Căţeluş cu păru’ creţ,
Îl durea ceva-n coteţ,
Ca şi omu-avea o boală
(Chestiune personală)
Că s-a dus la farmacie
(Pensionar de meserie)
Să îşi ia pilula, vere,
Leacul zilnic de durere ;

Căţeluş cu păr buclat,
Nicidecum nu s-a mirat :
Alea din import, prin spate
Se dădeau numai în rate,
Însă alea de la noi,
Prin faţă cu tărăboi,
Coadă pân la semafor,
Nu la gară, ci-n Obor ;

Căţeluş cu barbă mare
Dup-o zi de aşteptare,
(D-aia lungă şi câinească)
A ajuns ca să plătească ;
La diurna lui, mă' frate,
Preţu’, l-a cam dat pe spate,
Crampele pe loc l-au luat,
Nu mai era…constipat !!!

De morală, nu vorbesc…
O parolă amintesc,
Simplă, clară şi firească,
Aşa cum e românească,
Ce o ştim de multă vreme :
“Nu ai bani, nu ai probleme !”
Ca povestea, dragii mei,
Este doar…pentru căţei !

Gata.

Valeriu Cercel