii şi nepătaţii consevatori cu următorul text adresat Monicăi Macovei: „dacă nu renunţi să te faci comisăreasă europeană dăm pe piaţă chestiile ce le ştim despre tine de când erai procuror ceauşist”.
Să presupunem că nu blufează şi chiar au ceva. Atunci, pentru a fi consecvent, Liiceanu va trebui să sară şi la beregata Monicăi, raliindu-se cu oamenii ăia morali care nu vor să li se verifice averile

vad ca l-ai si pus pe Liiceanu zgarda si la gatul Monicai Macovei, sub pretextul, nu-i asa, demn, la consecventei viitoare - ceea ce o stupizenie, pentru ca aplici acelasi tratament la boli diferite. nu mai are rost sa repet ce anume l-a determinat pe Liiceanu sa cada in efuziunile de care tot vorbim (sau asa avem impresia) - anume ipocrizia funesta a Monei Musca de dupa 89 (care continua, vedem, in continuare, luand nuante de martiraj politic) si nu atat colaborarea in sine.a spus-o si RSI, m-am chinuit sa o spun si eu.

sigur ca da, Simeon, fiecare poate sa creada ce vrea, dar in masura in care are si argumente adecvate pentru asta! opiniile juste nu se nasc din ipoteze si scenarii. "realitatea e complexa si are multe aspecte",nu?

in plus, "arhanghelul justitiar" a pus la emisiunea de ieri problema "moderatiei" lui, a lui Plesu etc., in conditiile in care altii au putut fi disidenti - cu alte cuvinte, "noi de ce nu am putut fi Doina Cornea?" - intrebare cam ciudata, trebuie sa o recunosti, pentru unul care taie si spanzura, dupa cum ai impresia.

nu vad care-i treaba cu CTP - Liiceanu nu e gazetar, iar antecedentele celor doi sunt foarte diferite. de asemenea, nu vad care-i legatura cu impotenta CNSAS-ului.

dar, ma rog, daca toti suntem la fel (la fel de vinovati, la fel de letargici, la fel de bagati in aceeasi pasta), nu imi ramane decat sa ma duc la prima sectie de politie si sa ma declar complice al lui Vantu, Voiculescu, Iliescu, Liiceanu, Plesu, Vadim Tudor, Paunescu, dar totodata si un sustinator fervent al Doinei Cornea, Paul Goma, Ion Gavrila-Ogoranu.

Sau invers, intransigenţa extrem de variabilă în funcţie de împrejurări e singura atitudine adecvată pentru un intelectual.

Asemănări – şi Mona şi Monica au beneficiat de o imagine media foarte frumoasă: apartament cu trei camere, luptă pentru verificarea averilor – zic media, că despre prestaţia reală se ştiu mai puţine, de exemplu n-am văzut încă nici un cap de mare corupt. Şi CTP şi Liiceanu aveau, probabil în medii diferite, o credibilitate ridicată. Şi totuşi amândoi au ajuns să fie plătiţi de Vântu.

Pe nici unul din ăştia patru nu-l văd prea „alb” şi toţi îşi au doza de ipocrizie mai mult sau mai puţin funestă.

Despre intransigenta extrem de variabila, tu stii ce vorbesti, mi-am spus parerea prin alte comentarii, fara nici un rezultat.

Daca faci un efort, o sa iti dai seama ca, in politica, cei mai multi oameni (cu sau fara ghilimele) seamana (mai ales sub aspecte atat de variabile (sau nu) precum : locuinta, activitatea "in vazul lumii", vestimentatie) si totusi asta nu ii duce pe toti pe acelasi fagas. Din nou incepi cu "probabil" - credibilitate fata de cine? Au avut cei doi acelasi tip de activitate, apartin aceluiasi tip uman, ca sa poti sa ii pui in raport unul de altul?!

CTP era citit la greu (am avut si eu fobia asta mult timp, de a-l pune in rama si de-al respecta neconditionat, poate si pentru ca era atat de vizibil ) si a ajuns si boss la Clubul Roman de Presa; in timp ce Liiceanu face parte din categoria aceea privilegiata care vorbea rar si in van (ceea ce nu il impiedica, paradoxal, sa-si castige un capital mai mare de dispret si de ura, inceput de la "Moarte intelectualilor!" si continuat pana la ultimele reactii la scrisorile din Cotidianul). Ceea ce faci tu asociindu-i nu e comparatie, ci procedeul romanesc de tehnica fina al "punerii in aceeasi oala" indiferent de criterii.

Simeon, aplici cumva procedura comunista:omul este vinovat pana cand isi poate dovedi nevinovatia ? Cam greu sa pui pe Liiceanu in aceeasi oala cu M.M., CTP, sau SOV. Repet, rar si clar de data asta: daca publici o scrisoare intr-un ziar de mare tiraj nu inseamna ca esti in solda proprietarului ziarului.

In legatura cu consecventa. "Consecventa" este virtutea magarului. MM a fost foarte consecventa in a ascunde trecutul sau desi a avut nenumarate ocazii sa se "lepede" de el.

==================================================
"Beer is proof that God loves us and wants us to be happy."

~ Benjamin Franklin

ci pe acelaşi stat de plată au ajuns exclusiv prin forţe proprii

„a publica un articol înseamnă că nu eşti în solda …”, a avea o emisiune la postul lui înseamnă nu implică nici o colaborare …; o fi având un halou imunitar ca în reclama cu iaurtul Danone astfel încât să stea lângă SOV fără pericol de contaminare a reputaţiei? La toate argumentele astea nu pot decât să repet ce ziceam nu ştiu câte mesaje mai jos – s-ar fi dus să-şi publice articolul la Vadim Tudor?

Nu că ar fi unicat. Bunele relaţii ale lui SOV cu „inteligenţii” nici măcar nu-s de dată recentă. Cadorisea gras chiar înainte de scandalul fondului. Dar dincolo de motivaţia materială cred că îngăduinţa elitelor noastre pentru penalul lor mecena vine şi dintr-un narcisism de castă - „escroci sunt peste tot, dar măcar ăsta ne apreciază, ne respectă, ne promovează; ce contează că a uşurat de bani nişte tâmpiţi?”.

Şi dacă acceptăm consecvenţa ca fiind un accesoriu perimat atunci e absolut ok ca dimineaţa să-i crănţăi pe trădătorii ascunşi ai studenţilor arabi şi seara să bei o ţuică cu Vântu. Sau chiar cu Pleşiţă, dacă nu-i musai să fii consecvent.

Revenind la ghinionista Mona, ea nu a beneficiat de articole milostive spre deosebire de alţi dezvăluiţi. Tonul general al presei a fost de la indignare la băşcălie. Liiceanu a ieşit în evidenţă doar prin vehemenţa în raport cu vina, de parcă în pârâtoarea străinilor s-ar fi reîncarnat simultan Stalin şi Ceaşcă. Nu ştiu nimic de scrierile lui politice de dinainte, dar capital de ură şi dispreţ mi se par cuvinte prea mari pentru spaţiul mioritic. Chiar la articolul în cauză mai adecvate îmi par „consternare” şi „distracţie”. Va fi primit mesaje mai dure, asortate cu articolul, dar nu văd în ele decât năuceala generată de bunul-simţ al individului mediu care identifică moralitatea mai degrabă în reţinerea unui politician de a-şi umfla veniturile în progresie geometrică, decât în a zice hâş poliţiei politice a vechiului regim.

....
Cei batrani insa nu uita ca si ei in cea mai mare parte au facut cam aceiasi politica ca si Mona Musca si pentru ei toata aceasta zbatere a CNSAS nu seamana decat cu o furtuna intr-un pahar cu apa si un excelent mod de a te debarasa de adversarii cei mai apropiati. Mona Musca este o victima si atat timp cat o vor considera o victima, ea va avea castig de cauza in fata acestui electorat batran ,de care nu poti scapa dacat daca ii interzici prin lege sa mai votaze. Este acelasi electorat care l-a mentinut la putere pe Iliescu timp de zece ani si pe care l-ar mai fi tinut daca el ar mai fi avut voie sa candideze. Si apoi draga domnule, toti sau aproape toti din cei care am trait in regimul trecut am colaborat intr-un fel sau altul cu vechiul regim. Fie prin pasivitate si docilitate, fie prin antrenarea noastra de voie sau de nevoie in actiuni directe de sprijinire cum ar fi si cea de informator.A sa nu uit, am fort peste patru milioane de membri de partid care eram obligati prin statut sa facem informari de partid. Aceste informri pe care le faceai in fata BOB sau a secretarului ajungeau tot me masa securistului. Despre aceste informari insa nu spune nimeni nimic. Un lucru este cert traim in niste vremuri in care fariseismul este ridicat la rang de virtute. Nimeni nu vine din proprie vointa sa spuna! Da, Domnbule uite ce am facut eu! Asta si asta! Nu, recunosc numai cei care se vad cu sula -n coaste.Eu in viata mea am dat destule declaratii la securitate pentru ca asa era procedura. Aveai intr-un fel sau altul o legatura cu o persoana straina indiferent din ce tara provenea aceasta(chiar si din maica Rusie) erai obligat sa dai cu subsemnatul. Si nu dadeai singur, daca in grupul respectiv erau 10 persoane,toti 10 dadeau.Sa presupunem ca in acea declaratie ascundeai o problema de care baietii albastri erau interesati(si Dumnezeu mie martor ca am avut destule asemenea situatii)apoi multe zile si nopti le faceai albe gandindu-te la ce au declarat oare ceilalti? Altfel cum se explica existanta astazi a kilometrilor de dosare de la CNSAS.Si din moment ce in acel regim asa era procedura , astea erau legile dupa care traiai tu si familia ta, mie cel putin mi se pare daca nu imoral, cel putin indecent sa vii astazi si sa-ma intrebi, tu de ce nu te-ai impotrivit? Uite din acelasi motiv pentru care nici astazi nu ies in strada si inghit traiul mai scump de doua trei ori decat era atunci. Adica din respect pentru legile care ne guverneaza. Vad acum ca sunt foarte multi cei care se dau disidenti si primesc certificate de buna purtare desi ei au fost activisti de baza in PCR. Vin acum fara rusine si spun ca au facut semnul victoriei (de dupa perdea insa)si pentru acest lucru o intreaga natie trebuie sa le fie recunoscatoare. Sa fie clar disidentii din Romania lui Ceusescu putea fi numarati pe degete. Restul toti sunt numai impostori. Deci Mona Musca te asigur ca in ochii nostri a celor multi nu apare decat ca o victima a lui Tariceanu si deconspirarea ei nu-l ajuta pe acesta cu nimic in viitoarea sa cariera politica. Ba din contra. Daca maine Mona Musca si Tariceanu ar candida la Presedintia tarii, ultimul ar fi invins fara drept de apel inca din primul tur.

