te provoaca sa gandesti
Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat
Amanunte interesante si multe altele gasiti in textul de mai jos, luat din bazarul internetului. Mai exact, am primit linkul http://www.tkd.upcnet.ro/viata.html de la un tinar licean, care dealtfel a avut o scurta aparitie pe cafenea.
"Autorul este un imigrant. Lectura placuta In curand se implinesc 18 ani de cand am inceput sa lucrez la Volvo, o intreprindere suedeza. A lucra cu ei este ceva foarte interesant. Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza, oricat de ingenioasa sau simpla ar fi ideea. Este o regula. Procesele de globalizare cauzeaza in noi(brazilieni, argentinieni, columbieni, peruani, venezuelieni, mexicani, australieni, asiatici,etc...) o anxietate generalizata in cautarea de rezultate imediate. In consecinta, stilul nostru rapid nu se incadreaza deloc cu termenele descadenta intarziate ale suedezilor. Suedezii dezbat, si iar dezbat,organizeaza "n" sedinte, efectueaza evaluari, etc..., SI LUCREAZA ... dupa o schema mult mai incetinita. Ceea ce este uimitor, este ca acest stil tot timpul da rezultate, in timpul lor (al suedezilor), astfel ca punand impreuna maturitatea necesitatii cu tehnologia potrivita, nu prea inregistreaza pierderi. Pe scurt: 1) Suedia este de marimea unui singur stat din Mexic; 2) Nu are decat 2 milioane de locuitori; 3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de mii de locuitori, asa ca o mica localitate din Mexic; 4) Mari intreprinderi cu capital suedez: Volvo, Scania, Ericsson, Electrolux, ABB, Nokia, Nobel, Biocare, etc. Nimic rau in asta, nu-i asa? Pentru a avea o idee de importanta lor, ajunge sa mentionez ca Volvo face motoarele propulsoare ale navetelor de la NASA. Poate se inseala suedezii, dar ei sunt cei care-mi dau mie salariul. Trebuie sa mentionez ca nu cunosc un alt popor care sa aibe o cultura colectiva ca a suedezilor. Va voi povesti o scurta istorie doar ca sa va faceti o idee: prima data cand m-am dus in Suedia in 1990, unul dintre colegii mei suedezi ma aducea la serviciu in fiecare dimineata cu masina lui. Era in septembrie, era frig si fulguia. Ajungeam foarte repede la intreprindere si el parca masina tot timpul foarte departe de intrare. In fiecare dimineata vin in jur de 2 mii de angajati cu masina la serviciu. In prima zi nu am facut nici un comentariu, nici in a doua sau in a treia, dar in una din zilele ce au urmat, cu un pic mai multa incredere, l-am intrebat pe colegul meu: - Aveti locuri de parcare fixe aici? Am vazut ca parcarea este complet goala cand ajungem si totusi tu parchezi la coada complet? Iar el mi-a raspuns pur si simplu: - Nu, dar cum noi ajungem foarte devreme, avem tot timpul sa mergem pana la intrare, dar cei care ajung mai tarziu au mai multa nevoie sa gaseasca locuri mai aproape de intrare, nu crezi? Imaginati-va ce fata am facut. Si acest lucru a fost suficient ca sa-mi schimb in profunzime mentalitatea. Mai nou, in Europa exista un curent denumit "Slow Food". Asociatia internationala a alimentatiei cu rabdare (Slow Food International Association), al carei simbol este melcul, isi are centrul in Italia. Ceea ce predica aceasta miscare "slow food" este ca oamenii trebuie sa manance si sa bea lent, pentru a savura mancarea, pentru a se bucure de procesul de prepare al mancarii, impreuna cu familia, cu prietenii, fara graba si de calitate. Ideea este de a se contrapune spiritului Fast Food si a tot ceea ce reprezinta el ca stil de viata. Surpriza este ca aceasta miscare de Slow Food serveste ca baza pentru o miscare mult mai ampla numita Slow Europe , dupa cum descrie revista Business Week in ultimele sale editii europene. Totul a pornit de la punerea in discutie a grabei si nebuniei generate de globalizare, de dorinta de a avea in cantitate mare (nivelul vietii), opus la a avea calitate, calitate de viata, sau calitate umana. Conform revistei Business Week, muncitorii francezi, chiar daca lucreaza mai putin (35 de ore pe saptamana), sunt mai productivi decat colegii lor americani sau britanici. Si germanii, care in multe intreprinderi au implantat saptamana de 28,8 ore de munca, au vazut productivitatea crescand cu un laudabil 20%. Aceasta atitiudine, numita "slow attitude", atrage atentia pana si americanilor, discipolii lucrului rapid si imediat. Pe de alta parte, aceasta atitudine fara graba nu inseamna sa se faca mai putin, nici sa se obtina calitate si productivitate mai mici, ci mai multa perfectiune, atentie la detalii si mai putin stres. Acest lucru inseamna o intoarcere la valorile familiei, ale prietenilor, ale timpului liber, ale bunei comoditati, ale vietii in micile comunitati. O intoarcere la AICI, prezent si concret, opus lui MONDIAL, indefinit si anonim, inseamna a relua valorile esentiale ale fiintei umane, a micilor placeri ale cotidianului, ale vietii simple si ale convietuirii, ale religiei si credintei. INSEAMNA UN MEDIU DE LUCRU MAI PUTIN COERCITIV (constrangator), MAI VESEL, MAI RIDICAT SI TOTUSI MAI PRODUCTIV, MEDIU IN CARE TOTI OAMENII FAC CU PLACERE CEEA CE STIU EI MAI BINE SA FACA. E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea. E posibil ca vechile proverbe: "Cu rabdarea trece marea" si "Graba strica treaba", sa merite din nou atentia noastra in aceste timpuri de nebunie. Nu ar fi bine ca intreprinderile din comunitatea, orasul, statul sau tara noastra sa inceapa a dezvolta programe serioase de calitate fara graba, chiar pentru a mari productivitatea si calitatea produselor si serviciilor,fara a pierde calitatea umana? In filmul Parfum de femeie exista o scena de neuitat in care orbul (interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde: - Nu pot, logodnicul meu va sosi in curand. La care orbul ii raspunde: - Stii, viata se traieste intr-o clipa, si o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute. Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare pentru a ajunge la timp. Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, ca uita sa traiasca in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat. Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre fiecare dintre noi. Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum zice John Lennon: "Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam viitorul". Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit. Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul. Atat de valoros in aceasta lume globalizata." Ce parere aveti, are sorti de izbinda aceasta miscare slow? Eu zic ca da, ca prin ea vom scapa de mai multe probleme decit ne-am astepta.
comentarii (14):
slow ...
- de
Homo Stultus
la: 27/04/2007 10:40:12
Sunt putine sanse de reusita cu "slow food" la nivel de masa. Time is money. Intr-o economie - "financiara" globalizata, postindustriala - nu are nimeni timp. In Romania de obicei pauza de masa este de 30 de minute. Asa ca e fast sau deloc. Desigur ca e frumos sa visam. Din pacate in neoliberalism acel "slow" despre care se vorbeste in text va prinde doar la o anumita categorie sociala (foarte subtire).
#191462
comenteaza . modifica .
semnaleaza adminului
.
blocheaza userul
zaraza s.c
- de
juli
la: 27/04/2007 10:42:53
... nu cred sa aiba sorti de izbanda in lumea nebuna in care traim ,ar fi ideal sa se poata aplica.Insa,exista destui care aplica conceptul Slow peste tot in lume , chiar si la noi :)mai ales dupa o anumita varsta au inteles ce-nseamna "grabeste-te incet"
rolia
zaraza
- de
cher
la: 27/04/2007 11:25:01
Pentru ajunge la "slow food" cred ca este bine sa se treaca prin niste etape intermediare. E greu sa sari de la orice nivel la cota asta. Muntii se urca cu pasul cand nu exista teleferic si la noi inca nu s-a instalat.
