-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Ecologically right


de Roxana B la: 11/03/2004 09:07:00
modificat la: 12/03/2004 03:41:29
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
De dimineaţă când m-am dus să-i dau de mâncare, calului meu îi dispăruse o ureche. Dispăruse pur şi simplu. Am vrut să chem veterinarul, dar, cum nu avea nici o rană şi părea că se simte bine, am renunţat.
L-am chemat însă peste câteva ore, când am văzut că i-a dispărut şi cealaltă ureche şi coada. Veterinarul l-a examinat, a văzut şi el că nu are nici o rană şi pare că se simte bine, şi a ridicat din umeri. Mi-a zis să-l hrănesc bine şi să-l scot mai des la plimbare, apoi a plecat lăsându-mă singur lângă calul meu fără urechi şi fără coadă.
Ne-am plimbat mai mult decât de obicei, căutam să observ vreo problemă, un semn de oboseală, de slăbiciune, ceva, dar totul părea în regulă. Aveam un cal sănătos, doar că arăta ciudat aşa cum era acum. La întoarcere l-am ţesălat îndelung, i-am pus mâncare ceva mai multă ca de obicei, l-am mângâiat, iar el mi-a răspuns cu aceeaşi privire caldă dintotdeauna. Nu m-am putut împiedica să fiu puţin suspicios.
Când am ieşit din grajd, mi-am ridicat exasperat privirea spre cerul de plastic. Cu ce greşisem oare să merit un cal fără urechi şi fără coadă?! Mâine o să chem un alt veterinar.
L-am chemat chiar în aceeaşi seară. S-a uitat şi mai suspicios decât mine la calul fără urechi, fără coadă şi cu trei picioare şi a ridicat din umeri. Nu avea nici o rană şi părea că se simte bine. Ba chiar a sforăit vesel când i-am întins o bucăţică de zahăr, şi m-a privit cu căldură. Veterinarul mi-a zis să-l hrănesc bine, şi probabil mi-ar fi zis să-l scot mai des la plimbare dacă nu şi-ar fi amintit că are doar trei picioare. Mi-a recomandat un supliment nutritiv şi mi-a zis că pot să-l chem la orice oră dacă se mai întâmplă ceva.
Nu l-am mai chemat. La ce bun? A doua zi dimineaţa, calul meu nu mai avea picioare deloc. Am simţit un nod în stomac când l-am văzut zăcând pe patul de paie şi privindu-mă cu ochii săi blânzi. Mi-am reţinut lacrimile şi l-am mângâiat, l-am curăţat, i-am pus mâncarea - cu suplimentul recomandat – şi apa lângă el ca s-o poată ajunge uşor, l-am alintat, i-am dat o bucăţică de zahăr în plus şi i-am promis că mă întorc repede. Am ieşit din grajd cu ochii în lacrimi, am întrebat din nou cerul de plastic cu ce am greşit de mi se întâmplă asta tocmai mie, apoi mi-am văzut de treabă.
După amiază m-am întors la el, nu-i mai dispăruse nimic, şi m-am hotărât să nu plec de acolo, dacă i se mai întâmplă ceva măcar să ştiu cum şi de ce.
Dar am adormit. Spre dimineaţă m-am trezit, speriat, şi aveam şi de ce. Din cal nu mai rămăsese decât capul şi o parte din gât. Am sărit în picioare îngrozit, iar calul – capul de cal – mi-a spus:
- Calmează-te, şefu’. N-am nimic cu tine personal. Alta e problema. Conform drepturilor cailor liberi, nu mai vreau să stau într-un dom închis, într-un microsistem artificial.
“Drepturile cailor liberi”?!! Habar n-aveam că fostul meu cal se ocupa de politică. De fapt, habar n-aveam că am – adică avusesem – un cal care vorbeşte.
- Ţi-am creat toate condiţiile...
- Merci, şefu’, zise restul meu de cal care vorbea şi făcea politică. Dar caii au drepturile lor. Drepturile cailor liberi.
Eram atât de uluit încât uitasem să mai fiu speriat.
- Bine, dar... Unde o să te duci? Afară e un deşert radioactiv. Şi în plus... ai şi tu un rol în sistemul ecologic al domului. Nu poţi să dispari aşa pur şi simplu.
- Ba bine că nu! rânji capul de cal care-şi cunoştea drepturile.
Şi dispăru complet.
Am rămas un timp privind neajutorat grajdul gol. Apoi am împins uşa de plastic, am ieşit afară sub cupola de plastic şi am inspirat adânc aerul reciclat. După care am intrat în casa mea de plastic.
Acum îmi număr peştii din acvariu. Parcă sunt mai puţini. Mă aştept ca, într-o bună zi, ultimul dintre ei să-mi spună ceva despre drepturile peştilor liberi.
Şi, din când în când, mă privesc în oglindă.


