trezire

Domnul Patranjel, care cândva purtase gustul luminii, se trezi cu noaptea in cap nevoind. Isi puse sapca rosie de purtat ganduri si incepu sa il injure in gand pe Domnul Praz. "Si ăsta, se gaseste sa asculte muzica mereu cu noaptea in cap".

Nu era nici o problema, Domnului Patrunjel ii placea muzica, dar nu aceea pe care Domnul Praz o gasea pe gustul sau. "E greu sa ma trezesc dimineata auzind: Au clorofila mea. Uite, Domnul Salcam stie ce e aia muzica, dar dumnealui da asa rar mai tare.
Nu stiu ce a gasit Doamna Capsuna la Domnul Praz cand l-a luat de barbat. In mod categoric are legatura si cu situatia sa sociala in gradina. Stiam eu de ce nu m-am dus la nunta."

In timp ce sapca rosie a Domnului Patrunjel invelea astfel de ganduri, Domnul Praz incepu sa cante si el odata cu melodia. Domnul Praz canta nazal cu o voce fonfaita.
"Minunat! E din ce in ce mai bine!" isi spuse aproape exasperat Domnul Patrunjel. Incepu sa bata cu frunzele in pamant, doar-doar o sa se induplece Domnul Praz.

Intre timp Domnul Soare venea agale calare pe bicicleta lui de productie ruseasca. Era un Domn cu o varsta venerabila care stia atat de multe, un musafir excelent, mai ales in tacerea verde.

"Domnule Soare, bine ati venit" Ii spuse Domnul Patrunjel. "Bine te-am gasit micutule, cum merge azi? Nu arati prea bine." grai Domnul Soare.
"Pai stiti, nu prea m-am putut odihni noaptea asta, Domnul Praz e marinimos si a impartit muzica dumnealui cu mine". spuse sovaielnic Domnul Patrunjel. "Inteleg. O sa rezolv eu cu dansul." - zambi a arsita domnul Soare.