Voi lăsa primăvara aceasta
De azi
Să mă pătrundă cu toată dantelăria ei de rădăcini aeriene
Să-mi cerceteze sufletul, să-l dozeze în fiole inegale
Cu reactivii inventaţi cât timp n-a mai venit
Voi lasa-o să-mi descopere simbiozele
Cu mareea, fulgerul şi păsările din palme
Să-mi pună fluxul vital sub microscop
Nutrindu-i dependenţa de inima mugurilor
În care se trezesc florile nenăscute
Să-mi numere tresăririle să-şi graveze ploile cu spirale
De fiori răsturnaţi neatent
Din scâncete cu nuanţe de senin şi ierburi
Uimindu-şi neaşteptările cu expansiuni de culoare
Mă voi lăsa sorbită în atingere
O altă licoare setei sale de început
Odată cu fluturii care-şi încearcă aripile
Odată cu seminţele cuprinse de febra încolţirii
Voi înfrunzi nori cu nimb de apus
În picioarele goale