Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Despre blazare


de Radu Herjeu la: 28/04/2004 05:23:00
modificat la: 28/04/2004 09:18:45
taguri: Eseuri 
voteaza:
Sa vorbim astazi despre blazare. N-o sa-mi intitulez editorialul “Blazarea la tineri”, asa cum ar suna unul din sutele de referate care impanzesc Internetul, tocmai bune de a fi copiate si servite drept creatii proprii unor profesori mult prea naivi sau dezintereasati.
Dar am sa vorbesc despre acest fenomen, a carei analiza am solicitat-o si din partea celor vizati. O parte din raspunsuri le gasiti in paginile acestei reviste.
Si tocmai aceste autoevaluari m-au indemnat sa scriu.
Adolescent fiind, nu cred ca mi-am pus vreodata problema daca sunt sau nu blazat. Eram mult prea preocupat sa traiesc, sa incerc sa-mi construiesc un univers solid, bazat pe oameni si pe valori. Daca m-ar fi intrebat cineva, as fi raspuns cu tarie : “Nu, nu sunt blazat !”. Ma interesau atatea lucruri, zilele mi se pareau prea scurte si noptile prea lungi. N-aveam suficienti ochi sa citesc si suficiente minute sa aflu lucruri noi. Aproape fiecare zi aducea cu ea noi oameni, cu misterele lor, cu frumusetile lor. Trebuiau descoperiti, intelesi, iubiti.
Blazarea e negarea cautarii. E incremenire. E inghet. E indiferenta. Viata e cautare. De la mediul cel mai propice, la filosofia cea mai potrivita acestuia. De la explicatii la intelegerea fenomenelor. De la trasarea drumurilor, la alegerea celui mai bun si, implicit, a partenerilor de calatorie. Viata inseamna miscare. A gandurilor, a sentimentelor. Inseamna framantare si cautarea echilibrului. Dar acela care evolueaza mereu. Nu cel incremenit in automultumirea data de gasirea unui caldut, fie el si mediocru.
La 16, 17 sau 18 ani incepi sa te cauti. Alergi dupa tot felul de Fata Morgana. Te lovesti cu capul de pereti, te impiedici, te ridici si alergi mai departe. Fiecare zi inseamna noi intrebari, noi raspunsuri, noi reevaluari ale raspunsurilor de ieri.
Sigur, poti privi lumea ca pe ceva exterior tie. Ca pe un sat in care cobori de pe varful inalt de munte pe care te-ai refugiat, pentru a cumpara paine sau a munci cate ceva ca sa strangi banii necesari repararii carutei. Poti sa-i privesti pe ceilalti ca pe niste actori, in spatele mastilor carora nu se ascunde nimeni, facand astfel inutil efortul de a privi si intelege. Poti sa te ignori ca om si sa reactionezi la stimulul cel mai puternic. Poti abandona hatisul ideilor si poti adopta ca decor de viata sistemul autoreglabil de instincte. Poti renunta sa-ti mai pui intrebari in favoarea linistii pe care ti-o da absenta raspunsurilor. In momentul in care nimic nu te mai intereseaza, inseamna ca nimic nu mai solicita efortul, ideile, implicarea, responsabilitatea ta. Nimic important de avut, nimic de pierdut, nu-i asa ?
Mirarea face parte din sistemul intelegerii. Absenta ei nu denota intelepciunea ci lipsa oricarui interes pentru a deslusi mecanismele universului din care faci parte. Indiferenta fata de oameni, fata de motivatiile lor, fata de sistemul de trairi si creatii, este cea mai sigura cale de a nu ajunge niciodata “sclavul” relatiilor umane, atat de costisitoare ca timp si afecte.
Viata e prea scurta pentru a ne complica, nu ? Si incepi sa elimini toate acele elemente care ti-o ingreuneaza, care par sa ti-o scurteze. Si te transformi, incet, intr-un organism ale caror unice reactii sunt determinate de elementele care ii asigura supravietuirea.
De atatea ori am spus si eu ca nimic nu ma mai mira. Si, in fiecare zi, descopar cu multa placere ca ma mira o multime de lucruri. Atunci cand ma mir, ma simt viu. Atunci cand incerc sa inteleg, am senzatia ca eu tin haturile vietii si nu invers. In fiecare zi descopar cate vieti ar trebui sa traiesc pentru a vedea tot, a simti tot, a intelege tot. Cati oameni ar trebui sa iubesc si cate ganduri si sentimente ar trebui sa le daruiesc.
Atunci cand esti crescut cu ideea ca nu conteaza in viata decat satisfacerea nevoilor de baza, devii “imun” la orice influenta din partea celorlalte componenete ale acestui miracol care este existenta omului. Pui pe pilot automat si incerci sa rupi, cu manile atarnand pe geam, cat mai multe frunze pe care sa ti le asterni la capatul drumului ca sa poti adormi linistit.
A fi blazat inseamna a nu fi om. Inseamna sa reprimi in tine exact acele impulsuri care deosebesc omul de animal. Inseamna ca iubirea ta sa fie una instinctuala si superficiala. Ideile tale sa fie sablonarde si liniare. Diminetile sa semene cu serile. Inseamna sa te condamni singur la o continua ratacire printr-o padure de copaci impietriti, cu forme umane.
Sa fii blazat inseamna sa te negi. Iar noi suntem construiti pentru a ne afirma. Ca fiinte umane.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (4):