Roxana Brînceanu
2004
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (9):


draguta povestirea :)imi - de Daniel Racovitan la: 11/03/2004 09:43:05
draguta povestirea :)

Imi place stilul tau (cu mici exceptii). Poate ar trebui sa traduci titlul?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#11805 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Titlul vrea sa fie o parodie - de Roxana B la: 12/03/2004 00:17:16
Titlul vrea sa fie o parodie la "politically right" si cred ca prin traducere s-ar pierde ceva...
Care sunt exceptiile?
#11862 (raspuns la: #11805) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Interesant. Nu ai cerut opin - de ikoflexer la: 12/03/2004 00:50:06
Interesant. Nu ai cerut opinii, dar ma aventurez. Pentru mine momentul in care calul a inceput sa vorbeasca a ucis farmecul povestei. Deja calul a fost introdus foarte bine deja, si nu era nevoie sa spuna nimic. Faptul ca dispare incetul cu incetul il face pe cititor curios, dar vorbitul pare extra, fara nici un rost. Sfirsitul cu pestii si apoi cu personajul principal e bun.

O alternativa ar fi: calul nu dispare de tot; ochii ii ramin. Vioi si vii ca 'ntotdeauna. E mult mai cutremuratoare desfigurarea decit disparitia completa. Posibil ca unele parti sint regasite. Intre timp personajul principal pune ochii in acvariu, si se vad si mai mari decit in realitate. I-as face albastri. Pestii ii supara pe ochi, asa ca ochii sint pusi intr-un pahar mare. Trebuie schimbata apa in fiecare dimineata. Dispar pestii incetul cu incetul. Putem pune ochii la loc in acvariu. Apare botul si capul calului in acvariu, la reuniunea de 1 an. Apare gitul si nu mai e loc. Dar acum sintem obisnuiti cu ochii in acvariu... deci ne trebuie un acvariu mai mare. Apare si corpul. Acvariul e marit din nou. Pina la urma apa inunda camera, si personajul principal cu ochii si restul calului sint acoperiti incetul cu incetul de apa. La geam apare vecinul cu nevasta. Nevasta remarca: "uite ca i-a disparut urechea lui X" (unde X e numele personalului principal).

Scuze, n-am putut sa ma abtin :)
- ikoflexer
#11864 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Asa e; cand calul a inceput s - de Daniel Racovitan la: 12/03/2004 03:40:42
Asa e; cand calul a inceput sa vorbeasca parca s-a rupt vraja :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#11870 (raspuns la: #11864) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Era cam greu sa-si tina gura - de Roxana B la: 15/03/2004 00:51:31
Era cam greu sa-si tina gura calul. Unde ati mai vazut voi personaj constient de drepturile lui, uzand de ele, si sa taca??!
#12049 (raspuns la: #11870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Nu e vroba de vrajaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! - de Ovidiu Bufnila la: 18/03/2004 06:38:38
Asta e cea mai bestiala NON-LINIARITATEEEEEEEEEE!
Bravo, Roxana!
#12329 (raspuns la: #11870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Roxana Brinceanu: un scriitor de forta - de Ovidiu Bufnila la: 18/03/2004 06:49:09
Lectura acestui fictional cu marca Roxana Brinceanu nu este spre stralumina noastra ca si cum am privi un tablou dalian sau daleean ci este lectura aceasta o INSURGENTA in non-liniaritate. Spatiul este pulverizat de Roxana nu spre constructia unei lumi alterate ci spre lumina lipsita de rigiditatea unei viteze fixe si fixate de catre filozofia desueta. Roxana Brinceanu ANUNTA non-liniaritatea cu forta, ipostaziind tragic ceea ce ne va domina in curand, ceea ce nje va urmari in somn, ceea ce ne va schimba vietile tragic sau ingeresc. ANALIZA pe fragmente este o constructie iluzorie. Roxana construieste o simultaneitate si o valurire a regimului fictional. TIMPUL NU ESTE NICI LINIAR nici CIRCULAR spune Roxana lasandu-ne prada unei alegeri dementiale: noi trebuie sa alegem temporalitatea acestui fictional caci Roxana ne lipseste. Bravo Roxana! Fictionalul nu trebuie citit in cheie parodica! Momentul in care ne vom vorbi, fictionalitate catre alta fictionalitate este acum. ramane sa constatam, sa verificam daca este si un aici. Roxana Brinceanu da o lovitura mortala literaturii desuete oricare ar fi ea realist-penibila si executanta sau SF-ist-blegoase executata. Roxana, te admir fara rezerve!
#12330 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Totusi, cred ca literatura n- - de Daniel Racovitan la: 18/03/2004 07:26:03
Totusi, cred ca literatura n-ar trebui sa renunte la un scris estetic. Personal nu agreez dadaismul.
Proza ta Ovidiu, desi contine imagini suprarealiste uneori naucitoare, e consecventa, ceea ce rezulta intr-o lectura placuta. Exista un univers al lor, o vraja, pe care tu nu o rupi niciodata. Daca ai face-o atunci n-ai mai fi scriitorul care esti.

Pe cand ruperea vrajei din story-ul cu calul e ca si cum, in timpul vizionarii Calauzei lui Tarkovsky, cand esti absorbit in poveste, s-ar aprinde brusc luminile din sala de cinema si vine unul imbracat in clown care sa iti ceara "sefu' ai o tigara?", ulterior lamurindu-te ca reprezentatia lui facea parte din spectacol.


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#12331 (raspuns la: #12330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Nu e dadaism!Nu e estetic! E VIATA!Roxana e viata! - de Ovidiu Bufnila la: 19/03/2004 01:29:38
Draga Daniel, Roxana e viata!
Proza ei e viata ei! E o chestiune de imagine! Noi trebuie sa citim/lecturam altfel! Noi trebuie sa schimbam ceva in atitudinea noastra! Roxana introduce non-liniaritatea intr-o enciclopedie a ei, de taina. Noi trebuie sa intram in aceasta a lume a ei nu tangent, nu euclidian! Lectorul se schimba! Felul nostru de a lectura viata se schimba! Dragul meu Daniel, tu cauti, se pare, in directii gresite. Tu cauti starea desueta a lecturii. S-a dus. A murit. Imi place ca ai curaj si ai pornit un adevarat Razboi de Imagine despre generatia optzecista! Imi place. Roxana nu e optzecista. Nu e nici nouazecista. Roxana Brinceanu este ROXANA, este propria ei instructiune. Americanii au publicat-o fara rezerve. In revista digitala care o publica pe Roxana au aparut si alti tineri scriitori. Stii de ce? Pentru ca ei surprind extraordinar noua traire. Cred ca analizezi gresit fictionalul Roxanei. Dar NU E PROBLEMA ei ci numai a ta. Cred ca esti un spirit euclidian. Nu poti sa nu fii, se intelege. Imi esti drag si te respect. Tu vrei sa explici textul din punct de vedere euclidian. Dar nu uita ca esti de fapt o procesualitate INTERFERATA cu procesualitatea fictionala a Roxanei.
#12391 (raspuns la: #12331) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...