-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

BLUES DE GULER ALB(ASTRU) - I


de Realdo la: 07/01/2008 08:23:03
voteaza:
Aş fi vrut să scriu despre Timişoara, despre oraşul pe care l-am deşertat de amintiri şi prieteni şi nopţi albe şi solitudini împreunate pasager - ca să-l închid într-o cutiuţă de păstrat galaxii, la piept, unde mocneşte sufletul. Oraşul ca o provincie natală pe care o laşi în urmă pentru artificiile şi splendoarea capitalei şi pentru o iubire la picioarele căreia se aruncă toate provinciile şi regatul întreg împreună cu ele.
Aş fi vrut să scriu la romanul care atârnă perdant de-un şir nedesluşit de litere, ca o bucăţică de sticlă ce se învârte necontrolat, furând fiecărei raze de lumină aflate prin preajmă ipostaze mereu noi şi imposibil de descris.
Am stat luni de zile, ca un păianjen ce împleteşte reţele complicate şi nesfârşite, sufocându-se în cele din urmă pe sine, închistat în cel mai întunecat colţ şi sugându-şi până la retardare seva propriului creier, în lipsa unei insecte-idei cât de mici pe care s-o bobineze, şi pe măsură ce o stoarce de vlagă, s-o înfăşoare în mijlocul nespusului, al Poveştii cu aripi încă abia filigranate in scânteile ce aprind sinapse şi desenează vag hărţi de continente neexplorate sau licăresc confuz pe pista de cobalt întunecat a unui aeroport încremenit în noapte.
M-am trezit în aerul tare al iernii şi, sclav al rutinei zilnice, încerc să fur din puţinele ore de libertate hibernală câte un fir din care să ţes haina străvezie cu care să îmbrac nişte rânduri costelive, doar-doar se va mai îndulci un pic orizontul ăsta cu gust de medicament expirat.

*

Habar n-am să cânt deşi îmi sună câteodată în cap mixaje de melodii cunoscute şi partituri noi pe care mintea mea obosită le desfăşoară pe versantul unui vis plin de culori ţipătoare. Vreo câteva nopţi la rând am avut un asemenea vis înfiorător de frumos, nu atât prin amestecul delirant de sunete şi culori cât prin faptul că de fiecare dată părea să dureze ore în şir, deşi de fiecare dată când mă trezeam aveam senzaţia ca abia adormisem şi mă clătinam nesigur şi epuizat, ca după o noapte lungă de nesomn. Într-una din nopţi am visat o femeie despletită, cu sâni albi şi sfârcuri ca de ciocolată, cu privire nebună, cu cizme de dresoare de circ şi cu o blană opulentă acoperindu-i pielea goală şi coastele subnutrite ieşite uşor în relief ca dintr-un trup-arc. Femeia asta coboară pe scările rulante la metrou la Eroii Revoluţiei, într-o dimineaţă oarecare, printre feţe tuciurii, fără nimic etnic în ele, doar cu amprenta martiriului unei noi zile de muncă începute devreme. Se opreşte în spatele oamenilor înfriguraţi ce aşteaptă să-şi taxeze cartelele; ea nu va trece prin furcile caudine ce te trimit la Unirii, Eroilor, Militari-Industriilor pentru încă o zi de scârbici. Se urcă pur şi simplu pe balustrada de lângă scările ce duc jos spre peron, îşi lasă să cadă haina de blană, dezvăluindu-le tuturor fesele rotunde şi albe, sânii rotunzi şi albi, sfârcurile de ciocolată, pubisul fără păr ca al unei fete neîmplinite. Şi înainte ca paznicul adormit sau casiera adormită sau vânzătoarea adormită sau tuciurii cu feţe umflate de somn, căciuli şi geci terne să poată să-şi inchidă gurile căscate, femeia nebună îşi trece zece degete date cu ojă argintie peste coastele reliefate ca un portativ şi scoate cel mai frumos sunet de harpă auzit vreodată, amplificat de sute de ori prin toate galeriile, de la Piaţa Sudului până la Unirii şi mai departe până la Romană şi Universitate. Sunetul nebun de frumos al frumoasei nebune îi ţintuieşte pe toţi muritorii într-un crescendo ale cărui reverberaţii sunt simţite şi la suprafaţă, răzbătând prin forfotă, mâzgă şi claxoane.
Nu putea nimeni să prevadă sfârşitul brusc al acestei halucinaţii în masă. Pielea-grif acum înroşită a nebunei era brăzdată de urmele argintii ce dădeau acea melodie minunată de autoharpă (suflet-instrument care cântă la el însuşi); când crescendo-ul ajunse în punctul culminant printr-o ultimă notă prelungă dusă cu grijă de la claviculă până la limita ultimei coaste, în dreptul ficatului, femeia căzu străfulgerată, ca şi cum ar fi atins o linie de înaltă tensiune. Saltul de la balustradă pe peron, o lăsă pe autoharpă fără cunoştinţă. Oamenii se treziră din reverie şi se îmbulziră în jurul trupului prăbuşit. Cineva aduse blana. Pe peron, lângă corpul inert, începuse să se formeze o baltă şi din sfârcurile ciocolatii curgea lapte de un alb străveziu. O muiere îşi făcu cruce.

*

Aveam ceva rece pe sfârcul stâng. Am deschis ochii şi am văzut că-mi căzuse pastă de dinţi pe piept. M-am şters şi am continuat să mă periez, închizând din nou ochii ce nu suportau pleoapele desfăcute. Apa era rece cât să alunge fumurile nopţii; am dat drumul la duş şi am lăsat-o să curgă. În cinci minute va fi aburindă, fierbinte. M-am dus în dormitor. B. dormea, cu pătura dată la o parte. Aş fi vrut să mă culc lângă ea, s-o cuprind în braţe, şi să adorm lipit de trupul ei cald, să simt atingerea fermă a feselor ei pe pântec şi moliciunea sânilor somnoroşi în palme. Aş fi vrut...
I-am tras pătura până sub bărbie şi am sărutat-o pe gât, sub ploaia de păr castaniu răsfirat pe pernă. S-a întins ca o pisică şi mi-a dat un “bună dimineaţa” şoptit înainte să adoarmă la loc. Ea mai are aproape o oră de somn. O invidiez.
Sting televizorul care porneşte automat în fiecare dimineaţă la ora şase treizeci. Mă deranjează genericele ţipătoare ale emisiunilor de ştiri sau programele de muzică ce difuzează dimineaţa devreme melodii lente care nu te îndeamnă decât la somn. Îmi arunc boxerii în coşul de rufe şi intru în baie. Apa e fierbinte, după cum mă aşteptam. Şi în aproape toate celelalte apartamente din blocul meu, alţi inşi la fel de obosiţi, cu ochii cârpiţi de somn, se clatină în drumul spre baie, îşi lovesc linguriţele cu un clinchet de clopoţel în cănile de cafea, îşi ronţăie felia de pâine prăjită fără gust şi-şi caută ţoale. În douăzeci de minute o să mă văd cu toţi aceşti oameni pe peronul metroului.
Gesturi repetitive. Mă gândesc că pe măsură ce înaintăm în vârstă, gesturile, practicile cotidiene şi tabieturile ne invadează tot mai mult din spaţiul unei zile-lumină. Aşa ajungi să trăieşti în somn lucruri mult mai imprevizibile decât în orele de trezie. Atunci când nu ne substituim, prin forţa excepţiei, unei zile obişnuite de muncă, facem – cel puţin până la un punct – cam aceleaşi lucruri. Suntem, până la (sau de la) un punct, doar nişte furnici disciplinate. Milioane.
Gustul mentolat-înţepător al pastei de dinţi, ochii umflaţi de somn, paşii nesiguri, şoapta de bună dimineaţa, erecţia aproape dureroasă, sărutul de dinainte de plecare, zgomotul cheilor în broască, toate rămân în ultimă instanţă la fel. Singurul care continuă să se schimbe iremediabil, chiar şi în aceşti timpi repetaţi, este trupul acesta ud, tremurând vag de frig în faţa oglinzii. Trupul şi duhul pe care-l îmbracă.
Îmi pun căştile încă înainte să ies din scară. Nu pot, nu vreau să ascult mormăielile monotone ale celorlalţi muritori care vor construi şi azi capitalismul pe vreuna dintre platformele industriale de la marginile metropolei. Orice muzică le e preferabilă.
Afară-i un vânt groaznic de iarnă şi e cu atât mai bine că din cinci paşi ajung la gura de metrou. Coborând în subteran, încep să respir rapid şi mai puternic, ca şi cum m-aş strădui să adun oxigen din jur, ca şi cum m-aş sufoca. E momentul în care şi mie, ca şi celorlalţi oameni ce coboară în pasajul luminat artificial, ni se opresc bateriile interioare ce ne susţineau ghirlandele înfăşurate ca un ADN metaforic pe visurile, talentul ascuns, zâmbetul in nuce, partea invizibila ce ţine de cine/ce-aş-putea-fi, pe care o are fiecare dintre noi.
Tipul ăsta în uniformă de agent de pază, cu burta lui şi obrajii rotofei de suflător – sunt sigur că ţine ascuns, palmat sub geaca neagră-murdară, un saxofon la care n-a cântat demult. Celălalt, individul cu părul creţ ce întoarce paginile tabloidului ca şi cum ar frământa un aluat, e un cofetar pe cinste, care nu şi-a mai pus de multă vreme şorţul, sau poate nici nu ştie s-o facă. Casiera ce vinde cartele de metrou călătorilor zgribuliţi are degete de pianistă nedescoperită; vânzătoarea de la patiseria de unde îmi iau croissantele cu alune clipeşte din gene mai abitir ca Marilyn Monroe, iar puştoaica ce fumează în colţ, desenează desenează rotocoale de fum prea reuşite ca să nu fie o pictoriţă posibil celebră.
Toţi oamenii aceştia, d-l şi d-na Aş-Putea-Fi, şi mulţi alţii coboară în fiecare dimineaţă la metrou sau umplu venele şi arterele oraşului, ca nişte legiuni de roboţei cu cheiţă rotitoare la spate, ce mărşăluiesc disciplinat spre zigguratele din metal şi sticlă unde oficiază mari preoţi eunuci sau generali cu feţe de circari ce-şi comandă trupele de sclavi ai target-urilor în slujba Etern Măriei Sale, Banul.
Şi toţi ne dăm de pământ, ne prăbuşim, ne uităm în casa liftului, ne aruncăm de pe balustrade ce duc în subteran, ne sinucidem la modul cotidian fantomele albe, frumoase şi nebune ale visurilor pe care le-am putea trăi şi pasiunilor pe care le-am putea îmbrăţişa dacă am vrea/putea/şti să ne eliberăm.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (21):


:) - de lafemme la: 07/01/2008 08:52:22
hai sa fiu eu prima rea care zice... suna a cartarescu, mai ales partea cu paianjenul... suna... dar curge atat de bine, fara hopuri, hipnotic... placut foart tare... si femeia ta de la metro mi-a adus aminte de Cohen si de :

Beneath My Hands ("In my hands, your small breasts ...") from "The Spice-Box of Earth"

Beneath my hands
your small breasts
are the upturned bellies
of breathing fallen sparrows.


Wherever you move
I hear the sounds of closing wings
of falling wings.


I am speechless
because you have fallen beside me
because your eyelashes
are the spines of tiny fragile animals.


I dread the time
when your mouth
begins to call me hunter.


When you call me close
to tell me
your body is not beautiful
I want to summon
the eyes and hidden mouths
of stone and light and water
to testify against you.


I want them
to surrender before you
the trembling rhyme of your face
from their deep caskets.


When you call me close
to tell me
your body is not beautiful
I want my body and my hands
to be pools
for your looking and laughing.


#271704 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Realdo - de Intruder la: 07/01/2008 08:56:45
bine ai revenit, omule!
chiar imi pare bine sa te regasesc...:)
#271707 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Realdo:) - de alex andra la: 07/01/2008 09:02:33
Bine ai revenit printre muritorii cafenelei:)
Frumos inceput de zi, textul tau:)
Mie-mi seamana a tine:)
#271712 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de picky la: 07/01/2008 09:18:55 Modificat la: 07/01/2008 09:23:52
Frumos decupaj citadin şi cotidian.

Recele-i direct proporţional cu mărimea oraşului. Soba din suflet rămâne caldă mult timp după ce focul s-a-mpuţinat.
#271720 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
picky! - de Intruder la: 07/01/2008 09:23:21
corecteaza in commentul tau (mai sus de mine) iMputinat in loc de iNputinat!
poti s-o faci, ti-am lasat cale libera! :))))

