te provoaca sa gandesti
| recomandari: | Photoree - The collaborative image recommendation system |
| Ghidoo.ro - Descopera internetul interesant! |
A fi sau nu copil ...
de amulet la: 13/02/2007 14:04:00 modificat la: 17/02/2007 14:07:35voteaza:
Cum ne hotaram sa iesim din umbra, sa ne lasam vazuti (cititi)? Ce ne indeamna sa vrem sa fim remarcati? Si totusi nu aceasta e intrebarea la care incerc sa gasesc un raspuns, ci mai degraba …
Cind realizam nu mai suntem copii? In prima zi de scoala, cind simtim fiorul primei iubiri, cind ne mutam de ACASA, cind primim prima leafa, cind ne simtim liberi, cind spunem da la starea civila, cind devenim parinti sau … cind ni se usuca lacrimile amare si incet, incet dispare suferinta generata de pierderea unui parinte drag, a unui om a carui viata ai senzatia ca nu a fost deloc irosita, a unui om care ti-a fost model si impreuna cu care adesea ai cutreierat in speranta gasirii acelui ceva special?
Cind realizam nu mai suntem copii? In prima zi de scoala, cind simtim fiorul primei iubiri, cind ne mutam de ACASA, cind primim prima leafa, cind ne simtim liberi, cind spunem da la starea civila, cind devenim parinti sau … cind ni se usuca lacrimile amare si incet, incet dispare suferinta generata de pierderea unui parinte drag, a unui om a carui viata ai senzatia ca nu a fost deloc irosita, a unui om care ti-a fost model si impreuna cu care adesea ai cutreierat in speranta gasirii acelui ceva special?
comentarii (5):
amulet
- de
cheri
la: 13/03/2007 20:36:02
A fi copil este o stare pe care o simti tu sau o vad altii in tine. Nu exista o varsta anume cand devii "altceva".
Unii raman copii toata viata dar se asteapta ca atunci cand li se inmaneaza "buletinul de identitate" sa li se acorde niste drepturi, iar cand ajung la "varsta majoratului" sa li se acorde niste "calitati", din "oficiu".
Eu cred ca odata cu buletinul ti se ridica niste privilegii, iar la varsta majoratului ti se dau dau niste "obligatii". Cine stie sa si le asume nu mai este copil, cine nu, ramane copil pana intelege...
Depinde de fiecare daca starea de copil il satisface sau este in stare sa o depaseasca.
Uneori cand obosim sa fim maturi visam la vremurile cand aveam privilegii si nu simteam obligatiile vietii...
Sa ne bucuram de vise noi cei care putem sa visam. Sunt unii care nu au avut parte de acel timp la care ar putea visa .
Unii raman copii toata viata dar se asteapta ca atunci cand li se inmaneaza "buletinul de identitate" sa li se acorde niste drepturi, iar cand ajung la "varsta majoratului" sa li se acorde niste "calitati", din "oficiu".
Eu cred ca odata cu buletinul ti se ridica niste privilegii, iar la varsta majoratului ti se dau dau niste "obligatii". Cine stie sa si le asume nu mai este copil, cine nu, ramane copil pana intelege...
Depinde de fiecare daca starea de copil il satisface sau este in stare sa o depaseasca.
Uneori cand obosim sa fim maturi visam la vremurile cand aveam privilegii si nu simteam obligatiile vietii...
Sa ne bucuram de vise noi cei care putem sa visam. Sunt unii care nu au avut parte de acel timp la care ar putea visa .
Varstele copilariei
- de
creata
la: 14/03/2007 17:04:43
De multe ori ma intreb si eu unde este pragul dintre copilarie si maturitate. Intotdeauna am avut vorba asta ca este bine sa ai suflet de copil si minte de "om mare" si nu invers....gand probabil derivat din "somnul ratiunii naste monstri"...asociat cu cine stie ce alte idei mi-au mai trecut mie prin cap intr-un moment de filosofare.
Eu sunt copil....chiar rau de tot...si nu prea ma pot vindeca de asta, sunt copil cand visez cu ochii deschisi, cand mi se pare ca o vorba buna /
mangaiere / imbratisare o sa faca problemele sa treaca si o sa-mi aduca zambetul pe buze, cand imi doresc ceva din tot sufletul, cand ma uit la desene animate, cand intru intr-o cofetarie, cand mi se pare ca joaca este cea mai amuzanta modalitate de a-mi petrece timpul...cand vad viata in roz si ma lovesc de griul inevitabil si raman pentru o clipa nedumerita...fiindca in mintea mea totul era mai simplu...
Eu sunt copil....chiar rau de tot...si nu prea ma pot vindeca de asta, sunt copil cand visez cu ochii deschisi, cand mi se pare ca o vorba buna /
mangaiere / imbratisare o sa faca problemele sa treaca si o sa-mi aduca zambetul pe buze, cand imi doresc ceva din tot sufletul, cand ma uit la desene animate, cand intru intr-o cofetarie, cand mi se pare ca joaca este cea mai amuzanta modalitate de a-mi petrece timpul...cand vad viata in roz si ma lovesc de griul inevitabil si raman pentru o clipa nedumerita...fiindca in mintea mea totul era mai simplu...
Pragul e atunci cand
- de
picky
la: 15/03/2007 10:38:39
Modificat la: 15/03/2007 10:39:04
nu numai ca zici futu-i, ci o si faci. Ca-i vorba maan-ului.
amulet
- de
cher
la: 20/03/2007 13:46:44
Modificat la: 23/03/2007 11:30:58
Am vazut ca mai este tratat subiectul. Cauta-l inainte de a trece la arhiva. Este foarte dezvoltat acolo si intrebarea era "cand ne maturizam?"
Cred ca ne pierdem scanteia de copilarie cand nimic din ceea ce ne inconjoara nu ne mai face sa ne minunam,sa ne intrebam,sa zambim..O experienta dureroasa ne poate maturiza,dar nu ne schimba in mod necesar partea aceea de copil din noi.
"The truth is rarely pure and never simple".(O.Wilde)