-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Doamne vechi, doamne trecute ( III )


de esteu la: 02/06/2007 12:26:00
rezumat: blocuri si mansarde
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
Doamne vechi, doamne trecute ( III )


Bătrîneţea şi lipsa banilor sînt laitmotivul întîlnirilor mele cu doamna Svetlana. Fapt pentru care ocaziile astea se produc datorită decontului de chiriaş pe care trebuie să-l fac, un milion jumate, nu mai mult. Cu fiecare vizită mai scot la lumină cîte un petic din povestea blocului de pe strada Cobalcescu. Imobilul a aparţinut unei familii bogate. În regulă, şi vine razboiul, apoi treaba se-mpute iar proprietarii se cară cu mîinile-n buzunare. În bloc apar fel de fel de familii. Propietăreasa mea se mută prin anii 70. Chirie la stat. După Revoluţie, locatarii reuşesc să obţină dreptul de a cumpăra imobilul, adică apartamentele. Doamna Svetlana cumpără apart. de la etajul 1, mansarda unde vieţuiesc eu, plus o garsoniera la etajul doi, pentru cabinetul de consiliere psiho al norei sale. La parter locuieşte fosta administratoră a blocului, o individă care a păstrat relaţiile cu fostul proprietar al blocului. Aici începe nebunia. Doamna de la parter se numeste Pătruşcă. Fratele ei locuieşte la etajul unu, lîngă propietăreasa mea. Între timp tipul moare, lăsînd-o pe nevastă-sa de ruşinea blocului, cu vreo 30 de milioane restante la întreţinere. Tot între timp, moare şi fosta administratoră, dar neamul nu se stinge. Cei doi ieşiţi din viaţă au o soră, o altă doamnă Pătruşcă, cea pe care o văd în fiecare dimineaţă, vecina mea de palier la mansardă. Are patru cămăruţe, din care una este închiriată. Cînd şi cînd mă mai opreşte să fac împărţirea cotelor la lumină, pentru că sîntem cu toţii pe un singur contor. De fiecare dată o uimesc, în niciun minut calculul e gata, pentru că răbdarea mea are margini. Nu e greu.
Mai sînt zile cînd mă roagă te miri ce. Să plătesc întreţinerea, să-i iau o pîine, dar asta nu s-a mai întîmplat demult, să schimb nu ştiu ce şurubel la baia comună. Şi de fiecare dată prinde fericirea de-un picior, pentru că domnul Fisurache este un băiat de treabă şi se pricepe să îndeplinească unele dorinţe. Mai nasol e cind trebuie sa pindim la usa intrerdeschisa, sa vedem daca este la bucatarie. Pentru ca are prostul obicei sa stea cu usa de la bucatarie deschisa, iar cind mergem incolonati spre baie devenim o priveliste infloritoare pentru decorul scorojit al bucatariei ei. Si mai am o surpriza. Baiatul doamnei Pătruşcă, Bijou. Bijou este o matahala care are acelasi prost obicei ca si mama lui, cel cu usa data de perete. De fapt, Bijou merita oaresce insistenta din partea mea. Acest individ poarta o barba mai mereu morocanoasa. Poarta si ochelari, nu-i nimic de zis, si nu te poti supara pe o chestie ca asta. Te superi pentru altele. De pilda, avem supararea din trei in trei seri, pentru ca Bijou obisnuieste sa prajeasca ficat de porc dupa 11 noaptea. Mirosul ala gros se face dintr-o data frate cu David Coperfield, prestidigitatorul, invingatorul zidurilor groase. Bijou e facut sa traiasca noaptea. L-am vazut de vreo doua ori prin oras, in miezul zilei, dar parca nu era in zaua lui. Bijou e Bijou cind incepe sa se certe cu maica-sa. Atunci e bun de pus pachet si trimis in Congo. Pentru ca la fiecare diferend vocea lui eruseste sa-si termine argumentatia cu: Mai lasa-ma odata mai mama, si la virsta asta... pot sa am si eu grija, lasa-ma dracului in pace! Ei bine, Bijou are bine peste 40 de ani, nu este casatorit, ori este divortat. Cind ma intilnesc cu el, si se intimpla deseori, pentru ca il prind la ora de gastronomie condensata intr-un ficat gatit cit de simplu posibil, ne salutam, aproape fara sa ne privim. Intr-un fel ne evitam.
Cind mi-am luat camera in primire, devenind locatar la blocului 56, doamna Svetlana mi-a pus in vedere sa nu folosesc chiuveta din camera pentru ca il inund pe baiatul doamnei Pătruşcă. E bine sa nu aud injuraturile lui. Care se pare ca au fost cauza mortii matusii lui, fosta administratora ablocului. Intr-o zi Bijou a dat drumul unui potop de adversitati care au facut-o pe sarmana locatara de la parter sa sucombe. Norocul ei afost ca drumul spre iesirea definitiva din bloc a fost foarte scurt, fara opinteli sau cazaturi pe scari. Vreau sa spun ca la putin timp dupa mutare am uitat de sfatul doamnei Svetlana si am folosit din plin chiuveta. Dar Bijou n-a ingaimat nimic. Poate ca proprietareasa mea e prea sperioasa.
Pe Bijou il suspectez si de momente ceva mai bune. Intr-o zi aveam un chef nebun sa ma dusuiesc, asa ca-mi iau sapunul si prosopul si din citeva salturi ajunga la baia comuna. In fata usii de la baie, pe hol, este un fel de bufet neteajat care apartine doamnei Pătruşcă. Acolo depoziteaza bidoane de plastic, cratite nespalate, cind nu le strecoara in baie, si piine uscata. Inainte de a intra la baie, recunosc, am avut intentia de a inspecta vizual teritoriul straniu al doamnei Pătruşcă. Totul se pastra in nota obisnuita. Aparent, pentru ca de dincolo de usa camerei ei de dormit se auzea conjugarea verbului „to eat”, iar vocea era a venerabilei. Am presupus ca aici este mina lui Bijou, care probabil avrut sa-si smulga mama din ghearele sclerozei.
Alt moment fast al lui Bijou s-a consumat in zilele de gratie ale lunii de miere pe care am petrecut-o la domiciliu, incercind sa ne amenajam bucataria si sa ne aducem obolul la re-estetizare pe care wc-ul comun il cam cerea de multa vreme. Vreo doua zile am frecat cu smirghel la tronul de fonta al wc-ului, unul ca alea din trenurile personale. Apoi am pus un albastru pe pereti si oranj pe usa si rezervorul de apa. Arta contemporana. Bijou misuna pe hol. La un moment dat ii aud vocea gijiita si usor timida: Si acum, daca pleaca Razvan Theodorescu, o sa se rezolve situatia ? Am ramas timpit, dar nu am vrut sa par luat ca din oala si am raspuns: Cred ca da ! Apoi aaparut si Bijou in dreptul usii de la wc-eu. A fost prima oara cind am schimbat mai mult de doua vorbe, precum buna seara ! Si am inceput sa stam de vorb, eu asezindu-ma pe colacul wc-eului, el raminind in picioare. Parca ma prinsese masturbindu-ma si incerca sa nu-mi provoace panica. Am tras concluzia ca citise interviul cu mine care aparuse in Ziua, pentru ca si in ziar si in discutia noastra erau referiri la vizita pe care ne-o facuse shpionu la muzeu. Am palavragit cam un sfert de ora, ca sa para o discutie serioasa, nu birfa intinsa, cum obisnuiesc doamna Iolanda si doamna Pătruşcă. Zilele au trecut, iar Bijou a reintrat in ritmul lui: necuviincios cu ma-sa, aprig prajitoriu de ficat, covirsit de greutatea barbii si aochelarilor. Un morocanos, ce mai. Au mai fost citeva nopti cind doamna Pătruşcă tropaia pe hol, spre doamna Iolanda, s-o roage sa dea telefon la Salvare, ca pe Bijou il dor bila si ficatul. Si citeva nopti a fost un tavalug de disperare incit aveam senzatia ca Bijou e pe copca. Dar Bijou a fost salvat si continua sa prajeasca ficat spre disperarile multora.
Alt amanunt interesant, in ceea ce-l priveste pe Bijou, este ca pe linga apartamentul pe care-l are sub mansarda noastra, mai are unul sub apartamentul lui de la trei. Asadar, familia Pătruşcă intr-un fel controleaza spatiile locative. Si ca Bijou a fost vazut imbratisindu-se, pupindu-se cu familia fosta proprietara a blocului. Iata si imaginea de recuperator a lui Bijou. Si ca sa inchei intr-un fel povestea vizitei pe care i-am facut-o doamnei Svetlana, o-ntreb: Si cu ce se ocpua Bijou ? Doamna Svetlana m-a privit, uosr panicata, apoi decisa sa-mi divulge secretul: Cred ca a fost securist. Ca de cind ii stiu s-au ocupa cu purtatul vorbelor de colo, colo. Apoi, la fel de speriata, mi-a cerut sfatul: Am telefonul de sus, stii, l-am coborit, dar de doua zile nu mai merge. Mi-au schimbat si numarul… Nu stiu ce sa fac. Ma gindeam sa te chem pe dumneata intr-o zi, cind o fi sa-i aduc pe cei de la posta. S-or mai asculta telefoanele, dumneavoastra ce ziceti ? N-am avut timp sa-i dau un raspuns. S-a ridicat brusc si mi-a spus: Am vazut o mina la fereastra, printre flori, chiar adineaori. Doamna Svetlana sta la etajul unu, asa ca era cazul sa ma ingrijorez un pic. Ne-am apropiat impreuna de fereastra si ne-am linistit imediat. Venisera cei de la telefoane, smulgeau firele din pereti, pe exteriorul blocului. In doua minute au sunat la usa, ea m-a rugat din priviri sa n-o las singura cu cei trei muncitori, si am asteptat remedierea stricaciunilor, suportind cel mai puturos miros de sosete, dintre cele care m-au oripilat cu-adevarat. Unul dintre muncitorii moldoveni care faceau pe supertehnicienii sunetului se descaltase pentru a nu murdari patura doamnei Svetlana. In scurt timp au plecat si ei, am plecat si eu, si m-am ales cu inca o caramida la povestea blocului din Cobalcescu, nr. 56. Înainte de a ieşi, o rog să-mi permită un telefon, şi mi-a permis, după care am format la compania de taxiuri la care comandasem cu zece de minute înainte, cu o amabilitate inexprimabilă am cerut scuze pentru întîrziere şi am solicitat o altă maşină. Să mă scuzaţi că v-am reţinut din treburi, a zis doamna Svetlana, aţi pierdut taxiul din cauza mea !, dar zîmbetul i-a revenit după ce am asigurat-o că nu e vorba de deranj, că are balta peşte, adică nu s-a dus naibii salariul pe luna în curs, deci sînt speranţe să-mi achit şi dările, şi am dat cît am putut mai bine un generos şi tandru: Săru’mîna!
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (5):


esteu - de Bitterdream la: 02/06/2007 13:27:38 Modificat la: 02/06/2007 13:35:13
Superbe. Toate.
Curgatoare si intregi.

Numa'......suportind cel mai puturos miros de sosete, dintre cele care m-au oripilat cu-adevarat. Unul dintre muncitorii moldoveni care faceau pe supertehnicienii sunetului se descaltase......mi-a sunat rau. Daca-mi demonstrezi ca unui banatean, ori oltean nu-i pot puţi ciorapii, ma inclin si nu mai am nici o critica. Doar ca asta mi s-a parut o sârma inutila :)

In rest, superb.
#202275 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
bitter - de esteu la: 02/06/2007 14:30:46
nu am vrut sa cada magareata pe moldoveni, doamne fereste. am fost fidel intimplarii, atita tot. cred ca referirea aia se poate inlatura prin citeva replici transcrise fonetic, ceva de genul: "ma fashi tu pi mini?" s-a intimplat ca muncitorii aia sa fie dintr-un anumit loc. altfel, ce sa zic, am fost mai incintat de cei trei ani petrecuti in Iasi, decit de anul petrecut in Sibiu.
si mai altfel: ma bucur ca atmosfera strimtorata de care am avut parte in mansarda aia a fost sublimata.
#202288 (raspuns la: #202275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pentru cei care au citit "Taxi morgana" - de esteu la: 02/06/2007 14:33:16
textele astea, cu doamnele vechi si cele trecute se intercaleaza printre cele din "Taxi morgana" pe care l-am postat anul trecut la Cafenea.
#202290 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Sancho Panza la: 02/06/2007 14:59:51
excelente.
#202298 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
esteu - de Bitterdream la: 02/06/2007 17:25:26
Multumesc de aprecierea la adresa orasului.
Pana la urma, nu are nici o importanta detaliul acela....

Ca scriitura ta este excelenta, asta nu o schimba nimic :)
#202372 (raspuns la: #202288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...