-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Taina soaptelor


de cosmacpan la: 09/08/2007 17:56:49
rezumat: 3
taguri: Cutia_cu_litere 
voteaza:
- Fa-o voinice si n-o sa-ţi para rau. Vei vedea ca se adeveresc vorbele sfinte care spun: “multi chemaţi, puţini alesi”.
- Adica tu m-ai ales?
- Poate ca amandoi am fost alesi sa ducem la bun sfarsit aceasta trebusoara.
Cam cu scarba si cam in sila voinicul nostru lua serpisorul si-l strecura in san infiorandu-se la atingerea rece si intrebandu-se totodata ce-l apucase de se lasase induplecat de vorbele mestesugite ale serpicului. Dar mai apoi se apuca de sapat si uita curand de puiut. Cand si cand, mai simtea cate o lunecare rece pe la spate sau pe la subtiori dar curand nu mai baga de seama nici acest lucru. Si iata ca la o izbitura a harleţului un fir de apa incepu a se prelinge si pamantul prinse a se umezi. Facu semn vacarului care se odihnea pe buza fantanii ca era aproape gata. Mai rasturna trei randuri de harleţ cu apa ce se prelingea din perete si fundul fantanii se umplu de apa, udandu-i ciubotele. Sui repede scara si pana-n seara apa prinse a se ridica in fantana. De-acu era randul lor sa zideasca si sa sleiasca fantana.
Cele trei zile trecura ca si cand n-ar fi fost. Dar ceva, ceva, tot se schimbase: casa incepuse sa prinda contur caci deja se vedeau grinzile ce desparteau cele trei odai si ferestruicile care priveau la cerul senin. Fantana avea deja apa de cea mai dulce si mai buna, iar mesterii prinsera sa-i ridice coperis in doua ape ca si la poarta cea mare care despartea curtea de vatra satului. Nu era ceas sa nu se adune cativa curiosi din sat, dar nimeni nu-i baga in seama. Intre timp, in dosul bordeiului se umplu locul cu nuiele de cele fragede si crude care se arcuiau dar in acelasi timp tari si suple ca si otelul cel neanfrant. Vacarul si muierea nu mai stiau nici ei despre ce mare minune sau noroc putea fi vorba dar nu mai conteneau a mulţumi cerului pentru ajutorul si indestularea trimise. Caci stiau ca numai prin voia Domnului ajunsese voinicul cel milostiv la casa si la soarta lor. Acesta cumparase un manzoc de-un an, falos si ager de ziceai ca fusese hranit numai cu jeratec. Isi lua ziua buna de la gospodar si muierea lui si pleca sa indeplineasca prima din cele trei porunci ale imparatului.
“Ei Prasleo acu sa te vad de ce esti in stare. Acu se adevereste vorba ceea din batrani, cica parca ai sta pe o punte ingusta: in spatele tau este abisul fara fund al trecutului cu toate bunele si relele deopotriva, iar in faţa este ceea ce te asteapta, viitorul despre care nu stii mare lucru”.
- Asa-i precum spui, susura serpicul ce se strecurase pe sub gulerul camesii pana spre urechea voinicului.
- Na ca acum stii sa-mi citesti si gandurile.....
- Ei, nu chiar pe toate......doar cate unele......
- Cate, necate, vad ca te strecori si in mintea mea nu numai pe sub hainele mele.....
- Ca un frate si un tovaras de drum ce-ţi sunt.......si nu uita Prasleo, de pornit tu ai pornit in asta calatorie dar oare stii totul despre tine? Te cunosti? Caci numai atunci cand te stii bine poti fi sigur de izbanda si de reusita in cele propuse.
- Si cam ce ar trebui sa stiu?
- In primul rand afla ca unui voinic adevarat nu-i lipsesc: un trup sanatos, voinic si sprinten....
- Se face....
- Curajul si imaginaţia...
- Le am...
- Vorbirea sincera si dulce.....
- Invaţ mereu cate ceva....
- Sa fie placut la vedere si la gandire....
- Mai curat la minte si fara viclesug nu cred ca gasesti....
- Trebuie sa aiba incredere in sine si sa-si gaseasca prieteni de nadejde....
- Asa-i ca altfel n-as fi pornit la drum.......si cu prieteni in san....
- Si trebuie sa nu-i fie frica de munca.....
- Stiu ca numai prin munca si rabdare poti izbandi....
- Si cum se spune: “Celui care are i se va da si va avea de prisos iar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are”.
- Asa sa fie si asa sa ne ajute Dumnezeu. Ei si acum sa vedem cum va fi ca sa ajungem mai repede la Padurea cea pustiita.
- Oh, voinice, voinice, niciodata nu cata a grabi viata. Bucura-te de fiecare clipa, caci fiecare este diferita si niciodata nu vei putea s-o mai gasesti sau s-o intorci.
- Adevarat graiesti, dar oare de ce s-o fi numind Padurea pustiita?
- Demult, demult, la inceputuri, pe cand Domnul se odihnea dupa zidirea lumi, iata ca vine Tartorul si cand vede mandra zidire simte ca se strange pielea pe el. Plin de ciuda incerca sa strice lucrarea, dar fiind mana Domnului, nu putu face mare lucru. Mai mare ciuda se stranse in el si ajungand la cea padure mandra, plina cu tot tot felul de pasaret si jivine care mai de care mai frumoase si mai impestriţate incerca sa strice si aicea ceva dar nu reusi. Vazand ca nu poate face nimica arunca asupra paduri vraja ca orice suflet sa paraseasca trupul ce-l adaposteste si sa se prefaca in pulbere de cenusa spulberata-n cele patru vanturi si care sa incarce locul minunatei gradini a ingerilor. Si padurea este padure dar numai de umbre si trupuri fara nimic intr-insele. Si mai spune povestea ca oricine intra si adoarme la umbra cea rea a copacilor isi pierde sufletul, ratacind apoi o vesnicie prin padurea cea pustiita. Cel ce intra trebuie sa aiba taria sa o si strabata toata, altfel este sortit pierii sau cum am spune este un mort ce umbla.
- Apoi daca-i asa, cred ca trebuie sa ne invrednicim a o trece pe toata odata.
- Iti mai spun un lucru, cand om ajunge la marginea padurii vezi de cată o buruiana ca brusturele dar pestrita la frunza cu rosu si galben. Smulge cat mai multe, curata-le radacinile de pamant si pune-le in trista ca or sa-ţi fie de folos.
Treceau orele ca norii pe cer si zilele de asemenea se scurgeau ca paraiele de primavara, iar ei petreceau prin sate si asezari de tot felul cand iata ca intr-o buna zi, in departare miji ca o parere, o umbra, mai apoi o ceaţa, apoi se prefigura o ciudaţenie de padure cenusie, ce se pleca in toate parţile fara a se simţi adiere sau pala de vant.
“.....Traieste fiecare zi ca şi cum ar fi ultima.” Vorbise careva sau doar i se paruse? Mare minune sa tot auzi vorbe nerostite de nimerica. Caci nimeni nu era prin preajma in afara lui, a sarpelui si a calului ori sarpele nu sasaise nimic. Dupa ce priponi calul sa pasca iarba de cea buna, voinicul incepu a se preumbla pe la marginea padurii, cautand iarba de care ii spusese serpicul. Si fiindca tot adusem aminte de el trebue sa va spun ca in tot ast timp, el crescuse si se lungise ca la trei coţi, poate si mai bine si cand avea chef de joaca se infasura pe trupul voinicul si-l strangea usurel incercandu-si puterile.
Cam asudase voinicul Praslea tot chinuindu-se cu buruienile celea care nu se prea dadeau smulse dar pana-n seara stransese o gramajoara de radacini si reusi sa-si umple traista cu ele. Apoi se culca, stiind ca a doua zi avea sa intre in padurea pustiita si ca va trebui s-o si treaca fara sa adoarma intr-ansa. Dormi flacaul nostru somn fara vise si fara griji iar cand se trezi soarele era sus pe cer ca de doua suliţi. Manca ceva, inseua calul si dupa trei cruci de Doamne-ajuta, intra in desisul padurii. Asa ceva nici ca vazuse el pana atunci, caci totul era altfel, diferit: copacii, iarba, tufarisul si lastarisul erau aievea dar parca erau numai umbre fara a fi pline de viata. Uitandu-te mai bine ai fi crezut ca poti strapunge trunchiurile dar chiar daca erau lipsite de vlaga si viata erau tari ca si copacii adevarati. Un alt lucru care te infiora era tacerea. Chiar daca frunzele si cracile se leganau batute de doruri arse si se auzea ca un suierat totusi nu era fir pe ciripit sau tril de pasaret sau fosnet de animal tupilat si furisat, sau macar un latrat ori un chiţait. Mergeau ei tacuţi ca le si ţiuiau urechile de atata liniste si amorteala. Ba chiar si ochii prinsera a se ingreuna si inceţosa de intunecimea si cenusiul padurii fara de viaţa.
- Bag seama ca te cam cata Mos Ene pe la gene voinice, asa-i?
- Asa sa fie ca parca si blestemata asta de padure trage a moarte. Ce pot sa fac oare?
- Sa mananci din radacinile ce le-ai pus in traista si sa-i dai si calului din ele si daca te-o lasa sufletul sa-mi storci si mie caţiva stropi dintr-una daca vrei cu adevarat sa te insoţesc in calatorie.
- Matraguna daca era si poate ca era mai buna la gust decat radacina asta, zise voinicul scuipand un dumicat dintr-o radacina.
- Buna, nebuna, trebuie sa mananci daca vrei sa-ţi ţii mintea treaza si limpede. Si mai repede ca uite vad ca deja murgul tau da semne de osteneala.
Praslea cobora din sa, isi opri cateva radacini pentru el si serpic iar traista i-o puse calului in faţa indemnandu-l sa manance. Mesteca si el cam in sila doua radacini dupa care stoarse caţiva picurei in palma dandu-i serpicului sa-i soarba. Si uite asa, mai fluierand, mai poticnindu-se, mai cautand pricina de vorba reusira cu ajutorul lui Dumnezeu sa treaca padurea cea chinuita de blestemele Tartorului. Cand se vazura iar la iarba verde si la tril de pasere sagetand cerul, le veni mintea la loc si-si cautara loc de hodina si mas. Voinicul adormi si nici nu mai stiu de el toata noaptea si ziua cealalta. Cand se trezi simţi ca ceva nu este in regula dar nu baga de seama ce. Imbuca ceva si cand voi sa-i dea si serpicului ia-l de unde nu-i. Se uita ca nu cumva sa-l fi strivit, se uita jur-imprejur dar nimic nu lasa sa se vada incotro apucase. Cand intr-un tarziu, ostenit de cautare si inciudat incaleca sa plece numai ce auzi un sasait venind dintr-o crapatura adanca.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


