-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Taina soaptelor


de cosmacpan la: 09/08/2007 06:41:05
rezumat: poveste
taguri: Cutia_cu_litere 
voteaza:
Taina Şoaptelor
sau
Cele zece poveţe

Motto: Cu fiece poveste eu încerc să-ţi spun,
Cum să alegi în viaţă drumul bun.

Despre ce să mai vorbim dac-ar fi să povestim? Despre prinţi? Despre prinţese? Zâne care viaţa-ţi ţese? Cosânzene? Feţi-Frumoşi? Impăraţi mai pântecoşi? Cai cu aripe-nstelate? Zmei faloşi sau solzoşi? Despre babe urâcioase, răpciugoase şi buboase? Sau pitici foarte mici? Ori castele înceţoşate cu fantome preumblate? Poate despre....... Ei? Ce-aţi zis? Cum? Inca nu v-aţi decis? De n-aveţi nimic de zis, vă propun... să..... da acum...... Haideţi să pornim la drum!
A fost odată, ca niciodată. Cum ce a fost? Da câte n-au fost, că atatea s-au petrecut încât.... da ce să mai lungim vorba fără de folos. A fost odata ca niciodată că de n-ar fi nici că s-ar povesti, şi de nu s-ar povesti nici nu s-ar mai auzi şi nici măcar nu s-ar şti.
A fost odată, un om care avea trei feciori. Da nu orice fel de om, ci unul înstărit, cu vază, căci de felul lui era neguţător cu seamă şi vestit în toata lumea pentru marfurile şi cinstea lui. Mulţi se mai minunau înca pentru reuşitele lui, şi nu puţini erau aceia care nu prea vedeau cu ochi buni tot ceea ce facuse, căci mulţi il bănuiau de matrapazlacuri sau mai rău de cine ştie ce lucrătură diavolescă. Tot ce-şi dorise omul nostru era ca cei trei copii să-i urmeze şi de fiecare dată îl luase pe câte unul pe lângă el ca să priceapă totul intr-ale meseriei şi nu de putine ori se chinuise omul nostru ca sa-i dumireasca şi sa le dea buna invăţatura. Si dacă cu cei doi mai mari nu avusese de furcă căci erau băietani ascultători si inţelegători care pricepură foarte repede cele de trebuinţă într-ale negoţului, cu cel mai mic, care era sfârleaza şi spiriduşul familiei avea el de luptat şi de înfruntat greutăţi căci era mai nărăvaş ca un murg sălbatic şi vai de cel ce încerca să puie şaua pe el sau să-i deie sfaturi şi poveţe.
Intr-o buna zi, omul nostru rupse averea în patru, dete câte o parte fiecăruia dintre feciori dorindu-le pricepere si curaj in a porni o noua viata si o afacere a lor iar grosul îl păstră căci nu se ştie ce poate să-ţi aducă ziua de mâine. Intr-un an de zile, flacaul cel mare avea o afacere infloritoare caci, tot umbland prin lume gasise cu cine si cu ce sa faca negoţ, si anume cu bijuterii si mirodenii. La fel si cel de-al doilea care avea oameni raspindiţi in toata lumea purtandu-i marfurile: covoare de preţ, brocarturi cu fir de aur si argint si oglinzi slefuite si lustruite cu migala. Si nu mai putea omul nostru caci era mandru de cei doi fii si de reusitele lor. Cat despre cel de-al treilea, intr-un an reusise sa piarda toţi banii, caci ramasese fără de un sfant in punga. Unii ziceau ca i-a pierdut la jocuri, altii banuiau ca pe la hanuri cu tot felul de asa zisi prieteni, dar nimeni nu putea spune de-adevarat ca facuse. Si nimeni nu stia nimic caci feciorul nostru lucrase intr-asuns si se ferise ori de cate ori facuse vreo fapta buna ori omenise pe cineva, sau ajutase vreun sarman sa scape de belele. Caci asta era cea mai mare bucurie a lui, sa ajute, dar nevazut, necunoscut. Si dupa cum am mai spus intr-un an de zile nu mai avea sfanţ in punga si nici nume bun nu mai avea caci toata lumea il stia acu de pierde-vara, fara capatai si fara cuvant, caci il vedeau ba stand o zi intreaga plecat asupra unui musuroi de furnici ori privind alunecarea norilor pe cer ori cate alte minunaţii fara de rost cum ar fi numaratul boabelor din spicele de grau.
Intr-una din zile, batranul tata il chema pe Prâslea, Ionica cel mai mic si-i spuse:
- Ei fiule, multa bucurie mi-ai adus de cand ai venit pe lume, dar ist ultim an parca te-ai intrecut pe tine insuti. Chiar daca ma doare inima ranita, alta cale ca sa te indrept pe o cale nu vad asa ca nu pot spune altceva decat ca nu te mai recunosc de fiu al meu. Te rog dara sa pleci in lumea larga si nu te intorci la casa mea decat atunci cand vei invata sa castigi tot ceea ce ai pierdut: increderea oamenilor, respectul de sine si dragostea.....caci fara de aste lucruri esti un nimeni, un pierde vara sau daca vrei altfel spus.......nimeni nu...........uite, ai aici o punga cu galbeni ca sa ai de drum. Pana in seara trebuie sa-ţi iei tot ceea ce vrei din casa mea si sa pleci. Daca nu, voi pune slugile sa te arunce afara din casa ca pe ultimul fur. Si acum poţi sa pleci....
- Bine tatuca, dar......
- Cand oi invaţa tot ceea ce n-ai avut timp sa inveţi la casa mea atunci te poţi inturna. Si acum pleaca caci timpul trece.
Iesi voinicul nostru din odaie si mai ca-i tremura barbia iar o ceaţa deasa i se aseza pe ochi incetinindu-i vazul. “Bine, bine dar ce m-oi face eu acum? Ca doar nu stiu de nici unele. Ei baiete, baiete, amu sa te vad ca de facut stiu ca ai facut multe, si bune si rele, in ultimul timp, da mai mult rele de-ai putut sa-l superi pe tatuca in asa hal.”
Iesi Praslea al nostru pe portile conacului si nu mai privi in urma ca si asa avea inima grea si credea ca daca ar fi intors capul ar fi cazut rapus de durere. Astfel nu mai apuca sa-si vada tatal stand la fereastra cu inima franta si cu faţa scaldata in lacrimi amare. Merse el ce merse, si iara mai merse si cu toate ca ii era inima grea ca piatra cea de moara nu putea sa treaca fără a se bucura de stravezimea aerului si de albastrimea cerului strecurat printre pernele cele pufoase ale norilor. Dar iata ca intr-un sat, vazu mulţime de lume stransa si un biet om sarman cu mainile prinse-n fiare ce era dus la spanzuratoare. Si in urma lui o muiere si cinci copilasi plangeau de ziceai ca pentru ei venea sfarsitul lumi. Se opri voinicul nostru si intreba cu curaj care este pricina de-i omul in fiare si copii ceia plangand. Atunci un vatasel care tragea laţul de la gatul omului rosti raspicat:
- Apoi aista-i vacarul imparatului si ieri a o umblat teleleu cine stie pe unde pe imas si au venit lupchii si au sfartecat cele mai frumoase vite si fiindca n-are bani sa plateasca trebuie spanzurat ca sa fie de invaţare de minte pentru oricine mai face asa.
- D-apoi nu-i mai bine sa-l lasaţi slobod si-n ast timp sa munceasca pentru imparat ca sa-si plateasca datoria?
- D-apoi cand a mai reusi el sa stranga bani sa plateasca toate vitele cand el n-are cu ce-si hrani ciurda de copchii?
- D-apoi cat ar face toate vitele imparatului?
- Pai sa tot fie o punga cu galbeni, o mie nenumaraţi. Da de ce intrebi? Ori ai vrea sa platesti mataluţa?
- Si daca-l spanzuraţi cine va avea mai grija de copii?
- Si-or purta singuri de grija, si apoi mai e si maica lor care poa’ sa munceasca ca sa-i ţie.......
- Ţine rogu-te punga asta cu galbeni si da-i drumul omului sa plece acasa..........
- D-apoi cine oi fi tu de dai cu banii in stanga si-n dreapta?
- Vezi de-i du toţi bani imparatului si uita ca m-ai intalnit, vataselule.
- Prea bine Maria Ta.
Indata se stransera in jurul lui copii si femeia omului si nu mai stiau care cum sa-i mulţumeasca, ba inca muierea prinse a-i saruta mainile si a le stropi cu sarea lacrimilor, caci nu mai credea sa-si vada barbatul viu langa copilasi.
-
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (2):


:D - de Raul_n00b_liric la: 09/08/2007 10:56:57
deci...imagineazati o duzina de copii...care stau la o masa...si bat cu tacamurile in masa si striga : "Continure!Continuare!Continuare!" :) deci pls...de implor.....pls pls pls vreau continuare :D
#225767 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
povestire buna - de vanina la: 09/08/2007 11:50:07
Povestesti bine, omule!
asteptam continuarea!
si mersi de mesajul tau la romanul meu,

cu drag

Vanina
#225793 (raspuns la: #225767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...