-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Pledoarie pentru inutil


de Homo Stultus la: 14/08/2007 09:55:31
modificat la: 14/08/2007 09:56:52 arata originalul
rezumat: in graba
taguri: Eseuri Diverse 
voteaza:
De cele mai multe ori, pentru o mai buna dumirire asupra sinelui, omul apeleaza la solitudine. Prin aceasta nu cred ca in fapt solitudinea ar fi de preferat relationarii ci dimpotriva, solitudinea este cristalizarea unor acumulari care au la baza relationarea.
De-a lungul intregii sale existente omul invata sa pretuiasca anumite elemente care ajung chiar sa il defineasca oarecum. Incepe sa creada ca acestea sunt lucruri fara de care viata sa nu ar avea sens si ca sensul insusi saraceste intr-un Altul care nu a ajuns la o intelegere asemanatoare. Departe de a incerca o justificare sau o condamnare de atitudini existentiale, dorim mai degraba sa dovedim in ce masura viata capata un continut fara a avea un sens sau in ciuda faptului ca nu are nici un sens.
Ca o reactie la milenii de ignoranta, in omul dotat genetic cu o inteligenta superioara (caci a spune ca oamenii sunt la fel este o greseala menita sa scuze slabiciunea si prostia - omeneste vorbind) s-a nascut o repulsie fata de spirit si fata de incomprehensibil. Intr-un mod oarecum firesc omul a inceput sa eludeze orice ar trimite catre o dimensiune transcendenta (ambigua de altfel) sprijinindu-se si aduland ca fiind certitudine la nivelul fiintarii ratiunea - puterea de intelegere.
Contrar acestui mod de a vedea lucrurile o evidenta trebuie mentionata: un oarecare dinamism se acorda existentei tocmai prin neintelegere. Desi o parte a realitatii se poate intelege de catre om prin mijloacele pe care le are la indemana; omul isi reprezinta doar de dragul drumului si o fata a realitatii impenetrabile, o realitate exclusiva si refractara la orice demers al gandului.
Intre cele doua realitati rolul fiintei umane se pierde. Chiar si realitatea pur fizica a unui univers abisal ale carui limite nu mai pot fi nici macar presupuse indeamna omul sa se dezveleasca de orice sens ar fi crezut initial ca are.
Nici intoarcerea omului siesi nu aduce vreun folos imediat la nivel individualsau daca aduce acesta nu este decat pe termen scurt, este pasager. In acest fel omul devine prizonier intre concretul fiintei sale si abstractul chemarii sale la nivel ultim.
Sa ne purtam ca si cum aceste observatii ar fi adevarate. Sa pretindem si ca ele ar fi originale. In acest context vom incerca sa lamurim cum poate fiinta umana sa isi regaseasca nu o motivatie (care tine mai mult de particularitatea individuala) ci mai degraba setea de sine insasi. Omenirea (macar de dragul conversatiei) s-a saturat de sine insasi. Orice persoana, care are un acces oricat de mic la semnificatia cuvantului "om" in liniile sale generale, va accepta faptul ca aceasta sila a rasei umane fata de sine vine tocmai din tratarea si intelegerea omului ca obiect.
Omul nu este insa "facut" doar intr-un scop utilitar. Comunismul este din acest punct un fiasco. Cred ca dimpotriva adevarata semnificatie a omului si a modului sau de a se defini trebuie sa inceapa de la premiza conform careia "omul este o fiinta inutila". Inutilitatea nu este neaparat ceva rau. In acest caz, cand incercam sa o opunem unui determinism sec este chiar un lucru bun. Ceea ce-l imbogateste pe homo humanus si umanitatea in intregul sau este tocmai inutilul (muzee, teatre, cinematografe - toate sunt manifestari ale inutilului). A te revolta si a spune "nevoi spirituale si culturale" este o chestiune de ipocrizie si chiar de nesimtire din moment ce la nivelul empiric nimeni nu poate afirma sau infirma nimic cu privire la spirit.
Din aceasta perspectiva intreaga amalgamare de cuvinte devine o pledoarie pentru inutil. Insusi demersul este unul la fel de inutil ca si viata. Acceptam necesitatea si determinarea numai in masura in care nu le putem defini. Si aceasta imposibilitate vine probabil din neputinta de a ne felia si identifica partile.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (6):


HS:) - de andrushca la: 14/08/2007 10:37:15
Iti studiez cu interes demersul si ma amuza felul in care, ca de obicei, contrazici doxa:) Nu ca n-as fi de acord cu tine, pe ici, pe colo, prin punctele esentiale:)

A da un continut lipsei de sens:)
Imi place formula, dincolo de faptul ca pentru multi lingvisti si filozofi ai limbajului, cei doi termeni sunt sinonimi. A da un continut lipsei de sens este, zic si eu, una din preocuparile majore ale omului. Lipsa de sens este inacceptabila ca atare pentru om, e intolerabila, de aceea cautam si "gasim" sensuri in cele mai lipsite de sens lucruri, fenomene, stari, enunturi, texte etc.

Omul - fiinta inutila:) Ganditorul si creatorul de frumos. Superbi in inutilitatea lor. Neînţeleşi şi de aceea dispreţuiţi şi urâţi de adepţii utilului ca valoare umană primară, fundamentală.

alex
#227013 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Homo Stultus - de latu la: 14/08/2007 14:41:23
Frumoasa pledoarie in sprijinul lui "Totul e deshertaciune", chiar daca exista un punct care si-ar putea dovedi inutilitatea in timpul unei eventuale discutii pe care - tot numai eventual - ai putea-o avea intr-un cerc mai larg de cititori. El se refera la conditia pe care - justificat, zic eu - ai pus-o inaintea participarii:
Orice persoana, care are un acces oricat de mic la semnificatia cuvantului "om" in liniile sale generale...

In intransigenta goana dupa acele valori si lucruri carora pe drept le evidentiezi inutilitatea - si de care ar trebui sa ne putem rupe daca vrem sa evadam din colivia conventionalului (de-acum dovedit inutil) - multi adepti convinsi ai propriei utilitati de-a lungul existentzei, ar putea aduce argumente contrare, carora corul le-ar conferi decibeli, ignorarea conditiei citate le-ar conferi legitimitate in proprii ochi (singurii care in fond conteaza) si gestul intoarcerii a lehamite l-ar interpreta ca pe o victorie: Inca una pe drumul convertirii a "ceea-ce-nu-cunoastem-si-de-aceea-combatem" - intr-un cuvant "relationare" in sensul definitiei majoritar-acceptate.

In alta ordine de idei: Ma bucur sa te citesc din nou.
#227074 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nah... andrushca - de Homo Stultus la: 14/08/2007 23:06:46
Chiar discutam cu cineva ca trebuie sa incerc a-mi naste un scop caruia sa-i slujesc. Se pare insa ca neuronul din dotare s-a hotarat sa lichideze protocolul de colaborare semnat mai pe la origini in acest sens. Pana va reveni la sentimente mai bune voi "mosmoni" o existenta "ascopata" fara a fi nefericit din pricina aceasta. Dimpotriva avand in vedere insotirea spiritului cu lenea cred ca imi convine mai mult asa decat altufelu.
Ma gandesc daca e de preferat o inutilitate lenesa sau una harnica. Cred totusi ca a II-a e de preferat. In primul caz ar ramane mult prea mult timp liber. Si omul poate sa gaseasca o buna si cuminte intrebuintare oricarui lucru. Istoria ne arata insa ca nu gaseste o intrebuintare potrivita libertatii.
#227161 (raspuns la: #227013) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
latu - de Homo Stultus la: 14/08/2007 23:27:17
Numai de nu ar lua tonuri inalte in falset.:) Tocmai mi-am aprins un King Edward si mi-am luat mutra de "pahar de vorba" asa ca o sa te plictisesc o vreme.
Sincer sa fiu - (daca imi este permisa sinceritatea - si avand in vedere ca in spatiul public o sinceritate absoluta nu este posibila (asta spune Balzac), deseori aceasta sinceritate absoluta nu este posibila nici macar in cadrul fiintei(asta nu stiu cine spune)) - sunt egoist in sensul ca rareori imi pun problema cititorului sau a participantului la dialog. Cred ca asta are ca principala cauza faptul ca nu sunt scriitor si nici un polemist autentic. Trecand insa peste acest neajuns al firii mele nu cred ca inutilitatea este sinonima cu desertaciunea. Desigur ca este probabil sa ma insel. Si utilul poate sa fie trait in van. Faptul ca omul nu are un sens, nu unul "serios" cel putin, este o impresie a mea (impresie ce poate sa fie pasagera sau permanenta - nu incerc sa imi explic inca). Si in acest sens vad in omenire doar acea parte care se joaca neintelegand decat un mic fragment din ceea ce ar fi de inteles. Bazand aceasta afirmatie doar pe o impresie nu o pot argumenta si nici nu cer sa fie luata de buna. Si cand spun ca omul nu a depasit stadiul de "homo ludens" ma afirm pe mine in primul rand ca om. Caci (si rog sa nu imi fie luat in nume de rau) nu cred in omul esential diferit de mine.
#227167 (raspuns la: #227074) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de maan la: 15/08/2007 11:56:45
de ce trebuie sa nastem un scop caruia sa-i servim cat timp singur acest demers e o tinta?
intr-o zi o sa fac o analiza mititica despre cum vad io relatia saussuriana semnificat/semnificant.
#227259 (raspuns la: #227167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
maan - de andrushca la: 15/08/2007 12:24:04
abia te astept:)

alex
#227266 (raspuns la: #227259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...