multumesc din nou de continuare :) - de Raul_n00b_liric la: 09/08/2007 23:21:08
ar fi cite ceva de spus...te-ai cam grabit in padure trebuia sa mai lungesti sa mai stroci citeva picaturi de poveste....si trebuia sa te opresti la
"Se uita ca nu cumva sa-l fi strivit, se uita jur-imprejur dar nimic nu lasa sa se vada incotro apucase"
incarca sa mai incetinesti ritmul...scri foarte frumos si imi palce...dar te grabesti si strici tot farmecul unei povestiri :(
si...astept continuarea!!!
:)

imi place mult ;)
#225956 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
aoleo, Raul, - de Cri Cri la: 10/08/2007 02:50:00
mai lasa-l!
... parc`ai fi serpisorul ala care-si incearca puterile. :)))
Daca nu te poti abtine, deschide un .doc, scrie acolo astea: "incarca sa mai incetinesti ritmul...dar te grabesti si strici tot farmecul unei povestiri :( " si variatiunile pe tema, inchide si salveaza, ca sa ai si tu o satisfactie, dar, pt. Dumnezeu, nu da copy-paste aici, ca sa am si eu una! :))
Povestea imi pare asa cum trebuie sa fie, gandeste-te un pic si la copiii nerabdatori si curiosi, care nu adorm pana nu se termina ;)
#225965 (raspuns la: #225956) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri Cri - de Raul_n00b_liric la: 10/08/2007 07:29:12
:(da vroiam sa fie mai lunga sa am ce sa citesc :(
oricum...ce avem de facut inafara sa asteptam?:)vroam sa faca ceva prislea al nostru in padure :(
:((bebe vrea poveste:((
:((bebe vrea poveste lunga:((


BEBE VREA!!!

:D
#225967 (raspuns la: #225965) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...