-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

MAI AM UN SINGUR DOR(IV)


de u incercare la: 04/02/2008 21:16:06
rezumat: cazona
voteaza:
Ne uitam la ea ca la gagica de la bingo. Cu numerele de pe bileţele ne-am fi putut juca mai simplu, în vreme ce formulele doamnei Costea erau paralizante de-a dreptul. Ne întinse cîte o hîrtie din cele vreo nouă sau zece care aveau xeroxate semnele alea din cauza cărora matematica nu s-a lipit de mine. Gagica de la bingo făcea traseele reflex de la o masă la altă în sala întunecată şi tratamentul era aproape chirurgical. Madam căpitan ne servea altceva. Fiecare mişcare însuma chibzuială şi naturaleţe, o făptură pe măsura faptului interzis şi-a afinităţilor erective indispensabile. Şi suportabile, încă.
– Luaţi cîte un exemplar amintire!
Mi-era greu să cred că foaia aia avea să-mi folosească la ceva. O ţineam în mînă ca pe o diplomă, străduindu-mă să o tratez cu respectul cuvenit desfăşurării eminesciene din sufrageria unei familii cu serioase probleme. Dacă aş fi avut un diplomat ar fi fost la fix, s-ar fi împerecheat meserie cu formulele minune. Ţofel a împăturit-o imediat şi a băgat-o în buzunarul de la piept fără nici o strîngere de inimă. Sincer, mie parcă nu-mi venea să comit acelaşi gest taman în momentul ăla. Curios, Costea îşi continua sejurul în baie fără a mai da vreun semn. De fapt absenţa lui era semnul cel bun. Era deja tîrziu şi trebuia să ne găsim o cameră la un hotel. La o adică recepţionerii se culcă şi ei, iar somnului nostru nu prea-i vedeam altă şansă decît sala de aşteptare a gării cu formă de navă. Era mai bine să profităm de absenţa prelungită a lui Costea şi ne-am ridicat:
– Ştiţi, ar trebui să plecăm!
– Sper că v-aţi simţit bine!
– Aaaa, staţi liniştită, a fost excelent!
– Şi mulţumesc pentru bomboane... şi pentru restul...
– Pentru puţin! Oricum, a fost plăcerea noastră!
– Şi vă mai aşteptăm!
– Sigur că da! Săru’-mîna! (fir-ai futută de cin’ te merită şi-are timp, madam căpitan!)
Două singurătăţi părăsind apartamentul altor două singurătăţi, o dată ajunşi în întunericul scării de bloc, am coborît ca nişte peştişori în burta unei balene, duşi de valul fricii de Costea (frică? de ce? nu era mobilizat? dar un militar ştie că duşmanul ascultă!, nu trebuie subestimat, pentru că îşi revine cu vlagă şi te lipseşte subit de orice nădejde. asta, da!). În două minute era musai să fim la o sută de metri de bloc, nu care cumva să-i auzim vocea în urmă ordonîndu-ne o cazarmare temporară, de înc-o juma de noapte, în placida lui sufragerie şi cu madam căpitan trimisă-n dormitor în braţele lui Eminescu. Pe drum mă tot gîndeam că aşa cum ascultase dialogul cultural din sufragerie, putea foarte bine să audă şi formalităţile plecării. Vitregiile serii se opriseră printr-o minune. De ce nu se împotrivise de-acolo, de pe tronul veceului? Nu puteam să cred că tusea-i căzuse-n intestine cît să rămînă acolo paralizat, mut, orb, surd. Nu. Nu, pentru că m-am luminat repede, ceea ce m-a şi făcut să mă opresc din alergare. Restul de la cumpărături rămăsese la el, erau nişte bani şi ăia, de care madam căpitan habar nu-avea, deci păcălicii eram noi. Costea – încă o dată omologat, confirmat.
– Ce facem, mai intrăm la bingo!
– Eu parcă n-aş mai juca! – i-am zis lui Ţofel, oarecum incapabil să spun un nu ferm.
– Hai măcar o oră, ce naiba, poate am şi eu noroc în seara asta!
– Bine, dar nu stăm mai mult! Am amorţit acolo pe canapea... dacă mă mai ţii şi tu în sală, în fum...
Bineînţeles, ora aia s-a înmulţit. Ţofel rata la mustaţă ba linia, ba bingoul, încăpăţînîndu-se să forţeze mîna destinului. Halal mînă. De plictiseală, am scos hîrtia primită de la madam Costea. Mă uitam la formulele-alea ca viţelu-n calendar şi încercam să-mi explic cum se poate duce naibii o căsnicie, şi dacă toată povestea asta cu energia informaţională şi cu entropia poate fi aplicată şi lor, pentru că, era evident, ea se străduia, după puteri, să ţină cumva de anii tinereţii, de studenţie, de nopţile de lectură şi toceală, în vreme ce pe el viaţa îl aruncase în cancelaria anostă a unui pichet de grăniceri de pe malul unui lac, cel mai mare lac din România, în care nu numai Dunărea-şi vărsa apele, ci şi el. Vodca, pişatul, voma, nervii. Erau nişte formule imposibil de descifrat, la fel cum greu de explicat era şi motivul pentru care ei se luaseră. Îmi era greu să cred că el fusese altfel. Cît despre ea, aş putea presupune că fusese ceva mai naivă în tinereţe, altfel nu s-ar putea găsi o altă logică. M-am tot gîndit la ei, m-am tot uitat la formulele-alea, în care trebuia în primul rînd să crezi ca într-un zeu nemistuit ca să le ridici atîta-n slavă, şi dacă nişte indivizi ca ei merită sau mai pot fi răscumpăraţi, întrebări amare sau poate inutile, pînă cînd Ţofel se ridică plictisit şi, începînd să se-mbrace, puse punct serii învins şi convins:
– Hai naibii să ne mai culcăm şi noi!
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (6):


*** - de lafemme la: 05/02/2008 12:26:43
buna cap-coada. sincere felicitari draga domn'le!
#282403 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
asta - de tuxedo la: 05/02/2008 12:52:53
este proza pe bune! E foarte supla si curge impecabil. Chiar nu-i gasesc vreun cusur.
ori tu nu ai publicat?

in orice caz, excelent scrisa.
#282412 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de apol la: 05/02/2008 16:57:11
Ma tin de cuvant cu toate patru-verde.
Vezi ca nu numai matematica lucreaza cu formule?...si doamna capitann!:)
#282484 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
esteu - de Intruder la: 05/02/2008 17:51:22
astea cazone iti ies la fix. :)
#282493 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de u incercare la: 05/02/2008 20:28:07
sa traiti, domnilor!
imi ies la fix astea cazone pt ca m-am balacit prin apelele lor. zice un poet roman in viata:
(Ma prinde setea - din Vremea mea de apa.
Apa n-ar trebui
Pe nicaieri, pe-afara,-n peisaje
Sa mai stea, nici sa mai curga.)

acum pregatesc o mica istorie ihtioglifica. tot cazona. ca baietii, daca n-aveau ce face, dadeau la peste. uneori ti se mai suie la cap. la peste dai si cu sticla, nu?
#282546 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de admin la: 06/02/2008 08:38:29
test
ignorati va rog
#282586 (raspuns la: #282546) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...