-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Jocuri cu Magda


de cfcristian la: 13/09/2006 18:51:00
modificat la: 17/09/2006 22:22:29
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
Magda nu stia ce se intampla uneori in camaruta noastra dintr-un bloc de nefamilisti din Iasi. Labartata in somn, isi deschise pentru o secunda ochii, plimbandu-i peste accidentele gastronomice inscrise pe pereti, inchizandu-i la loc, la fel de repede. Renunta la un brat, pe care-l arunca peste chipul meu si pocnindu-ma peste nas, pentru orice eventualitate.
Respiram in caldura unei maini rupte de trup si trupul ei care nu-i mai apartinea. Magda nu stia nimic de tromolocii din picap, care se izbeau de lucrurile din camera, facand muzica acelor zile sa fosnaie ca o vietate plangareata. Prin somn putea fi a oricui. Pielea ei calda, precum carnea ascunsa in cochilia unui melc. Nu ne potriveam nici la intrebari, nici la raspunsuri. Eu o iubeam pe placi vechi cu Dan Grigore si Hendrix indracit in chitara lui, ei incepeau sa-i sclipeasca ochii abia cand o torturam, captivandu-i trupul mic de stafida si miscandu-mi incet barbia pana cand striga la toti nefamilistii din bloc ca nu mai suporta tepii mei butucanosi pe gatul ei. Dar jocul mergea pana la capat, in ciuda impotrivirii ei. Trebuia sa fac cercuri, spirale pline de haz si uneori scriam poeme – cand eram marcat decisiv de un fior liric – toate acestea atent, precis, cu tepii mici alunecand incet pe spinarea ei alba ca un pahar gol. Ma semnam apoi cu dintii – intotdeauna am privit anonimatul ca o moarte pe care-o deprinzi de mic. In acele momente fiecare muschi al ei se cabra, Magda fiind autoarea unor chiote mirifice pe chitara-dulau a lui Hendrix, adunand in camera ramasitele unui Woodstock pomenit cu evlavie de imaginatia noastra. Scrumiere varsate pe jos, tigari fumate pe jumatate si abandonate prin farfurii, pahare de plastic si vietati lichide care se intindeau lipindu-ti talpile ca noroiul pe cizmele bunicilor. Resturi pe care ni le vom oferi unul altuia cand vom ajunge saraci.
Magda se foieste in inchipuirile mele, in care nu ne intalnim niciodata. Dumnezeu stie de ce nu ne mai inchinam acum! Ea ma vedea un faradetata din romanul lui Platonov, plecat la cersit cu o desaga pe brat. Dar copilul nu vrea de-ale gurii, ci doar o lume in care sa se bucure de el. Asa ca seara il printre dormind pe mormantul tatalui, visand ca si-a facut o casa acolo, unde traieste fiecare miracol, la umbra crucii parintesti. Daca se trezeste uneori si-l vezi plangand, nu-i de dorul tatalui, e doar pentru ca simte ochii nostri tintiti asupra lui, priviri miloase, dar care-i sunt straine. Asa ne-am adunat si noi aici, printre resturi de vieti, captivi in cutii patrate, gandindu-ne cum sa facem casa din nepasarea mea lumeasca si tolba ta cu farmece femeiesti, din ochii tai verzi si picapul meu. Bratul ei serpuieste peste chipul meu, scuturata de o intrebare. De ce nu ne mai inchinam?
Magda se alinta prea mult cu somnul. Un par moale se prelinge peste ochii mei, transformandu-ma intr-un ins preistoric cu sprancene lungi pana la barbie, pe care-ar vrea sa le pieptene, daca ar sti cum, fiindca il incurca grozav la ospat. In lumea ta castanie ai pufnit in ras, adunand un mic sant de multumire la coltul buzelor – intotdeauna ti-am parut un ins preistoric. Magda se ghemui cu picioarele goale langa mine – un bot de incredere minunata.
Soarele zaharisit ne-a invelit pe amandoi intr-o rugaciune pe care pot s-o pipai, adunand caldura ei si imaginea bunicii oprindu-se intr-o zi ametitoare de vara la umbra ciresului urias din spatele casei. Iata crucea de lemn a tatalui si mormantul crud al zilelor noastre, peste care rareori ne oprim, si atunci cand o facem, nu mai stim sa ne inchinam! Bunica tranti la pamant o spinare de mohor care-o supuse cu totul. De acolo ne priveste inlacrimata, sub freamatul fructelor si insectelor dulci. Nu exista intamplari in lumea aceasta, trebuie doar sa ascultam frunzele care tropaie inmiresmate pe cararile ei, vita-de-vie cruda si acra, insirata de la cires pana la gardul de scanduri mototolit intr-o fiinta ghemuita de spaima unei premonitii. Aici trebuie sa ne inchinam- nicicand lumea n-a fost asezata mai bine pe umerii unei zane, cine-a zis asta?
E ca in ziua in care am plecat cu ea sa culegem intamplari pe strazile Iasului. Am ratacit toata ziua prin oras pana cand ne-am oprit inspaimantati la picioarele unui bloc. Acolo era desenat un contur cu creta, amintind de silueta unui om care nu stia ce sa faca cu bratele si picioarele sale. Priveam paralizati absenta zdrobita jos, candela de plastic, alaturi, luminand neputincios in puterea zilei. Oamenii tresareau, apoi se prelingeau spre exteriorul trotuarului, risipiti in treburile lor, in care nu incapea imaginea omului de creta. La fel si noi ne-am indepartat speriati unul de altul. Nu stiam ca trebuie sa ne inchinam.

Dar tu nu stii nici de tromolocii din picap, cum sa te fac eu sa te inchini, cand nici eu nu mai stiu? Descult in vechile mirosuri ale casei parintesti, Dumnezeu fosnaia prin lucrurile bunicilor. Rugaciunile mele il dadeau jos de pe dulapuri, il fugareau printre oalele cu lapte prins, printre plapumi si perne pline de par de pisica, oferindu-i apoi, printr-un Amin evlavios, binemeritata odihna in izmenele bunicului, tolanite ca un caine siropos la picioarele patului. Am tacut, apoi, cand am inteles ca Dumnezeu a ales sa traiasca in cartea mare a copilariei, lipindu-i paginile drept pedeapsa pentru cuvintele in care nu mai credem.
Rasfoiesc unele pagini fara ca Magda sa stie, prin somn sau prin delirul zilei, cand simturile amortesc, ca acum, intr-o priveliste zemoasa, o idee obsedanta, apruta la fel de firesc ca o blana in mijlocul verii. Atunci sunt omul carunt si omul copil care deschide ochii pentru prima oara intr-o dimineata fara gust. Traiesc in mijlocul unui ochi de apa limpede. In jurul meu s-au adunat gunoaie, nespus de multe gunoaie, toate soptind in puterea rugaciunilor vechi. Nici un zgomot nu-i in plus aici – atingeri la fel de firesti ca plapuma care-ti inveleste trupul. Lumea s-a intors la fantana din mijlocul satului, careia nimeni nu i-a vazut oglinda apei. Clinchetul unor clopotei asterne zapada pe ulitele satului, iar eu pornesc pe urmele bunicului, plecat sa-si puna nasul la cale cu vin rosu. Chipul lui apre inlacrimat de asprimea frigului. Bunicul avea darul nemaipomenit de a-si vedea varful nasului, fara a se hlizi in oglinzi. Asa ca deseori masura puterea paharelor incruntandu-se la morcovul din mijlocul fetei. Daca roseata ajungea pana in varf, era semn bun, de bogatie si somn adanc.
Mai tarziu casa parinteasca se anima de anima de tanguitul portii vechi, anuntand sosirea unui om vesel si infrant de veselie. Drumul pana la prispa e ultima lui incercare, pentru care trebuie invocati toti sfintii din calendar, cu tot cu mamele lor. In intuneric se aud zgomote de neinteles, apoi linistea grea dinaintea furtunii. Asezat pe prispa inghetata, bunicul incerca sa-si miste limba. Intr-un tarziu se auzea un icnet. Usa casei se deschide iar in prag apare bunica, invelita in zeci de flanele si turbane, cu un chip brazdat de rauri albastrii, zvacnind in canfurele si anafurele care-i ieseau pe gura. Cu un toiag in mana zbatea gerul de afara, amenintand cu diverse cataclisme pufoaica bunicului. (Tu stiai ca pufoaica aceea e facuta din blana unui miel care-mi stia numele inainte sa fie ucis?). Ascultam ghemuit langa pantecele sobei concertul cuvintelor mascaragioase si a blestemelor vii, tremurand la auzul acelor profetii prin care lumea se termina cu bunica culcandu-se in pamant, satula de pisicile cu botul insmantanit, de mainile crapate in asprimea pamantului.



Doamne, noi pe noi ne-am hulit
Ne-ai daruit un vis si-un cantec
Dar iata ca n-avem glas
Iar visul sta zdrobit in batjocura lutului.

Magda s-a trezit si ma priveste uluita. Respiratia mea de rechin nici n-o incanta nici n-o dezgusta. Ziua s-a predat in soapte minuscule pe care le pierdem intre picapul meu si picioarele ei. Am uitat de toate emotiile si clipele cand nu mai sunt nimic. Seara se lasa suflecata pe mainile tale si cand am vrut sa-ti zic nu mai stim sa ne inchinam, m-am trezit coplesit de tine.
Ziua s-a predat in pielea lichida aruncada pe geamul deschis. Am luat-o cu forta, imbrancind-o pe hol, tragand-o de ureche, fiindca se ferea de privirile nedumerite ale vecinilor. I-am aratat singurul loc adevarat din lume - gunoiul strans in fata blocului, toate resturile pe care o viata de nefamilist le poate arunca in uitare: cutii de conserve, hartii mazgalite de noroi, sticle de plastic, printre alte piei lichide. Toate sopteau ceva pentru ea. Magda plangea, vanata de frig si umilinta. Totusi i-am aratat, am facut-o sa taca, i-am explicat totul si intr-un tarziu culegeam amandoi tromolocii dintre gunoaie.
Ascultai infiorata murmurul lor printre atatea piei lichide aruncate pe geam. I-am cules si ti i-am pus in mana, unul cate unul. Copii minusculi, frumosi, cu ochi de icoana – te cer de mama.


comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (19):


* - de picky la: 29/12/2006 21:01:08
Adrian Fuchs :

Sarmana Magda. Terente troglodit.
#165720 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pickyu'! - de maan la: 30/12/2006 09:46:05
ii ca cand sa zic si io ca-i faina-ntr-un chip anume, ai venit tu cu punctul.
mi-am zis ca daca s-ar fi terminat cu ultimele tale propozitii, ar fi-ncetat de-a mai fi frumoasa, dar ar fi-ajuns de-a dreptul buna.
buna-n sensul ala pe care-l dau eu lucrurilor cand se-mplinesc in mai multe adejctive a caror frumushatza ar fana obiectu' peste care le-as lipi din prostescul si inexplicabilul avant catre-o Definitie.

asa.
fiindca Frumusetea zace-n okii mei ca o magda nu inca decorticata.
#165764 (raspuns la: #165720) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
maan - de picky la: 30/12/2006 13:33:51
Adrian Fuchs :

Doua parjoale in aceasi teaca si gresate cu aloe vera.
#165787 (raspuns la: #165764) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
doar cucutzitu - de maan la: 30/12/2006 14:02:41
furculitza n-avem?
#165793 (raspuns la: #165787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
* - de picky la: 30/12/2006 14:11:55
Adrian Fuchs :

N-ai dat-o mai ieri la Muntele de pietate, de i-ai luat Magdei, pardon, copilului corcodushe ?
#165796 (raspuns la: #165793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Iaca si-adevarul! - de maan la: 30/12/2006 17:15:06
Am dat-o la Muntele de pietate, ii adevarat, da' ca sa-mi ieu basca cu voaletamova.
Corcodushale le furai din curte de la Marileana ... m-am intins oleaca peste gard.
da' stiam ca n-o iubesti pe Marileana si n-ai s-accepti nici mort sa mance copkilu den pomu' ei si cum plodu cerea si zbera ...eh, asta-i!
omora-m-acu!

