dacă ai da cu degetul pe mine
aşa cum verifici praful de pe mobile
ai săpa o tranşee adâncă şi cu marginile franjurate de atâtea dezertări
şi execuţii sumare

cu un sunet surd ascuns în pernă m-aş despica
precum un pepene prea copt în care doar ce strecori
vârful unui cuţit

ce de roşu şi ce de negru ar curge din mine
mâinile mele împletite
de împărţit pe post de mărţişoare la începutul iernii

războiul total armiile au deschis fronturi pe orice cuvânt
ce straniu se-nmulţesc crăpăturile petei de noroi uitate la soare
nimeni n-are mamă n-are tată se trage doar
orbeşte
împuşcatul dăunează grav sănătăţii
scrie scrijelit pe sicrie

ce de linişte
ce de frică
ce de inexistenţe
na-ţi-o ţie dă-mi-o mie
undeva într-un colţ doi soldaţi
cu genunchii strânşi la piept
muşcă pământ