-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Taina soaptelor


de cosmacpan la: 09/08/2007 17:53:48
rezumat: 2
voteaza:
- Cum pot sa-ti mulţumesc Maria Ta?
- Sa ai grije de copilasi sa nu-i lasi fara de tatal lor caci amara viata poa’ sa aibe singuri si straini prin lume.....
- Da acu’ ce s-a intampla cu tine Maria Ta? Ca doar ai gatat banii de drum....
- Nu-ţi bate capul cu nimicuri omule. Bucura-te ca esti in viaţa si du-ţi copii acasa ca destul s-or speriat in ast timp.
- Sa ne traiesti Maria Ta si sa ai parte numai de bucurii in viaţa.
- As sa dea Bunul Dumnezeu, ca dupa cum au inceput a se rostogoli ca piatra in apa, nu poate fi departe fundul sacului.......... si nu uita.......cel ce daruieste insutit primeste.....
- Asa-i Maria Ta si fie ca aceasta vorba sa puna stapanire si pe viata ta. Da daca nu-i cu suparare....n-ai vrea sa te abaţi pe la noi ca sa ne bucuram impreuna de astă zi?
- Daca nu-i prea mult, bucuros as trece.
Si pleca Praslea Ionica, insoţind alaiul copiilor ce sareau si se bucurau imprejurul tatalui ca niste ieduti, tot cantarind cele spuse, caci vorbele ii venisera deodata in minte ca si cand altcineva le puse acolo..... si iata ca dupa ce iesira in vatra satului, mai la o parte, era o gospodarie cam despuiata si saracacioasa, ce se rotunjea imprejurul unui bordei sapat in pamant ca numai coperisul de paie iţi dovedea cam ce este pe acolo.
“... Bucura-te ca de astazi începi o viaţă nouă” auzi ca o soapta ratacita sau spuse chiar el vorbele.
- Ce ai spus Maria ta? Intreba femeia ce se strecurase mai aproape, gata sa pregateasca ceva de cina....
Nu mai stia de este adevarat sau doar i se paruse....dar daca si femeia auzise, atunci....
- Nu stiu....spuneam si eu asa.....
- Ba chiar cred ca ai dreptate....ca doar de azi barbatu-miu ii ca si nou nascut....incepe o noua viata si asta numai datorita tie preabunule calator....
- Apoi asa sa fie.
In ast timp femeia trimise copchii prin vecini sa mai culeaga cate ceva de-ale gurii ca sa intocmeasca o masa cat de cat mai acatarii iar ea alerga iute prin poiata sa prinza o umbra de gaina ca sa-i povesteasca despre caldura jarului si despre binecuvantarea mamaligii care-o s-o insoteasca. Si in timp ce pregatea ea cele bucate de pus pe masa, Praslea Ionica dadu ultimi doi bani celui mai rasarit baietan sa plece in sat si sa aduca o plosca cu vin de cel dulce ca fapta buna. Si pe cand isi asculta tacerea cu tatal copiilor, gandindu-se cum se schimba viata de la o zi la alta si de la un ceas la altul, odata se auzi o harmalaie mare si iata ca in gura usii aparu capul vataselului care le facu semn sa iasa afara. Nici nu pusera bine piciorul afara pe pamant ca se si trezira in lanturi si amandoi fura inghiontiti de la spate cu ciomege si sulite.
Femeia se umplu de spaima si cazu la pamant ca retezata. Copii, speriati, se adunara in jurul ei privind cand la maica cand la taica, caci nu stiau ce-i mai bine de facut: sa o grijeasca pe maica lor cazuta sau sa se atarne de picioarele tatalui pe care il vedeau iar luat?
Cei doi plecara cu alai de curiosi dupa ei si care mai de care radea si-l batjocorea pe flacau spunand:
- Pe vacar l-a salvat de la moarte, sa vedem daca poate sa se salveze pe sine......
- Sa scoata inca doua pungi cu galbeni sa se scape pe sine si pe vacar....
- Cine l-a pus sa se opreasca? Nu putea sa-si vada de drum?
- L-a impins mila de copchii, sa-l scape acum copchii.......
- Sa-i dea ei cele doua pungi cu galbeni.......
Dar nici Praslea si nici tatal sarman nu spuneau nimic ci doar isi vedeau de drum carand fiarele grele in care erau priponiti. Pe seara, cu chiu cu vai, ajunsera la curtea imparatului, care iesi in cerdacul palatului, spumegand de furie. Langa el se gasea, slută ca taciunele, ghicitoarea si vrajitoarea cea temuta, care ii era sluga credincioasa. Se pripasise la curte si tragea nadejde sa-i fie de soata caci de ibovnica nu se mai indoia nimeni ca i-ar fi. Vezi bine ca ea dorea sa fie stapana si nu ţiitoare.
Vataselul ii impiedica pe cei doi inlantuiti si-i facu sa cada in fata imparatului, cu mult inainte de a ajunge la treptele cerdacului. Cei doi cazura cu fata in ţarana zdrelindu-si fruntile, caci nu putura sa-si fereasca fetele de cazatura.
- Cine esti si cum de indraznesti sa-mi intorci si sa-mi nesocotesti porunca? Intreba imparatul scrasnind maselele.
- Sa-mi fie cu iertare Maria Ta, zise Praslea, dar am gandit ca in sfanta zi de dumineca se cuvine sa ajut o sarmana femeie sa-si creasca impreuna cu barbatul sau copilasii. Daca am gresit cearta-ma, daca te-am nesocotit, pune de ma biciuie, dar iarta-i vina asupritului si lasa-l rogu-te langa soata si langa copii…..
Satenii si toti curteni adunati stateau uimiti si nu le venea a crede de indrazneala voinicului. Chiar si imparatul prinse a se lumina la fata, caci se vede treaba ca-i placura vorbele, dar cotoroanta prinse a-i boscorodi ceva la ureche si pe data se intuneca iar, dar parca, mai molcom ca inainte.
- La vorbe bag seama ca te pricepi. Sa vedem daca si la fapte esti pe masura. Ca sa-ti ramana capul la locul lui si sa scapi si capul slugii mele trebuie sa te prinzi ca-mi vei implini trei porunci, de nu, vei pierii fără alta judecata, caci mi-ai nesocotit porunca. Te prinzi?
- Sa auzim mai intai poruncile, Maria ta, caci fara a stii ce-i mai bine n-am cum alege....
- Mestesugita vorba ai voinice, si parca ma prinde mila de capul tau cel luminat si de sufletu-ti curat. Porunca mea este sa cauti si sa-mi aduci din pustiul de cenusa, lacrimile ingerilor. Sfetnica mea de taina imi spune ca numai atunci voi putea sa-mi aduc in casa aleasa cand copii satului or sa insire pe fir de aur, lacrimile ingerilor, ca sa-i fac salba descantata si straluminata. Deci ce spui, te incumeti?
- “... Bucura-te ca de astazi începi o viaţă nouă” susura ca pentru sine...
- Ce ai spus?
- Ma prind Maria ta. Si fiindca te stiu om de cuvant, sunt sigur ca ii vei lasa viata slugii tale sa se bucure impruna cu soata de copii....
- Fie, ii las viata....
- A doua porunca?
- Pai cred ca dupa insuratoare soata mea ar avea nevoie si de-un cal de preumblare si singurul loc unde poti gasi un cal mai de doamne-ajuta, cu coama de aur si tintat cu stea de argint nu-i decat la curtea Stapanei Duhurilor. O nimica toata colea ........nu-i asa?
Faţa tiganei de vrajitoare odată se lumina si se auri toata, de ziceai ca se si vede iesind la preumblare prin curte a palatului.
- Si ultima porunca?
- Pai ca sa ma insor ar trebui sa am si o soata asa ca te rog sa-mi peţeşti pe Lia Ciocarlia, fata vantului, sora soarelui.
Cand rosti cea de-a treia porunca faţa tigancii se facu cand galbena ca mortul cand stacojie ca racul cand vanata ca vantul turbat dar de spus nu spuse nimicuţa dar se vedea pe faţa ei ca bine nu-i picase. Si toata ciuda se stranse si-i pungii gura care se facu stravezie ca luna de ziceai ca dintii i-ar straluci ca la moroi.
- Da stiu ca-i o nimica toata sa duc la indeplinire poruncile. Si cat timp am pentru a le indeplini?
- Pai daca ar fi dupa mine si maine ar fi bine dar nu uita ca pana intr-un an vreau sa-mi pun pirostriile.
- O intrebare marite stapane: oare cum ajung eu la desertul de cenusa?
- Pai ţigana imi spune ca trebuie sa strabati Padurea pustiita, Marea suspinelor si Mosia Urlatoarei dupa care se ajunge la desertul de cenusa. Dar toate aste cred ca le stii tu mai bine decat mine.
- Cat despre Stapana duhurilor si casa Liei-Ciocarliei si cui trebuie s-o cer nu mai intreb nica, ca nu pot fi mai grele decat prima incercare....
- Asa gandeam si eu. Deci cand ai de gand sa pornesti?
- Da-mi doar trei zile sa-mi pregatesc cele de drum si cu voia Domnului intr-un an le-ai avea pe toate si poti trimite carti pe la vecini ca sa-i inviti la nunta.
- Imi place hotararea si curajul tau si ma prind ca la sfarsit sa te iau de sluga credincioasa si sfetnic de taina, caci vad in tine stralucirea si taria diamantului. Vezi de-ti pregateste toate cele de trebuinta iar daca ai nevoie de ceva nu te sfii sa ceri. “Cere si ti se va da” asa suna sfatul Celui Prea Puternic. Si uite, asta-i punga ta. Ia-o caci n-am trebuinta de ea.
- Sa ne traiesti multi ani Maria Ta si fie ca bucuriile sa te gaseasca si sa-ti indulceasca viata, mai zise Praslea Ionica dupa care ceru sa le fie desfacute fiarele.
Impreuna cu vacarul cel oropsit pornira iar spre casa si biata femeie nu mai stiu ce sa creada cand ii vazu iar in usa bordeiului. Dar nu mai statu pe ganduri ci asternu masa cu toate cele pregatite si fara a mai spune o vorba ii invita sa se aseze si sa guste cate ceva. Atunci, omul ei, printre imbucaturi, ii povesti despre urgia care se abatuse peste capul voinicului si despre indaratnicia vrajitoarei care ii dorea pierirea. Mancara ei pe saturate dupa care se pregatira de hodina caci fusese o zi mult prea grea pentru fiecare. A doua zi, dis de dimineata, voinicul se trezi si porni spre satul vecin unde tocmi mesteri si materiale de trebuinta apoi se inturnara impreuna, aratandu-le si povestindu-le cum se ridice si sa tocmeasca o casa chiar langa bordeiul vacarului. Apoi gasi si tocmi un mester care sa-i invete pe copii si pe muiere a impleti cosuri de nuiele. In ast timp el se porni impreuna cu vacarul sa sape o fantana ca prea se chinuiau carand apa tocmai de la fantanile din sat. Si pe cand sapa el, numai ce vede o borticica in care parca misca ceva. Mai dete un hârleţ si iata ca aparu un puiandru de sarpe cat palma de lung, de cel galben ca aurul curat si baltat cu inele negre, ce se tot ferea si cata sa se ascunda. Dete voinicul cu harletul o data, dete si a doua oara crezand ca-l va rupe-n doua dar fara folos. Pe cand se pregatea sa-l calce si sa-l sfarame auzi un sasait slab si cateva vorbe peltice:
- Oh voinice, voinice, stiu ca nu-ţi sta in fire sa iei viata neprihanitilor deci rogu-te de-mi cruta viaţa si pune-ma in san la caldura ca mult bine ţi-oi face si eu cand nici nu te astepţi....
- Sa nu te ucid, hai, mai treaca mearga, dar ca sa mi te aciuesc in san asta chiar ca mi se pare cam mult....
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (1):


multumesc de continuare :) - de Raul_n00b_liric la: 09/08/2007 23:03:44
dar...totusi...nu ti se pare ca te-ai cam grabit la vorba cu imparatul?trebuia sa fie mai mulga...trebuia sa abunde confersatia...ai trecut prea repede la pedepse...mie imi place o poveste sase deruleze lin...frumos...nici sa nu se vada scarile :)

idea principala e ca mi-a palcut si multumesc de continuare:)
#225954 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...