*scriu cu majuscule numa' sa-ti fac o placere, sa fie clar!
#165817 (raspuns la: #165796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
tzap-tza-rap - de picky la: 30/12/2006 17:32:38
Adrian Fuchs :

Ai facut bene ca-i haranit copkila. Da' treb'ia sa le speli. Si pen' ca mi-o mer' bine negustoria, tz-am loat si fetii, beleti la fanfara. Sa nu ste'e chapolau' neumblat. Sa moara da nacaz si Lena ceea ...
Da' sa nu te prinz ca-mi taraiesti copkila pe la carciuma, la beut de svartz.
#165820 (raspuns la: #165817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ma doare burta, ai mila! - de maan la: 30/12/2006 18:03:42
Ai facut bene ca-i haranit copkila.
No, sezi kalm: i-am dat doo kile de gorgoaze numa' azi.
Sh-acuma mancam visine din damigeana aia de-am golitar-o asara.
Da' cand tzircusu' cand o trece?
#165829 (raspuns la: #165820) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ptiu, nenorocitooooooooooo - de picky la: 30/12/2006 19:12:36
Adrian Fuchs :

Dadesi fetii si nu te gandisi ca alea-s cu samburi si poa' sa se-nece !!!

Vezi tu tzircus acusica, colea. Numa' sa-mi gasesc bretelele. Si sa-mi potrivesc castronu', pardon, plastronu'. C-ai umplut casa de mirodenii si nu-mi urca pensiunea.
#165838 (raspuns la: #165829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
gasishi - de maan la: 01/01/2007 18:18:51
si shoshonii?
si maciulia cu baston?
tz-ai dat freza cu oloi?
te-ai intergat?
#165965 (raspuns la: #165838) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
maanule, maanule - de picky la: 01/01/2007 18:46:37
Adrian Fuchs :

Ce shoshni ? c-aia-s galoshi !
Maqciulie la bostan !
Nu. Cu briloterma.
M-am, ca-s mai apriori.
#165976 (raspuns la: #165965) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
apriorica - de maan la: 01/01/2007 19:00:48
garba strica bucuria.
zic din experentza.
sau din bruma ei.
#165984 (raspuns la: #165976) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cu amelioratori - de picky la: 01/01/2007 19:15:06
Adrian Fuchs :

framantzi aluatu' cu mana, cand ai si mixer.
#165992 (raspuns la: #165984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
de fiecare data! - de maan la: 01/01/2007 19:35:10
ca sa-ti creasca aluatul, tre' sa-l incalzesti in palme si sa-l framanti indelung cu sufletu', iara nu sa-mplanti cutitele-ntr-insul!
ca painea sa nu creasca mult, ci bine!
si te rog sa nu-mi dai peste nas cu defintia idealismului na(t)iv.:)))
#165999 (raspuns la: #165992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
MAANULE - de picky la: 01/01/2007 19:46:13
Adrian Fuchs :

Uite, eu nu te-am rugat niciodata nimica, da' acu' te rog io frumos sa pui saptamana asta joia dupa marti. Bitte, bitte !

Fac eu aluatu' atunci, dupa instructiunile lu' talica.
#166004 (raspuns la: #165999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
! - de maan la: 01/01/2007 20:11:02
poti sa-ti bag joia mai in fatza si-oriunde-n rand ai tu pofta, da' sa nu te plangi daca ne-o iesi amara.
#166013 (raspuns la: #166004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
!#! - de picky la: 01/01/2007 20:17:30
Adrian Fuchs :

N-are cum ca Steinbeck vegheaza, plus ca vine cu trenu'.
#166015 (raspuns la: #166013) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Bai acestia - de cfcristian la: 04/01/2007 20:39:04
Ma bunur ca nu v-a emotionat textul. Vorba unui mare poetan din generatia asta tanara ca mine, a 2000-istilor, azi nu se mai scrie poezie, nu se mai scrie proza, ci se scriu texte.
La dracu cu literatura, bagati mare la texte!!
La multi ani!






"Cine fura azi un bou, are muschi nu gluma."
--un intelectual columbian--
#166311 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
conashule, saru-mana (+plecaciunea!) - de maan la: 04/01/2007 20:53:11
La dracu cu literatura, bagati mare la texte!!
nu fi aspru, ca de unde nu-i nici Domnu' nu cere.:(
#166425 (raspuns la: #166311) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: