mintea mea se faramiteaza in mii de cioburi
mici mici mici ca niste fire colorate de nisip
pulsul neregulat si respiratia care fuge
departe departe departe mi-e frig
nu, mi-e cald, mi-e bine si rau
maine e o noua zi in care o sa imi doresc
acelasi lucru pe care nu pot sa-l am
dar stiai deja asta atunci de ce mai intrebi
stii de fapt tot pentru ca m-am incapatanat
sa nu iti zic nimic de fapt nu stiu nici eu nimic
doar ca e tarziu si mie mi-e frica de timp

sunt la o secunda departare de intuneric
si ma privesc de pe partea cealalta a oglinzii
ma pliez in jurul meu si uit sa vorbesc
te aud prin somn prin vis prin perete
astept ca timpul sa se dilate
si sa revin la inceputul meu
ai crede ca as vrea sa dau timpul inapoi
dar asta ar insemna sa nu fiu aici acum
ar insemna ca nu as mai fi eu

am uitat sa zic ceva
cred ca
totul
e din vina mea