Între prima şi cea de-a doua lovitură de cuţit
m-am gândit la omul din faţa mea,
la amanta care-l aştepta
inocentă şi pură
în fiecare marţi seară,
la tabieturile lui enervante
şi, în general, la tot ceea ce,
inutil,
poate căra un individ cu sine.
M-am gândit la toate astea
atât de lucid
încât secunda aceea
dintre prima şi cea de-a doua lovitură de cuţit
a fost de ajuns
pentru a-mi duce misiunea până la capăt.
Desigur,
şi după cea de-a doua
şi ultima lovitură de cuţit
m-am gândit intens la omul de sub mine…
Am plecat, optimist, în căutarea unuia care,
între prima şi cea de-a doua lovitură de cuţit,
să se gândească la amanta mea,
care mă aşteaptă, inocentă şi pură
în fiecare marţi seară,
la tabieturile mele enervante
şi, în general, la tot ceea ce,
inutil,
poate căra un individ cu sine.