....

E adevarat creste popularitatea Doamnei Musca fara sa faca....nimic, dar este ajutata si de masurile punitiv-prostesti luate impotriva sa. Da-i in cap cu dosarul, da-o afara din partid, critic-o pe toate posturile Tv si vei vedea ca efectul este exact contrariu pentru ca de la Roma incoace plebea a tinut cu cel cazut la pamant.

....

Pai tocmai aici este intrebarea.
Daca aseara am aflat cu stupoare ca Monei Musca ,in urma sondajelor
electoratu-i creste, vine intrebarea daca minciuna si prefecatoria nu au
devenit deja(sau poate chiar nimic nu s-a schimbat) un mod de viata.
Si atunci pot crede, ca e adevarat ca, majoritatea vad in schimbare doar poleiala din jur.
Mentalitatile,mentalitatile , mentalitatile...
Sau poate ar fi prea simplu la a lucra la mentalitati.
Ca de ,balcanici sintem si lucrurile complicate de multe ori"pot" da impresia de "arta"

...

Pe dracu'! Nu asta e explicatia stagnarii popularitatii d-nei Musca. Realitatea este alta. Romanii au o parere atat de proasta despre politicienii care ii reprezinta si clasa politica in general, incat apreciaza pina si ultima farima de bun simt, care apare din aceasta directie. Mona Musca a gresit intr-adevar dar este inca mai presus, la capitolul popularitate, in comparatie cu Tariceanu care isi dovedeste zi de zi incompetenta crasa ori cu diverse personaje caracterizate doar prin rapacitate si ipocrizie. Atat de depravata e aceasta clasa politica, aceasta ginta dezgustatoare incit pina si o persoana mincinoasa si amnezica precum "Dana" pare un fel de chior in tara orbilor.

...

Mona Musca a fost ajutata sa ramina pe linia de plutire de imaginea ei foarte bune de dinainte de scandal (a avut de unde sa scada). Plus ca bita in moalele capului aplicata de Liiceanu mai mult a ajutat-o, transformind-o intr-o victima a unei furii greu de inteles, si foarte greu de acceptat. Plus ca Dosariada nu intereseaza pe toata lumea.

Frizezi absurdul :(

Lost without music in a world of noises

in politica si alegeri e ca in tenis: uneori castiga nu cel mai bun, ci cel car eface mai putine greseli. dupa principiul ca cine nu munceste nu greseste, explicatia pentru care cineva din afara are sanse mai mari decat cineva dinauntru, fara legatura cu adevarata valoare, e clara.

in alta ordine de idei, si dupa ce am vazut aseara pe tvri 'dupa amiaza unui tortionar', si vazand ca se repta aceeasi mantra cu obligativitatea rapoartelor, repet si eu: nimeni nu a fost obligat.
nici unul dintre cei care au refuzat n-a fost inchis sau amenintat pentu asta. doar cine a vrut a colaborat si a raportat. rapoarte din convorbirile cu strainii erau legate doar de intalniri de servici. relativ la rude din strainatate trebuia raportata doar prezenta lor (in italia pana in ziua de azi gazdele- particulare sau hoteluri - trebuie sa raporteze toti strainii), cu atat mai mult 'legaturile cu studentii straini': am avut din astia in grupa, ma vedeam zilnic cu ei si n-am facut nici un raport, nici eu nici colegii mei.
asa ca orice incercare de a justifica crimele si porcariile facute de unii, nu putini, e patetica.

nu-ţi place selecţia mea?
am luat-o pe diverse forumuri şi mi se pr comentariii destul de echilibrate

uite ce apare într.un raport "european" desopre situaţia internă:

...
raport intocmit de catre Directoratul general pentru politici externe al Parlamentului European
...

"Exista probe ca informatiile (despre dosarele Securitatii - n. red.) sunt dirijate selectiv, pentru a-i discredita pe liderii reformisti. Un astfel de exemplu este cel al Monei Musca, pana acum cel mai popular om politic si liderul aripii reformiste din PNL. Dupa ce a fost dezvaluit un act relativ minor de colaborare a sa cu Securitatea, a fost exclusa din PNL si insultata in cea mai mare parte a presei, in comparatie cu situatia activistilor politici de dinainte din 1989, membri ai PSD si ai partidelor ultranationaliste, care si-au folosit influenta pentru a-si tine dosarele la secret".