hehe, ce bine ca nu esti perfect!
#271723 (raspuns la: #271712) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruz - de alex andra la: 07/01/2008 09:24:36
Nu-i, da se crede:P:P:P
#271724 (raspuns la: #271723) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruderu' :)) - de picky la: 07/01/2008 09:26:34
Am sesizat tastarea greşită, din cauză de proximitate, exact în momentul când am apăsat pe "trimite". Dar deja se dusese...
#271726 (raspuns la: #271723) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alexu - de Intruder la: 07/01/2008 09:26:59
nush daca se crede dar il credeam io.
tulai, imi bag un nick feminin si-l bombardez cu declaratii de iubire! :))))
#271727 (raspuns la: #271724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de picky la: 07/01/2008 09:27:07
Vipero!!!
#271728 (raspuns la: #271724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de alex andra la: 07/01/2008 09:28:43
Vituperule (sic!):P:P:P
#271729 (raspuns la: #271728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruderu' :)) - de picky la: 07/01/2008 09:29:18
Sunt mai mult ca perfectul: sunt abraziv. :)
De-aş fi perfect, nici foame nu mi-ar fi vreodat'.
#271731 (raspuns la: #271723) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de picky la: 07/01/2008 09:29:59
Cu sau fără de corn?
#271732 (raspuns la: #271729) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
fuchsu - de alex andra la: 07/01/2008 09:35:05
Deci tu iereai ala cu smirghelu !:")))
#271735 (raspuns la: #271731) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de picky la: 07/01/2008 09:40:59
Da. Psttt!
Hai să nu spurcăm bunătate de scriitură, care şi mie-mi aduse aminte de Cohen, dar de "Frumoşii învinşi" cu muierea căzută spre sinucidere-n golul de supt lift.
#271739 (raspuns la: #271735) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
frumos scris - de maan la: 07/01/2008 09:50:49
dacă am vrea/putea/şti să ne eliberăm.

configerea mea ferma e ca numarul celor care viseaza ca tine e infim si ca ceilalti nu doar ca nu-s constienti de sine, dar nici nu si-ar dori eliberarea, dac-ar fi posibila.
#271742 (raspuns la: #271735) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
:) - de Honey in the Sunshine la: 07/01/2008 10:11:36
dacă am vrea/putea/şti să ne eliberăm.

ironic e ca vrem, putem si stim. ramane de ce-ul, poate ne dai o explicatie in partea a doua a blues-ului. eu zic ca ne eliberam doar din cand in cand, pe picaturi, atunci cand ne ramane timp dupa ce am supravietuit, asa cum ai facut tu acum.

mi-a placut enorm, are si muzica si cuvintele starii mele din ultima vreme. te astept cu un bis.
#271750 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
realdo - de proletaru la: 07/01/2008 10:24:32
dupa perioada asta de postari idioate ale unora sau altora, minciuni si imposturi, iata, se mai alatura catorva scrieri bune inca una.
parca a inceput ziua un pic altfel.
great!
#271754 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
realdo, - de anisia la: 07/01/2008 21:30:57
intr-adevar demn de apreciere textul tau :)

mi-a reamintit cum acum vreo zece ani eram Dra As-fi-putut-sa-fiu. cum traiam rutinat, la jumatate de pret. cum imparteam balustrada cu alti visatori lipsiti de curaj, traindu-si ambitiile doar in gand.

oftam, si ma afundam in teama de a incerca. pana intr-o zi.

o zi in care m-am despuiat de hainele cotidianului de-atunci, si am pornit pe un drum nou in goliciunea curajului inconstient. fara ca macar sa am o blana la gat, care sa-mi acopere inima speriata, ori pulsul grabit.

m-am despuiat si am imbracat salopeta de lucru, am suflecat manecile si am dus la indeplinire majoritatea viselor traite doar in gand pe vremea cand ma pierdeam in multimea de Dl. si Dna As-fi-putut-sa-fiu.

multumesc. pentru ca ai avut curajul sa pui in cuvinte ganduri pe care atatia ca noi se fac ca nu le observa.
#272055 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
tuturor - de Realdo la: 08/01/2008 10:02:12 Modificat la: 08/01/2008 10:06:32
Dragilor, va multumesc pentru comentariile extrem de magulitoare. E intotdeauna placut sa descoperi ca sunt oameni ce-si aduc aminte de tine si dupa multa vreme.Si ce oameni... tocma' nucleul tare al Cafenelei.

In ceea ce priveste textul, urmeaza si partea a doua, poate si a treia, in functie de foame.Cand - nu stiu, dar veti fi primii care vor afla :) Nu am facut decat sa verific functia cathartica a scrijeliturilor pe hartie. Si-a iesit blues-ul asta de guler alb(astru), scris din trait de un ins care vrea sa traiasca din scris. Iar cu un feedback precum cel de la voi, acest obiectiv devine realizabil. Va multumesc, zile faine!
#272236 (raspuns la: #272055) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de picky la: 08/01/2008 10:13:27
Da. Cred că eşti unul dintre cei care pot. Să trăiască din scris vreau să zic.
#272239 (raspuns la: #272236) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Omerta la: 25/01/2008 09:33:34
viu

verde :)

Omerta
#278220 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: