-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Mi-e frica, mama! (3)


de diana vlase la: 14/06/2007 03:18:43
modificat la: 14/06/2007 03:20:04 arata originalul
taguri: Scenariu 
voteaza:
Tudor: Hai...
Olimpius: Pe o coada de mercur,
Tudor: Asculta, Pe o coada de mercur,
Olimpius: (nu se poate concenta, nu isi aminteste nici o poezie, incearca sa inventeze ceva) Am cazut ieri seara...
Tudor: Am cazut ieri seara, (lui Olimpius) Ce e asta?
Olimpius: Nu stiu, nu imi iese nici o rima...
Tudor: Cum nu-ti iese?
Olimpius: Nu-mi iese, ce nu pricepi?
Tudor: Ce se intampla cu tine, deja imi fac griji.
Elena: Nu-ti iese Tudor! Poezia inseamna arta, nu minciuna.
Tudor: Trebuie sa ma crezi!
Elena: Te cred.
Olimpius: E patru jumate. Pastila.
Tudor: Imi dai, te rog, pastila aia albastra?

Elena se ridica, ii aduce o pastila de pe masuta, un pahar cu apa, si il ajuta pe Tudor sa o inghita.

Elena: O sa te faci bine.
Tudor: Cand eram mic, mama ma inchidea in dormitor si imi stingea lumina. Ma saruta pe frunte si ma lasa acolo, in intuneric. Eu nu reuseam niciodata sa adorm decat dupa ce udam perna cu lacrimile mele. Imi era frica, imi era ciuda ca eram singur, ma cuprindeau fiori la gandul ca toata viata voi adormi cu ghiarele intunericului in jurul gatului meu. Pana intr-o noapte, cand mama mi-a citit din aventurile lui Peter Pan. Imi citea in fiecare seara cate o poveste, numai ca in seara aceea am adormit fara sa mai plang. Eram fermecat! A doua zi dimineata m-a trezit el. Nu e Peter Pan, e Olimpius, prietenul MEU. Din acea zi nu m-a parasit niciodata. A fost langa mine mereu, bun si credincios, ca un caine de paza.
Olimpius: Pe cine faci tu caine de paza? Chiar imi placea pana aici...
Tudor: Intelegi ce vreau sa zic... (Elenei) Acum pricepi ce iti spun?
Elena: Este aici, acum?
Tudor: E aici, mereu.
Elena: Imi faci si mie cunostinta cu el?
Olimpius: Te cunosc suficient de bine. Te-am vazut si goala, si nu o data!
Tudor: Ai spus ca stai cu spatele!
Olimpius: Am mai tras cu ochiul, uneori scotea niste sunete... eram curios...
Elena: Ce e?
Tudor: Nimic. Elena-Olimpius, Olimpis-Elena. Multumesc, Elena...
Elena: Ce ciudat, aproape ca imi vine sa cred, aproape ca il vad.
Olimpius: Ma vezi? Ia uite ce miscari am. (Olimpius incepe sa danseze)
Tudor: Inceteaza. M-ai mintit.
Olimpius: Cu trasu cu ochiu? Recunoaste ca sunt un prieten imaginar la masculin si Elena e o femeie frumoasa. Nici macar nu mai sunt suparat ca a ras de numele meu. Elena...din Troia!
Tudor: Elena... mea!
Olimpius: Si eu al ciu sunt?
Elena: Ce spune?
Tudor: Ca esti o femeie frumoasa.
Elena: Multumesc. Sunt convinsa ca nici tu nu esti urat deloc.
Olimpius: De ce tipa?
Tudor: Mai taci... Incetati cu politeturile ca ma simt ignorat.
Elena: Spune-mi despre el. Cine este? Cu ce se ocupa? Cati ani are?
Tudor: Nu are varsta si se ocupa cu mine.
Elena: Stai putin. (inchide ochii) E inalt, zvelt, cu fata ascutita si vocea blanda...
Olimpius: N-am fata ascutita!
Tudor: De unde stii?
Elena: ( cu amaraciune) Pentru ca asa arata toti prietenii imaginari, Tudor, pentru ca nu exista, pentru ca este in inchipuirea ta.
Tudor: Nu Elena. Nu este in inchipuirea mea!
Olimpius: Era prea frumos sa fie adevarat. (Elenei) Nu puteai sa taci?
Elena: Tudor, unde este mama ta?
Tudor: Acasa, cred.
Olimpius: Face negrese, in fiecare miercuri dupa-masa, mama face negrese.
Tudor: Cu stafide.
Olimpius: Cele mai bune din lume.
Tudor: Da.
Elena: Si tatal tau?
Tudor: (lui Olimpius) Unde sa fie tata?
Olimpius: Ori la serviciu, ori pe canapea, la televizor, depinde ce treaba a avut astazi.
Tudor: Stiam si eu, nici nu stiu de ce te-am intrebat pe tine...
Olimpius: Pentru ca dintre noi doi eu posed creer, iar tu corpul... Ce vrei mai mult?
Tudor: Avantaj eu, oricum.
Olimpius: Nu neaparat.(ii arata limba)
Elena: Unde este tatal tau?
Tudor: Ori la seviciu, ori in fata televizorului.
Elena: Si eu cine sunt?
Olimpius: Te ia de prost.
Tudor: Ma iei de prost?
Elena: Raspunde-mi!
Tudor: Tu esti Elena, iubita mea.
Olimpius: Se comporta ciudat, nu ti se pare?
Elena: De cat timp esti aici?
Tudor: (lui Olimpius) Tu ai ceas...
Olimpius: Pai, eram si dimineata, noaptea te iau in brate si iti citesc povesti sau iti recit...
Elena: De cat timp, Tudor?
Tudor: Nu stiu, cred ca este de la pastila albastra...
Olimpius: E cinci, mergem in parc?
Tudor: E deja cinci? Hai, Elena, mergem in parc?
Elena: Astazi nu mergem, urla vantul si tipa ploaia...
Tudor: Ai spus ca e vara!
Elena: Este ce vrei tu sa fie, Tudor. Hai sa iti spun o poveste...
Olimpius: Da, poveste, ca atunci cand eram mici...
Tudor: Hai spune-mi!
Elena: Era odata un baietel caruia ii era frica de intuneric. Parintii lui il iubeau tare mult, stateau in fiecare seara cu el si ii citeau povesti pana adormea. Dupa ce adormea, ii aprindeau o luminita, la capatul patului, care sa-i vegheze somnul linistit. Intr-o zi, insa, s-a intamplat un lucru teribil, si, pentru prima data, mama nu a mai venit in camera baiatului sa-i citeasca. Baiatul a plans atunci si l-a strugat pe tatal sau. Nici el nu a raspuns. Luminita de la capatul patului nu s-a mai aprins si ghearele intunericului i-a macinat sufletul pana la rasarit. Si-a promis sa nu mai doarma niciodata singur, asa ca, dimineata, a rascolit prin cartile cu desene si l-a descoperit pe Olimpius. L-a iubit, i-a vorbit si l-a tinut asa de aproape de sufletul lui, incat nimieni altcineva nu a mai putut sa il vada.
Tudor: Inceteaza, asta e o poveste trista, nu imi place.
Olimpius: Un prieten din hartie, cine a mai auzit?
Elena: E trista, asa este, dar e povestea ta, Tudor.

Tudor a privit-o o secunda si s-a intors vesel spre Olimpius.

Tudor: Jucam fazan?
Olimpius: A...
Tudor: Stop.
Olimpius: E.
Tudor: Elena.
Elena: Da!
Olimpius: Na?
Tudor: Ce-am facut?
Olimpius: Cuvant cu NA.
Elena: Da, Tudor!

Tudor o ignora.

Olimpius: Na...Narcis!
Tudor: Narcis?
Elana: Narcis?
Tudor: Te rog sa pleci, ne deranjezi. Mai devreme parca te iubeam, acum nu cred ca te mai iubesc, cred ca ma deranjezi. Stii ceva? Spui cele mai urate povesti, parca esti mama.
Olimpius: Eu spun cele mai frumoase povesti, nu?
Tudor: Tu esti minunat!
Olimpius: Multumesc! Is...
Tudor: Is? Nume propriu sau comun?
Olimpius: Ce vrei.
Elena: Te ingrijesc de cinci ani, Tudor, in fiecare zi!
Tudor: Is...
Elena: Daca ti-ai aminti, macar...
Tudor: Istrate. Tu n-ai sa intelegi. Corpul asta frumos al tau nu detine nici un pic de creer. Si cand te gandesc ca te iubesc. Te iubeam.
Olimpius: Ne face rau.
Elena: Ai sa ma iubesti si maine, ai sa uiti tot ce s-a intamplat astazi, ai sa ma intampini cu caldura, dragul meu Tudor...
Tudor: Te!
Olimpius: Da-o afara. Nu mai vreau sa o vad!
Tudor: Ignor-o! Te...

Olimpius merge langa Elena, si ii sopteste la ureche.

Olimpius: Iesi afara!

Elena tresare.

Elena: Ce-a fost asta?
Olimpius: Te...teama!
Tudor: (incepe sa planga) Mamica...
Elena: Ce-a fost asta?

Se aude: ''Asistenta Elena Voicu este rugata sa se prezinte la camera de garda''.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (1):


*** - de picky la: 14/06/2007 08:29:32
Banala!
#206178 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...