Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Lopata (1)


de cosmacpan la: 12/01/2008 00:20:03
modificat la: 12/01/2008 00:35:30 arata originalul
rezumat: alaturi de 3x7 si Mana care acuza
taguri: Cutia_cu_litere 
voteaza:
Seara se strecura aşternându-şi mantia umbrelor violacee. Rugina frunzelor aştepta semnale tainice. Vântul răscolea praful rigolelor. Liniştea incertă fu răscolită de bâzâitul soneriei.
- Deci, pentru mâine aveţi de rezolvat problemele 5,8,10, 11 şi 13. Bună seara.
- Bună seara doamna profesoară.
- Şi nu uitaţi: ultimul stinge lumina!
- Da.
- Deschise uşa să iasă. În umbra holului zări o siluetă.
- Ce doriţi? Aşteptaţi pe cineva?
- A…vreau să văd dacă-i cineva înăuntru…
- Poftim?
Silueta se apropie şi o figură colţuroasa străpunse întunericul, înălţându-se şi privind peste ea.
- Hai mai repede Rada că te asteapta. Ştii că lu’ Caluda nu-i place să aştepte…
- Cine eşti dumneata domnule?
- Ce-ţi baţi capul?
- Obraznicule…
- Nasoalo…
- Cum îţi permiţi? Te rog să pleci imediat…auzi la el, ce obrăznicie…
- Gata cucoană, am plecat. Ce te înfoi aşa, vezi să nu dai pă răscoale…mai zise dispărând iar în umbra holului…
- Da, da…puteţi pleca….Rada?
- Da doamnă…
- Vino puţin te rog…
Privi mai cu atenţie. Faţa aspră, puţin cizelată nu lăsa să se întrevadă vreo viitoare frumuseţe. Trupul colţuros abia începea să capete contur…să prindă forme. Poate că fusta puţin mai scurtă şi bluza parcă mai mulată încercau să scoată în evidenţă ceea ce nu părea a se distinge, iar trupul încă mocnea sub pieliţa bobocului.
- Da doamna…
- Cine-i …băiatul ăsta? Îl ştii?
- Nu doamnă. Nu-l cunosc.
- Sigur?
- Da doamnă…pă crucea mea…
- Dar Caluda?
- Asta-i un tip din Brăiliţa, îi prieten cu soru-mea Tina….
- Păi şi atunci ce vrea de la tine?
- Nu ştiu, dar îmi e frică…
- De ce ţi-e frică?
- Să…să nu mă bată…
- De ce?
- Păi…s-au certat…că nu ştiu ce s-a întâmplat între ei şi acum soru-mea n-a mai ieşit din casă de trei zile…tot de frică…
- Vrei să mergi cu mine?
- Da doamnă, măcar până la staţia de tramvai…
- Aşteaptă-mă atunci la ieşirea profesorilor…mergem împreună…
- Da doamnă. Vă mulţumesc….
- Hai ce faci? Nu te duci?
- Pot…pot să merg cu dumneavoastră la cancelarie?
- Hai nu te mai prosti. Doar n-o să aibe curajul să se lege de tine…să vină până acolo …aşteaptă-mă în şcoală chiar la uşă…eşti în siguranţă ce Doamne iartă-mă…
- Da doamnă. Va mulţumesc.
Stinse lumina, închise uşa şi se întoarse, îndreptându-se către scări. Rada mergea atentă şi strânsă în ea, chircită parcă. Întoarse capul şi urcă scara. Umbrele se întindeau mângâind pereţii holurilor. Un scâncet şi câţiva paşi târşâiţi ajunseră până la ea ca o părere. Intră în cancelarie. Lăsă catalogul în dulap îşi luă poşeta şi jacheta şi ieşi.
- Elvira?
- Da doamna?
- Mai e cineva?
- Doar Dom’Director…
- Bine, înseamnă că încuie el. La revedere.
- La revedere doamna.
Coborâ scările. Traversă holul şi ajunse la intrarea profesorilor. Lumina neonului spăla faţada cenuşie a şcolii. Se uita în jur. Pe hol nimeni, afară nimeni…
- Rada?
- …
- Rada? Unde eşti?
Un ghimpe se înfipse provocandu-i temeri învăluite în broboane mici şi lipicioase. Coborâ cele trei trepte şi ieşi în strada. Liniştea îşi întîndea mădularele amorţite.
- Rada? Poate o fi plecat cu cârdul…..
Porni grăbită spre colţul străzii. Pustiu. “Trebuie să mă întorc! Poate-l mai prind pe director. Da. Bineânţeles că-l mai prind.” Se întoarse privind clădirea şcolii cufundată-n întuneric. Două ferestre mai erau luminate. “Da, mă întorc…dar ce-i spun? Că nu m-a aşteptat? Că n-am lăsat-o să vină cu mine? Că nu ştiu cine era de fapt namila aia de băiat? Că mi-a fost frică?” Dădu din mâna a lehamite, şi porni de-a lungul străzii. “Poate că nu s-a întâmplat nimic. Vedem noi mâine. O s-o caut la clasa. Chiar o să ma iau de ea…să nu mai lase pe orice să vină s-o caute la şcoală…da…aşa fac.”
Casele se retrăgeau în liniştea înserării. Ciudat. Până acum nu observase cât de liniştită e strada. Lipsa copiilor şi a larmei era obositoare. Bătrânii îşi luaseră scaunele, lăsând porţile triste şi goale. “Da, mai am puţin şi ajung în staţie…macar mai simt lume în jur…”

- Eşti bună la alergare, nu? Scroafă ce eşti…zise prînzând-o de mână
- Ce vrei de la mine mă?
- Cine eu? Nimic.
- Atunci?
- Atunci ce?
- Ce aveţi cu mine?
- Da ce-i fă? Nu-ţi place? Îţi pute?
- Nu, da nu ştiu ce vreţi…
- Las că o să vezi…hai…
- Unde? Nu merg niciunde….vreau să plec…mă aşteaptă acasă…
- Ei ho, că o să pleci…ce atâta grabă…
- Mă aşteaptă ai mei…
- Lasă fă că ştim noi…cine-s mă-ta şi tac-tu….
- Ştiţi pă dracu…dă-mi drumu…
- Hai fi cuminte că acum ajungem la strada mare…termină cu panarama…hai…
- Da n-am a face…ce treabă am io cu Caluda?
- Poate că are el cu tine…
- Da io nu-s Tina…
- Da fă ştim. Da eşti soru-sa…
- Hai bă Chelule!
- Ce-i Piciule?
- Hai să mergem, ce tot stai atâta la vorbitor…
- Păi stai să vină şi Căposu’. Doar aşa ne-am înţeles.
- Hai să mergem că nimereşte el singur…
- Da ce-ai mă? Te râmă? Nu ne-am vorbit că mergem împreună?
- Bine, bine…
Piciul se scărpină în cap prefăcându-se că se uită aiurea dar cu coada ochiului ţintea în spate.
- Voi ce vreţi băi puţoilor?
- Nimic…mergem şi noi…
- Hai roiu…bagă mare…
- Cine sunt fă? Îi ştii?
- Da. Sunt colegii mei.
- Hai, căraţi-vă că de nu vă umflu cocoaşa…
Băieţii traversară strada şi se retraseră în umbra unei porţi. Chelu îi răsuci mâna fetei forţând-o să se lipească de el. Rezemaţi de copac păreau doi îndrăgostiţi trăgând a joacă. Rada începu să scâncească.
- Ce-i păpuşă, nu-ţi place? Hai că doar stai pe moale…
- E moale bă?
- Du-te dracului că acu te pun s-o-ncerci…
- Au, ma doare…
- Lasă fă că şi pe el îl doare…
Mâna lui începu să scotocească, strivind sâni, pântece, coapse…
- Piciule, să mor io dacă nu-i bună. Trosneşte nu alta…cam cruduţă ea da plină de sănătate…
Hohotul de râs nu făcu decât să răscolească şi mai tare temerile Radei.
- Las-o băi Chelule, poate se supără Caluda.
- Taci mă, de un’să ştie?
- Dacă măcăne?
- Atâta-i trebe. Că doar nu suntem peste lume.
În umbra porţii cei trei băieţi îşi lungeau gâturile, bolborosind cuvînte mestecate…
- Ai văzut mă Marcele? I-a pus mâna pă ţâţe…şi pă….pă picioare…
- Taci dracului mă, uita-te şi taci odată…poate ne aude…şi ce dracu mă, tu nu ştii că nu se spune ţâţe
- Da cum mă Gicule?
- Mamele bă, mamele şi bulane…că doar o mameleşti şi o bulăneşti…prostule..
- Auzi? Da oare ei ii place?
- De un’să ştiu eu…da cred că-i place…că altfel ar fi fugit…nu statea aşa ca proasta…măcar ţipa acolo…da nu zice nici pâs…
- Haideţi mai bine să mergem.
- Stai bă nu fi prost. Unde mai vezi tu aşa ceva?
- Eu plec acasă.
- Du-te bă dacă eşti fraier…că o să înveţi în baie cu prosopu’…
- Şi dacă mă ceartă ai mei?
- Le spui că ai fost la cerc…
- Păi ştiu că n-am cerc astăzi…
- Bă, ori tăceţi şi vă uitaţi ori plecaţi…dă-vă dracului că ne află tot cartieru’…
- Asa e. Taci dracului băi Ionele şi uită-te…poate aşa s-o lipi ceva şi de tine…
Zgomotul de paşi le azvârli cuvintele undeva departe. Băieşii retraseră şi mai mult în umbra porţii. Un şuierat scurt şi altul drept răspuns mai răscolira liniştea.
- Hai bă Căposule odată…
- Gata, gata, ajung…
- Unde-i Şefu?
- Vine!
- Deci?
- Luaţi fata şi mergeţi la golf!
- Şi tu?
- Vin şi eu după voi.
- Şi dacă face pă nebuna?
- Da ce bă? N-ai şiş?
- Adică?
- O spargi, ca pă minge…hai…caramba…
- Hm…hm…
- Hai fă, că daca eşti cuminte nu-i nici o trestie…poţi să fii fata cuminte…
Şi Chelu scoase cuţitul proptindu-i-l între coaste.
- Aşa Guriţă. Frumos. Ca doi porumbei. Fără nazuri şi o sa fie bine…
Faţa Radei se schimonosi într-un rictus zbârcit. Paloarea îi cerni chipul. Broboane de sudoare izvorau croîndu-şi drum. Grupul se puse în mişcare. Fata mergea gârbovită parcă sub braţul băiatului ce se dorea protector.
- Bă Chelule, io ce dracu fac mă cu ghiozdanul ăsta?
- Ţine-l bă că poate mai înveţi şi tu ceva…
- Mai bine-l arunc…
- Cum mă boule? Şi ce face fata mâine?
- Mâine? Mâine nu mai face…
- Piciule, ia vezi mă ce face Căposu?
- Face bine…
- Uită-te mă că nu se aude nimic.
- Şi ce te fute bă? Ţi-a spus unde-i Şefu? Ţi-a spus unde tre să mergi? Ce-ţi bati capu?
- Bine mă…deşteptule…
- Atunci taci dracului şi mergi…că dacă gândeşti te doare…
Oraşul se strângea făcând loc satului. Străzile se prelingeau în praful uliţelor. Case mici de chirpici, strângându-se una în alta şi fiecare în jurul ferestrelor luminate, lăsând pomii singuri să lupte cu valurile de întuneric. Ici, colo mai răsuna câte un glas de copil sau câte o voce înnecată în tutun. “Ce-am facut Doamne? Tina, Tina, în ce m-ai băgat? Oare ce-or să-mi facă? Poate mă omoară animalele astea…” Un tremur frânt îi vălurea carnea. Un şuvoi de urlete se înnodau sufocând-o. Ştia că nu are scăpare. Ar fi fost inutil să lupte. Oricât s-ar fi zbătut, oricât ar fi ţipat, n-ar fi auzit-o nimeni. Aici erau alte legi. Aici, viaţa se scurgea între alte maluri sau mai bine zis viaţa era un râu ca o mare. Fără maluri. Casele s-au oprit brusc pândind tainicile ameninţări ale apei. Uliţa, învinsă şi slăbită se lăsă pradă întinderii cu miros de baltă şi gunoi. Luna, palidă şi încercănată, încerca zadarnic să scape din strânsoarea câtorva nori scămoşaţi.
- Auzi bă Chelule, da unde-i Şefu?
- Dacă n-a venit, înseamnă că-i la Cotoroanţă.
- Păi parcă zicea că face injecţii…
- N-a mai vrut. I-a fost târşă să nu dea de belea. Prea multe întrebări…
- Păi bine, da asta-nseamnă…
- Da mă. O să-l mulgă până îl ia dracu…
- Vai de mama lui…
- Vai de curu' Tinei…
La auzul acestui nume, Rada reacţionă brusc, scuturându-şi capul. "Tina, Tina, în ce m-ai băgat? Ce mi-ai făcut Tina?" Malul abrupt se prăvălea leneş în apă. Ocoliră această pavăză, călcând pe pietrele pline de muci verzi. Alunecase şi tenişii îi musteau de apă. Tot trupul o durea dar locul dintre coaste unde se sprijinea cuţitul o ardea, sfârtecându-i carnea. Dacă i-ar fi dat drumul ar fi căzut ca o cârpă. "Cât o fi ceasul oare?"
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


*** - de Intruder la: 12/01/2008 01:18:11
esti teribil!
cand o pui pe-a doua?
#274035 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Sancho Panza la: 12/01/2008 05:58:00
foarte, foarte credibila redarea.
#274055 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de lafemme la: 13/01/2008 12:19:42
mi s-a zburlit carnea pe mine ... deci e scrisa bine, bine ... trecem la part 2
#274479 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...