un super comentariu - de Liah la: 29/04/2004 06:36:51
Felicitari pentru comentariu.
Era ceva la care ma gandeam si eu uneori, dar nu am ajuns la nici o concluzie pentru ca nu am acordat atentia si timpul necesar. Ai un eseu foarte interesant, original.

Tine-o tot asa!
Liah
#14707 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
blazarea - de desdemona la: 30/04/2004 05:48:17
Am deschis ochii de timpuriu, m-au mirat schimbarile prin care treceau cativa dintre prietenii mei.
Cand aveam vreo 14 ani, aveam un grup de prieteni cu care mergeam in expeditii arheologice in fiecare vara, altfel, desi eram din acelasi oras (Cluj), nu prea ne vedeam (cu scoli diferite, cu prieteni diferiti). Dar o relatie ca aceea ce-o aveam noi 7 inca nu gasisem. Eram camarazi, eram amici (ne mai si iubeam in secret cateodata, asa, printre gene). Ce mai, tineam unii la altii cum poti sa tii la primii prieteni din adolescenta.
Dupa inca vreo 5 ani, drumurile ni s-au separat mai mult, desi cativa din noi mai mergeau in expeditii arheologice vara, apartineam unori medii diferite, care cu facultatea, care cu serviciul; ambitii, sperante, probleme diferite. Si atunci am vazut ca se petrecuse ceva cu unii din ei. Nu le mai juca aceeasi luminita in adancul ochilor, zambeau mai rar, oftau mai des si mai adanc. Ca sa-i faci sa rada trebuia un efort mai mare, la fel pentru ca sa le trezesti interesul si sa ii scoti din 'ale lor'. Incepeau sa isi piarda interesul pentru ceea ce nu intra strict in sfera lor de existenta, pareau obositi si invinsi. Mi-a fost teama ca mi se va intampla si mie acelasi lucru dupa 2-3 ani. Mi-am promis atunci sa lupt din rasputeri sa pastrez interesul si flacara vie. Si cu toate ca incet-incet ma amageste lenea, inactivitatea, comoditatea, ma scutur de ele din cand in cand.
Cred ca a fi blazat ar inseamna a fi mort, sau poate o hibernare perena.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#14777 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nu mai sint om? - de nicky la: 17/06/2004 14:31:08
de foarte mult timp n-am mai gindit asupra mea, asupra cauzelor tuturor lucrurilor ce mi se intimpla. n-am mai stat singura cu mine, n-am mai pus un gind pe hirtie... inseamna ca nu mai traiesc, ca nu mai sint om? M-am gindit la asta uneori inainte sa adorm dar eram asa obosita ca...am adormit. si in acelasi timp a adormit si gindul. dar m-am trezit numai eu pentru a merge la munga, pentru a ma gindi cum as putea cistiga mai multi bani, cum sa-mi acopar datoriile,...cum...
Oare mai pot redeveni omul care am fost?

nicky cea debusolata
#16331 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Pt Nicky - de Radu Herjeu la: 18/06/2004 17:08:35
Banuiesc ca nu pe mine ma intrebi! Si, totusi, o sa-ti raspund! Cred ca, daca ai inceput sa-ti pui problema, s-a miscat ceva... Pune umarul si darama! Lasa gandul sa faca ore suplimentare!
#16380 (raspuns la: #16331) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: