-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Anunt: vand femei...


de diana vlase la: 14/02/2007 14:40:00
modificat la: 17/02/2007 14:09:03
taguri: Scenarii 
voteaza:
Piesa intr-un act.

Marta-matroana
Mama
Thomas-sefu'
Tatal
Andrei
Ana

Scena 1.

O camera care odata ar fi fost luxoasa, dar care trimite, acum, cu gandul la degradarea umana, o saltea jerpelita si murdara, in dreapta scenei, o masa si doua scaune in stanga. Pe masa, o sticla de alcool, doua pahare din care e evident ca s-a baut, o scrumiera plina. In fata scenei, cateva haine sifonate, imprastiate pe jos.

Pe scaunul indreptat spre public, sta Marta. Fumeaza. Pe saltea, chircita, Ana. Are fata acoperita cu mainile si nu se pot vedea ranile si sangele curgand, din coltul gurii.

Marta: Nu te mai smiorcai ca o proasta.
Ana: Lasa-ma sa plec, te rog!
Marta: Nu?Da ce dragut ar fi...
Ana: O sa fac tot ce imi ceri, numai lasa-ma sa plec.
Marta: Pai(se gandeste)Iti cer sa ramai. Si sa nu mai plangi. Si sa ma asculti. Si sa fumezi o tigara cu mine.(cu tristete)Si sa intelegi ca drumul asta e ireversibil.
Ana: Care drum?
Marta: Asta pe care ai pornit.
Ana: Hm?
Marta: Draga mea, oricare ar fi drumul pe care apuci, trebuie sa continui cu demnitate. Nu stii ce zice Churchill?''Cand strabati iadul, nu te opri!''.
Ana: (pentru ea) Cat de usor...
Marta: Hai vino si fumeaza o tigara, s-ar putea sa devenim prieteni intr-o zi, cine stie?
Ana: Nu fumez.
Marta: Pacat. Asta poate fi inceputul unor prietenii destul de solide.
Ana: Ti-ai pierdut mintile...
Marta: Da. Se poate. Problema e ca si tu trebuie sa ti le pierzi, daca vrei sa...
Ana: Imi dai o tigara?
Marta: (satisfacuta)Te rog.

Ana se ridica. Isi aranjeaza hainele, sterge sangele de pe mana si din coltul gurii si se indreapta spre masa. La mijlocul drumului, o zbugheste spre usa si incepe sa traga cu disperare de clanta. Usa e incuiata.
Marta nu se clinteste de la masa.

Marta: Ar fi trebuit sa iti dai seama. Pacat. Nu pari a fi proasta.
Ana: Vreau sa plec. Ajuta-ma sa plec!
Marta: O sa pleci cand o sa termini.(chicoteste inocent) Dar tu nici nu ai inceput. Oricum cu atitudinea asta nu ai sa ajungi nicaieri. Poate doar intr-o ghena, portionata cu delicatete.
Ana: Doamne, ce-am facut?Iarta-ma, ai dreptate, sunt o proasta. Nu fumez...dar as vrea sa devenim prietene.
Marta: Pai normal ca vrei. Nici nu stii ce norocoasa esti! Altcineva, in locul meu, te-ar fi batut de te-ar fi luat dracu'. Dar tu n-ai de unde sa stii...eh...te inteleg.
Ana: O sa te ascult, nu lasa sa mi se intample ceva rau...o sa te rasplatesc.
Marta: Nu am cum sa te ajut. Nu am de ce! Dar ai putea sa te ajuti singura totusi. Deci, prietene?
Ana: Singura?
Marta: Nu ai nici o alta sansa decat sa te resemnezi.(tamp)Resemneaza-te!
Ana: (oripilata)Sa ma resemnez?Asta e sfatul tau?
Marta: Crede-ma ca e cel mai bun. Si ti-o zic, tocmai pentru ca vreau sa fim prietene.


Scena 2.

Acelasi decor. Mama, dublu rol-Marta;Ana.