zaraza
- de
Informatorul
la: 27/04/2007 11:53:36
Excelenta conferinta ! Mi-a facut realmente placere sa o citesc PANA LA CAPAT. Totusi, as vrea sa adug ceva din experienta mea. Marea majoritate a populatiei de pa glob traieste "slow", munceste "slow", mananca "slow". Stiu ce spun pentru ca am petrecut 15 ani in Orient. "Conflictul civilizatiilor" provine si din pretentia unei minoritati occidentale cu exponentul evident USA de schimbare a "vitezei" unor mari grupuri sociale traditionale - parte a fenomenului cunoscut sub numele de "globalizare". Reactia acestor societati traditionale este uneori dramatica pentru ca ele considera pe drept cuvant ca termenii de "eficienta", "productivitate", "concurenta", sunt indicatori industriali economici - nicidecum valori morale sau spirituale dupa care sa se stratifice societatea. Toata viata am dorit sa promovez atitudinea "slow", care sa sti, a fost enuntata de profesorul meu de management, Peter Drucker, inca din 1983 : calitatea, integritatea, onorabilitatea, un mediu de lucru placut si civilizat, plata dupa rezultate, motivatia amicala si perfectionarea continua. Cat despre "fast food" contra "slow food" o sa aleg intotdeauna "slow food' - varinata "gatit acasa".
Si pana la urma natura a dat raspunsul de milioane de ani in intrecerea atitudinii "slow' fata de "fast". Animalele, pestii, insectele "fast" traiesc putin si sunt evident mai proaste (efemeride, colibri, iepure etc) - animalele "slow" traiesc mai mult si sunt mai destepte (sau sunt "slow" PENTRU ca sunt destepte ?). De exemplu elefantul se poate deplasa cu mare viteza - dar alege sa fie "slow" ! Iar acum vreo 100 de milioane de ani superapidul Raptor a "evoluat" in vreo 40 de milioane de ani in incetul si uriasul T-Rex - cel putin asa sustine Discovery... QED !
***
- de
Sancho Panza
la: 27/04/2007 12:10:52
eu o sa imbratisez miscarea asta cu amandoua mainile ! ;)
in tema...
- de
donquijote
la: 27/04/2007 15:08:59
cica un taur mai batran si un tauras tanr si neastamparat se indreptau spre izlaz. deodata vat o turma de vaci pascand in voie. taurasul nerabdator zice:
hai mai repede sa prindem si noi o vaca s-o f.. la care taurul mai batran ii raspunde: pai daca o luam incet le f... pe toate. asa-i si cu fast food vs slow food...
E vis, dar va prinde...
- de
zaraza sc
la: 27/04/2007 15:31:09
Aceasta idee de a incetini viteza e ceea ce va permite salvarea mediului, eliberarea de stres, va aduce pace mai multa in lume.
E o miscare ce va da roade pe termen lung. Altfel nu vad prea in roz viitorul. Daca firmele vor adopta acest mod de lucru, si oamenii vor descoperi beneficiile si se vor schimba multe, dar in timp. Pauza mea de masa e de un sfert de ora pentru ca maninc din pachet si cistig timp ca sa fac ce vreau in rest. Pina acuma ma uitam la mailuri etc. Dar iar ne ameninta ca ne taie netul, asa ca mai vedem...
***
- de
Daniel Racovitan
la: 27/04/2007 21:32:14
"INSEAMNA UN MEDIU DE LUCRU MAI PUTIN COERCITIV (constrangator), MAI
VESEL, MAI RIDICAT SI TOTUSI MAI PRODUCTIV, MEDIU IN CARE TOTI OAMENII FAC CU PLACERE CEEA CE STIU EI MAI BINE SA FACA." Asa ceva nu este posibil intr-o corporatie. Corporatiile sunt experte in a reduce productivitatea oamenilor (sedintzomanie, politici de culoar, intreruperi peste intreruperi, munca de ochii lumii).
***
- de
Daniel Racovitan
la: 27/04/2007 21:37:44
Modificat la: 27/04/2007 21:39:33
"Suedezii dezbat, si iar dezbat,organizeaza "n" sedinte, efectueaza
evaluari, etc..., SI LUCREAZA ... dupa o schema mult mai incetinita." Metoda asta ti-o permiti in industrii traditionale sau putin concurentiale. In informatica de exemplu este suicidara. De ce? Pentru ca riscul este ca atunci cand treci de a treia sedinta, de a patra dezbatere, si de a doua evaluare, concurenta va fi lansat deja produsul, iar tie iti ramane doar sa constatati ca esti scos de pe piata...
:)
- de
PROUDFRECKLED
la: 28/04/2007 20:50:27
Pe scurt:
1) Suedia este de marimea unui singur stat din Mexic; 2) Nu are decat 2 milioane de locuitori; 3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de mii de locuitori, asa ca o mica localitate din Mexic; -Suedia are o populaţie de 9.067.049 locuitori, dintre care 89% suedezi, în rest finlandezi, danezi, iar in nord trăind circa 15 000 de laponi. -Stockholmul este capitala şi cel mai mare oraş din Suedia. Oraşul este totodată reşedinţa regiunii administrative Stockholms län. Stockholmul numără o populaţie de 766.747 locuitori (1.823.210 în zona metropolitană).http://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia
Pentru Daniel Racovitan
- de
zaraza sc
la: 29/04/2007 11:05:18
Corporatiile vor exista in masura in care vor exista oameni care se complac in acest mediu. E posibil insa ca ele sa se transforme cu timpul. Nu sint batute in cuie.
Cit despre domeniul informaticii si aici oamenii se vor relaxa cu timpul. Nu este ceva imposibil, nu-i asa?
Pentru Proudfreckled
- de
zaraza sc
la: 29/04/2007 11:07:33
Multumesc foarte mult pentru informatii! Asta e internetul! Cu bune cu rele...
informatica
- de
Daniel Racovitan
la: 29/04/2007 11:46:50
"Cit despre domeniul informaticii si aici oamenii se vor relaxa cu timpul. Nu este ceva imposibil, nu-i asa?"
Informatica este un mediu foarte competitional tocmai pentru ca inovatiile apar foarte rapid. Daca nu esti suficient de rapid (si adaptabil), dispari. Si te apuci de cules cartofi. Eu zic ca atmosfera competionala in informatica este un semn bun, de dorit chiar. Este semnul progresului si al evolutiei.
Competitie si progres
- de
zaraza sc
la: 29/04/2007 22:42:31
Atmosfera competitionala e un semn bun oriunde, dar in text e vorba de stresul in care lucreaza foarte multi, stres care apasa greu asupra vietii personale. Nici eu n-am de gind sa ajung sa fiu super-relaxata la servici. Prin natura mea, mai intii rezolv problemele fara intirziere si astfel imi permit sa zabovesc pe net mai apoi ;)
In informatica progresul are sens, dar in alte domenii precum chimia, asa-zisul progres a creat si probleme=deseuri.
|
![]() ![]() cautari recente
"bataia de joc"
"caracterul ii da omului libertatea interioara" "atunci cind am cele mai intime ginduri nu i le pot marturisi decit" "esti tinarsi te asteapta norocul" "zoologic" "dialogntredoua persoane" "dialog intre brad si uarna" "meritasaunu" "om in varsta" "iubesc pe cine vreau" "farmece la vaci" "polisemia cuvantului cuvant" "cocorii picurau argintul" "ce valoare morfologica are cuvantul imbatranit" "caprita de anul nou" "ascutitoarea" "emigrare australia 2010" "a creste sens figurat" "spaima zmeilor" "somnul freziilor" "auto" "al 2" "cules" "proverbul apa rece ca" "inma de aur" "a trece cu vederea" "descrierea sosirea primaveri" "capra neagra" "analiza morfologica a cuvantului numai" "centrul de recuperare dezna" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|