Hai sa vorbim despre straina ce te priveste cu ochi mari si negri. Hai sa vorbim despre ultima prajitura cu dulceata ramasa pe masa. Hai sa vorbim despre jurnalul cu pagini galbene uitat pe etajera. Hai sa vorbim de cei ce ne vand visele, de cei care se simt singuri, de cei care nu mai stiu sa iubeasca. Hai sa vorbim despre frunzele care umplu toamna parcurile si de copiii care se aduna in jurul focului. Hai sa vorbim despre mine, despre tine, despre cel de langa noi, despre scaunul ramas neocupat in autobuz, despre ceasul de pe noptiera...
Dar in loc sa vorbim se lasa tacerea intre noi, omule...oare tu, cuvantule, de ce nu mai poti fi rostit? In lumea vitezei, ii mai pasa cuiva de o straina cu ochi negri, de frunzele toamnei, de mine, de tine? Mie imi pasa. Dar tie?