Mama: Am putea. Da! Chiar am putea, pentru ca eu am trecut prin toate experientele prin care treci tu acum. Cand eram tanara(melancolica), am trecut prin atatea situatii, nici nu ti-ai inchipui, daca ti-as spune. Vezi, asta e problema ta. Nu vorbesti cu mine, si din vina ta, nici eu nu pot sa iti povestesc toate lucrurile astea palpitante....sa stii ca asta ne-ar apropia mult...sa stii!
Ana: Uneori esti atat de buna...uneori...
Mama: Prostii, stii bine ca am putea vorbi, suntem doua femei prea destepte ca sa nu reusim. E drept ca eu am mult mai multa...
Ana: Ai dreptate...da...am sa-ti povestesc.
Mama: Poti sa imi spui orice, eu voi intelege! Hai, stai jos, aici si povesteste-mi.
Ana: Bine. Am cunoscut un baiat acu' cateva saptamani, la cursurile de dans. E tare destept, si face niste glume...I-am cunoscut si parintii. Tatal lui e doctor...ma plac foarte mult, cica, se vede ca sunt bine crescuta!
Mama: Baiatul ala care te-a luat ieri din fata casei?
Ana: Da. Astazi i-am spus sa urce, sa-l cunosti si tu. Nu prea a vrut, e timid, dar pana la urma l-am convins eu.
Mama: Timid, zici? Si unde mergeti voi?Vreau sa zic, iesiti in parc, in baruri de-astea de tineri, sau unde?
Ana: Pai am mers impreuna peste tot, am fost si la film, si la el, si in parc, uneori ne plimbam cate doua....
Mama: La el?Te-ai culcat cu el?

Ana sta cu capul plecat, zambeste strengareste.

Ana: Ihim..
Mama: Tarfa ce esti.(se ridica si o plezneste, o apuca de par si ii indreapta capul inspre ea dupa care nu mai conteneste cu palmele) Abia l-ai cunoscut si ai sarit in patul lui. Pentru ce am luptat eu o viata intreaga? Pentru ce am muncit ma? sa ajungi sa dai ce ai mai de pret primului venit? O proasta ...o proasta...o proasta...(se linisteste o secunda dar isi aminteste si iar incepe sa o loveasca peste fata, peste umeri, lovituri necontrolate de copil; Ana nu riposteaza, nici macar nu ridica mainile sa isi acopere fata) Tatal lui e doctor, zici? Ce baiat de familie buna ar face asa ceva?Trebuia sa nu te las sa iesi din casa, l-am ascultat pe taica-tu, sunteti doi prosti, cu el semeni, nu cu mine, tarfa ce esti.
Ana: Mama, dar il iubesc..
Mama: Poftim?


Scena 3.

Acelasi decor.Marta;Ana;mai tarziu Thomas.

Marta: Poftim?
Ana: Ce?
Marta: Pai ce faci?
Ana: Vreau sa plec! Vreau sa plec acum!
Marta: Du-te.

Ana se indreapta spre usa. Nu ajunge, insa...

Marta: Usa e incuiata.
Ana: (descumpanita)Vreau sa plec...
Marta: Hai vino langa mine, linisteste-te, ce Dumnezeu...
Ana: Nu te apropia de mine.(tipa) Ajutor! Ajutor!
Marta: Daca vrei strigam impreuna, vrei? Hai sa nu zici ca sunt mai stiu eu cum.(tipa) Ajutor! Ma aude cineva? Ajutor! Nici dracu' mai fetita, nici macar dracu'...
Ana: (aproape fara glas) Ajutor...

Un moment de liniste totale. In antiteza se vede fata disperata a Anei si fata resemnata a Martei. Se aude cheia in usa. Intra Thomas.

Thomas: Ce e cu linistea asta?
Marta: (se ridica) Buna ziua. (Anei) Saluta-l pe domnul Thomas. Asta e al doilea sfat...
Ana: Va rog sa ma lasati sa plec. Nu am facut nimic rau, nici macar nu stiu de ce sunt pedepsita in acest fel...(plange) Vreau sa plec!
Thomas: Stiu. Toate vor. Rabdare domnisoara.(Martei) Cum o cheama?
Marta: Ana.
Thomas: Ana, frumos, pur, curat. Ridica-te sa iti vad fata!

Ana ramane neclintita cu privirea tintuita in podea. Thomas o priveste cateva secunde, dupa care merge calm spre ea. Se apleaca si o apuca de par, o ridica intr-o smucitura inumana. O priveste zambind.

Thomas: Nu esti urata. Neascultatoare, dar urata, nu!(Ana plange) Cand iti spun ceva, ai face bine sa ma asculti, e spre binele tau...ai putea muri acum...dar nu esti urata deloc.(incearca sa o sarute)
Ana: Te rog, te implor, lasa-ma sa plec, te rog...
Thomas: (o prinde de gat intr-o stransoare atat de puternica incat sangele ii tasni in obraji;Ana plange) Ai ochi frumosi, ochii astia nu ar trebui sa planga niciodata.
Ana: Lasa-ma..

Thomas ii da o palma si o impinge pe saltele. Marta sta nemiscata la masa. Fumeaza. Thomas ii sfasie hainele copilei, intre lovituri si smucituri, incercari de riposta si ganduri de sfarsit, tipete, gemete, satisfactia animalica si barbara. Un geamat morbid de sfarsit.
Thomas se ridica, se incheie la pantaloni.

Thomas: (Martei) Da, ca de obicei, o problema cu atitudinea. Cand o sa primes o fata cooperanta, pe care nu trebuie sa o invat toate manierele de la zero?Da tu ce ai, Marta? Nu zici nimic?
Marta: Ba da, domnule Thomas, cu ce sa va ajut?
Thomas: Marta, Marta, nu vreau sa ma ajuti, dupa cum vezi, ma descurc singur...Sau tu nu ai privit spectacolul? De ce, Marta, iti e scarba de mine? Sunt un om rau? Cui fac rau, Marta? Tarfelor astea, fara nici un viitor, le fac un bine...pana la urma....asta e menirea lor...de ce sa faca altii bani pe curu ei?De ce nu noi, Marta?
Marta: Asa e, domnule Thomas.
Thomas: Marta, tu ai uitat sa ma iubesti, asa e?
Marta: Nu.
Thomas: Minti.
Marta: Nu mint. Eu intotdeauna spun adevarul.


Scena 4.


Acelasi decor.Mama;Tatal-dublu rol Thomas; Ana.

Mama: Eu intotdeauna am dreptate.
Ana: Dar mama...
Tatal: Ar fi bine sa taci, pana la urma e mama ta si nu ai vrea sa o superi, nu-i asa?
Mama: Sa ma supere? (Anei) As vrea sa te omor cu mana mea, acum. Sa uit ca am avut un copil, o rusine, o povara.
Ana: Tata, nu o lasa sa...
Mama: Sa ce? Nici tu, nici facatura asta de barbat nu sunteti nici o bucuruie pentru mine...am avut parte de o familie de caini...(tatalui) Tie iti seamana asa proasta, tie si familiei tale de agramati.
Tatal: (Anei) Linisteste-te, mama ta e nervoasa dar nu se intampla nimic daca sunt eu aici.
Mama: Ce? Mi-o fi frica de tine, prostanacul cartierului..
Tatal: (mamei)Hai linisteste-te, te rog, nu e chiar atat de grav pe cat pare, nu mai tipa ca nebuna la copilul asta.
Mama: (tatalui) Tu sa taci. Ce stii tu de femei? Nici curaj sa te uiti la o femeie, pe strada, nu ai! Te-am vazut eu, esti un gandac, asta esti. Nu te mai baga. Ana, vino la mine!
Ana: (cu disperare in priviri) Tata, te rog...
Mama: Am zis sa vii aici! Aseaza-te pe scaun!
Ana: Tata...(plange)
Tatal: (desumpanit) Du-te la ea...
Mama: De cate ori ti-am zis, Ana, ca atat are o femeie pe lume? Nu am bani sa iti dau, nu am titluri de printesa, atat aveai...puritatea...cea mai de pret...cu asta puteai sa iti porti demnitatea prin lume...acum esti o tarfa...
Ana: Mama, dar il iubesc.
Mama: (loveste cu palma in masa) Si?
Tatal: (incet) Linisteste-te...
Mama: Nu va vad casatoriti, nu la vad logoditi macar! De unde stii tu ca nu o sa te lase in primul sant cand ii vei purta odrasla in pantece? Tu nu stii, dar eu da! Vei zace in santuri, Ana, si eu nu te voi ajuta, nu, sa nu crezi ca vei gasi mila la mine. De ce te-ai vandut pe frunze-n vant?
Ana: Dar mama...
Mama: Te-ai vandut...


Scena 5.

Acelasi decor. Marta;Thomas;Ana.
Marta sta la masa. Fumeaza.

Marta: Ai fost cumparata.
Thomas: Chiar bine, chiar bine!
Marta: Gasca! Asa sunteti toate, niste gasti.
Thomas: Marta, esti cruda.(Anei) Nu are nici un pic de diplomatie, nu-i asa? Ce privire desteapta ai! Citesti?
Ana: Nu.
Thomas: Eu cred ca citesti.
Ana: Scriu.
Thomas: Scrii? Vai, mica mea scriitoare..
Marta: O gasca!
Thomas: Hai scrie si mie ceva pe buze acum, vrei?(incearca sa o sarute, Ana se apropie de el ca si cum ar vrea sa fie sarutata)
Ana: Mai bine ma futi.

Thomas o plesneste. Ana cade si incepe sa planga.

Ana: Lasa-ma, te rog lasa-ma! Nu ma atinge, lasa-ma!
Thomas: (o mangaie pe picior) O sa iti aduc pixuri si foi albe. Vrei? Hai nu mai fi asa salbatica..
Ana: Te rog sa ma lasi sa plec, vreau sa plec, nu o sa povestesc la nimeni despre...
Thomas: Taci! Ana, nu?
Ana: Esti o bruta, sub costumul asta se afla o bruta.
Thomas: Taci. Nu imi place sa fiu privit ca un raufacator, eu sunt un om sensibil.(o apuca de gat, o saruta) E buna.
Marta: Bine.
Thomas: O sa mai trec sa te vad, imi imspiri ceva...nu stiu ce, dar imi inspiri ceva. O sa plec acum. Te bucuri?
Ana: M-as bucura daca nu ai mai veni.
Thomas: Ghinion! Oricum cred ca am fost prea bland cu tine, cred ca te-as putea iubi, inca trei minute(rade), dar trebuie sa plec. (Martei) Ai grija de ea!
Marta: La revedere, domnule Thomas.
Thomas.: Incuie usa!
Marta: Da, o voi incuia.

Thomas iese. Marta scoate o cheie de la ciorap si incuie usa. Mimica Martei se schimba instantaneu, o priveste dragastos pe Ana.

Marta: Scrii? si eu scriu! Nu, scriam. Acum nu mai scriu. Daca as pune mana pe un pix, l-as folosi doar sa joc ''x si zero''...pacat, eram asa de talentata. Desenam povesti in cuvinte la fel de usor cum ma fut acum...Asta e un talent, nu? Ah! Cred ca mai am niste scrieri, pierdute pe aici...hai sa-ti citesc ceva!
Ana: As vrea o bluza noua!
Marta: Poftim?
Ana: Bluza mea, e murdara si rupta. As vrea o bluza noua.
Marta: N-am. Hai iti citesc?
Ana: Stii ce vreau?
Marta: Ce?
Ana: Vreau sa plec!
Marta: Da' inceteaza draga odata! Si eu vreau sa fiu in alta parte, sa nu mai stiu nimic din ce se intampla aici, tu ce crezi? Nu pot, m-ar gasi, m-ar inchide si ar aduce caini dresati sa ma futa. Mai taci! Vreau asta, vreau asta! O sa ai tot ce vrei doar in povestile scrise de tine.
Ana: De ce am ajuns aici?
Marta: O gasca!...De ce? Pentru ca esti o gasca!
Ana: Dar ce-am facut?
Marta: Pai ce ma intrebi pe mine...eu stiu atat...esti o gasca. Poate ca scrii.Scriitorii iubesc.


Scena 6.

Acelasi decor.Mama; Ana; mai tarziu Andrei.

Mama: Iubirea te face sa fii prost. Daca nu orb, atunci, cu siguranta surd sau mut. Iubind, devii handicapat.
Ana: Tata e handicapat ca te iubeste?
Mama: Tac-tu e handicapat, punct. Eu vorbesc de tine si inceteaza sa-mi mai raspunzi.
Ana: O sa tac.
Mama: Ba sa vorbesti, sa imi zici si mie ce a fost in capul tau cand ai plecat de acasa, stiind ca te duci sa te culci cu el?
Ana: Nimic. N-am planuit.
Mama: (tipa) Ti-am spus sa nu imi mai raspunzi. (zambind) ...Uite, pe tine dragostea te-a facut surda, ti-am zis, dar n-ai auzit. Asta dincolo ca te-a facut proasta.

Ciocane cineva la usa. Ana sare de pe scaun.

Ana: E el. E Andrei!
Mama: Nu deschide, stai. Vino! (ii strege machiajul scurs si ii aranjeaza paru') Hai, acum mergi si deschide. Si fii politicoasa, cum te-am invatat.
Ana: Politicoasa?
Mama: Da, si dragastoasa. Acum situatia o cere...

Ana deschide usa.Intra Andrei.

Ana: Mama, el este Andrei, prietenul meu. Andrei, mama mea.
Andrei: Imi pare tare bine sa va cunosc, doamna. Aveti o casa foarte frumoasa....si o fica...
Mama: Ia loc Andrei, te servesc cu ceva de baut?
Andrei: Doar apa, sau suc.
Ana: Nu mai bine plecam? Sunt sigura ca mama e doar politicoasa.
Mama: Nu, imi face placere, si pana la urma el a venit sa ma cunoasca, asa ca e implicit invitatul meu, trebuie sa am....
Andrei: (Anei) Ce ai patit la ochi?
Mama: Ce mai domnisoara ti-ai ales si tu...o impiedicata...a cazut mai devreme, mi-a fost frica sa nu se fi lovit la cap.
Andrei: Te-ai lovit?
Ana: N-ai auzit?
Andrei: Ba da dar... hai pana la spital sa te vada tata, poate este totusi ceva grav.
Mama: Nu..nu are ce sa fie grav, a cazut ca un copil, in fund...poc(rade)
Andrei: Pai si cum te-ai lovit la fata?
Mama: De ce i-ai facut asta? Tu ai lovit-o...tu, esti un nimeni, vinovat. De ce ai facut asta?
Andrei: Doamna, eu nu as lovi-o niciodata.
Ana: Andrei, taci, te rog.
Andrei: Ce s-a intamplat aici?
Mama: Ti-a placut?
Andrei: Poftim?
Mama: Te-am intrebat daca ti-a placut?
Ana: Mama, inceteaza..
Mama: Am lovit-o?Asta vrei sa intrebi? Da, odata cu tine.
Andrei: Ce?
Ana: Lasa...
Andrei: Ce sa las? Te-a lovit? Curva ceausista! Ana, fa-ti bagajul, plecam!
Ana: Poftim?
Mama: Poftim?
Ana: Cum sa...
Andrei: Am zis sa iti faci bagajul, pleci acum.
Mama: Ba nu pleaca. Are tricourile necalcate. Chem politia!
Ana: Mama, plec, o sa plec cu el, sa ii zici lu' tata ...
Mama: Nu poti sa pleci, gandacu' asta nu stie sa iti faca lapte cu caco, nu pleci!


Ana strange lucrurile aruncate pe jos. Pleaca cu ele in mana, fara a zice nici un cuvant. Mama ramane singura in mijlocul camerei.

Mama: Maine o sa cumpar morcovi. O sa fac o mancarica de morcovi cu ciuperci...mai am ciuperci...si ceapa.


Scena 7.

Marta;Ana;Andrei.

Marta sta neclintita in mijlocul scenei, recita. La inceputul scenei nu se observa ca Ana este in scena, chircita, pe saltea.

Marta: (citeste) ''Cu totii suntem macar o data poeti, eu scriu pentru ca tu imi dai cerneala din sufletul tau, scriu pentru ca iti dau putere sa imi dai ceea ce nu ai fi dat nimanui, asa ziceai...dar nu...m-ai cunoscut si totul a capatat sens...da...te ador..''(satisfacuta) Ce parere ai?
Ana: Cum ziceai ca am ajuns aici?
Marta: Nu stiu draguta, eu nu fac decat sa am grija de voi, pana intrati pe treaba. Zi?
Ana: Ce sa zic?
Marta: Cum ti se pare? Am talent, nu? Ce pierdere, ce risipa de talent, puteam sa ajung departe, stiu!
Ana: O sa ma sinucid daca nu ma lasi sa plec!
Marta: Bine!(tace cateva momente)..Acum?
Ana: Ma lasi sa plec?
Marta: Nu! Te las sa te sinucizi. Glumeam!(ras grotesc) Si de asta sunt aici. Sa te bat mar, sa te leg, daca e nevoie, dar sa nu te las sa mori. Eu as prefera sa fim prietene. Haide, zi-mi..cum ti se pare?
Ana: Ai talent...
Marta: Pai ti-am zis ca am...recunosc! Am talent! Auzi? Numai din iubire poti sa scrii. nu-i asa?
Ana: Nu. Poti sa scrii despre orice, atat timp cat e adevarat, in sufletul tau. Dar eu as scrie numai despre iubire...Doamne, daca l-as mai vedea odata, as putea sa indur toate astea, jur!
Marta: Pe cine?
Ana: Pe el! Pe iubitul meu!
Marte: Despre el ai scris?
Ana : Am scris despre el inainte sa il cunosc...o sa scriu despre el si dupa ce nu o sa-l mai stiu...
Marta: Ce poetic! Pot sa o notez pe asta? Pentru cand m-oi apuca iar de scris...

Ciocane cineva la usa.Marta si Ana se uita una la cealalta. Marta merge sa deschida. Intra Andrei.

Marta: Tu erai...
Andrei: (ii intinde un pachet de bani) Numara-i!

Ana recunoaste vocea iubitului ei.

Ana: Andrei, ai venit, stiam ca ma vei salva, e ca un vis urat, dragule, prin ce am trecut...
Andrei: Nu veni.
Ana: (vrea sa il imbratiseze, el ii prinde fruntea in mana, o priveste...o impinge pe saltea) Nu...
Andrei: (Martei) Numai gasti. Saru-mana. Incuie usa!
Marta: La revedere, Petru!

Marta incuie usa, isi aprinde o tigara.

Marta: El e Petru, el ne aduce fete.
Ana: Vreau o bluza noua.

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...