Un ateu se plimba prin padure minunandu-se de frumusetile naturii: "Ce
copaci impresionanti! Ce rauri cristaline! Ce animale frumoase!" La un
moment dat, in timp ce se relaxa, omul aude in spatele lui zgomote ciudate.
Cand se intoarce vede un urs ca-n povesti: mare, frumos,sanatos si cu pofta
de mancare. Ingrozit, ateul o ia la fuga, insa ursul avea conditie fizica
asa ca il urmeaza constiincios... Tipul era atat de ingrozit incat la un
moment dat se impiedica si cade. Ursul il apucase deja de un picior asa ca
omul, paralizat de frica, racneste: "Doamneeee!!!". In secunda urmatoare,
timpul se opri, ursul ingheta in pozitia in care se afla, padurea ramase
neclintita si o lumina se revarsa din cer. Tipul, socat, auzi o voce: "Mi-ai
negat existenta toata viata, le-ai explicat si altora ca sunt un mit, ai pus
toata creatia Mea pe seama intamplarii cosmice... vrei acum sa te salvez?
Pot eu sa te consider credincios cu adevarat?" Ateul se uita fix in lumina
si raspunse: "As fi ipocrit sa Iti cer brusc sa ma consideri credincios, dar
poate ai reusi intr-un fel sa devina ursul crestin?" "Foarte bine" raspunse
vocea. Lumina disparu, zgomotul padurii reveni. Ursul il elibera din
ghearele sale, isi impreuna labele din fata si spuse: " Doamne,
binecuvinteaza aceste bucate. Amin".