Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Din colectia "Prosti cu Diplome": DR.K


de giocondel la: 09/02/2008 05:28:50
modificat la: 09/02/2008 05:44:15 arata originalul
rezumat: ai carte, ai parte! nu intodeauna ai si caracter insa..
taguri: Salonul 
voteaza:
Domnul doctor B: un om marunt, cu doua capete mai scund decat mine. Ochi caprui, mari, blajini. Vorba domoala, curgatoare, vocea frumoasa.

Prima data cand ne-am intalnit, franti de oboseala, ne-am ciocnit unul de altul in fata ibricului de cafea.
Era 2 dimineata: sala de mese goala, cate o ruda de-a vre-unui pacient, adormita intr-un fotoliu din holul de la intrare.

In rest, liniste.
Doar vocea asistentei, anuntand cate un doctor ca trebuie sa fie pe nu stiu unde…


Il cunosteam numai din auzite: declarat profesorul anului, cinci ani la rand, spre oftica generala a celorlalti.
Singurul din spital care vedea pacienti pe gratis, la clinica. Singurul doctor din toti, care il loc sa le ia pielea la amarati, le dadea bani sa-si cumpere retetele si sa ia taxiul spre casa.

Un om rabdator, cald, cu un zambet sincer si de o umilinta neinchipuita.
Mi-a strans mana, iar intreg corpul i
s-a indoit in plecaciune: am inteles astfel ca omul asta nu se limiteaza la a respecta oamenii, ba chiar ii pretuieste din toata inima(chiar fara
a-i cunoaste mai intai).

M-a dus cu gandul la tatal meu si lectiile de viata primite pe cand eram copila.

Ne-am asezat la o masa si am incropit un dialog, pornind de la experienta comuna de a fi trait sub comunism, la perspectiva pe care saracia si bogatia ne-au oferit-o asupra vietii, pana la superficialitatea si durerosul materialism american.

Intr-un tarziu, am descoperit o pasiune comuna: cea pentru poetii divini-Hafez of Shiraz, Jalaludin Rumi, Tahirih, Rabindranath Tagore, Omar Khayyam, Saadi.

O noapte linistita, indemnandu-ne spre introspectie, facilitand descoperirea celuilalt, printre cesti goale de cafea, gogosi cu pudra si cateva poze
(ale celor dragi noua) scoase din portofele, prezentate cu mandrie.

Si dor.

Dimineata respectiva s-a transformat in ritual: parca singura gura de aer proaspat, o aflam numai dis de dimineata, in cafeneaua goala, impartind un pachetel de gogosi, band cafea, citandu-l pe Rumi, povestind despre Hafiz, minunandu-ne de misterul vietii, de nepatrunsul universului, impartasind povestea visului nostru “ imposibil’ si permanenta pedulare intre cele doua lumi.


Curand i-am cunoscut familia- frumoasa si trista-i sotie, cele patru fetite.
Le-am aflat povestea, dintr-un jurnal-povestire, al sau, pe care mi-a permis sa-l citesc.

L-am citit fara suflare, de teama sa nu deranjez curgerea paginilor cumva.
O carte frumoasa, simpla, sincera, emotionanta.

Pe-aici rar mai intalnesti cate un doctor care poarta inca in el spiritul de serviciu ridicat la rang de arta, generozitatea cunoasterii, modestia omului cu adevarat nobil.

Majoritatea sunt ahtiati dupa dolari, profit, pacienti pe banda rulanta si gesturi false, pline de importanta, de caritate inutila.
De la Dr. B am invatat multe, despre viata, despre generozitate, despre daruire de sine.
Oamenii ca el, din punctul meu de vedere sustin echilibrul lumii.

Visatorii, poetii, generosii, optimistii, idealistii…

Intr-una din dimineti, povesteam la o cafea despre una din pacientele lui, care era sa "dea ortul popii" de la o simpla interventie devenita subit complicata, pentru ca niste sefi mai mari nu voiau sa aprobe administrarea unei doze de tratament foarte scump, in asteptarea imbunatatirii starii femeii (asa, "de la sine"). S-o certat cu ei, o administrat-o si-o salvat-o.

Aveam amandoi o mare lehamite fata de politica de la nivel de conducere, fata de radacinile materialiste ale sistemului de sanatate de peste tot.

Faceam planuri marete, inchipuite, despre ce frumos o sa fie cand o sa deschidem o clinica la el in sat, si-o sa ne urcam pe varful muntilor pe care el nu i-a mai vazut de 23 de ani si-o sa le aratam 'deshtele' noastre mijlocii la zgarcitii si mizantropii lumii.

Deh, cafeaua in exces te-ndeamna la delir!

Un alt doctor, Dl K. ni s-a alaturat la cafeaua de “mult-prea-de-dimineata” si conversatia s-a intors spre stirile locale.

La televizor, se vorbea despre seria de jafuri de pe acceasi autostrada pe care se afla spitalul. Intr-o singura zi au jefuit un subway, wendy’s, schlotzky’s si inca un restaurant de genul fast food.
La interval de ½ hr unul de altul. Politia sosea la locul jafului, hotii se mutau in josul strazii si da-i! Jaf si jale, ba chiar ii inchisese pe unii prin frigidere, pentru cateva ore.

Dintr-una intr-alta, la stiri, un mic reportaj, in treacat numai, despre Afganistan(un convoi de autobuze de politie fusese aruncat in aer de un ‘martir’ extremist).

Dr. K se uita-n scarba la televizor si
arunca in aer, o replica inciudata, pe un ton vadit rautacios:

-Pe-astia din Afganistan ar trebui sa ii radem dupa fata pamantului. Am face un bine omenirii!

Dr B, cu-n nod in gat ( mare cat indignarea mea) il intreaba calm:

-De ce spui asta? Ce stii tu despre Afganistan?

Dr K: - Nimic, si nici nu-mi trebuie sa stiu, sunt toti o adunatura de fanatici inapoiati, primitivi,inculti si lumea ar duce-o mai bine fara ei.

Si-ncepu omu’ sa-i dea inainte cu politica, cu America si trupele “noastre” de peste ocean, cu maretele realizari, si nimicnicia altor culturi etc etc…

“ Ma, asta-i tembel, nu vede ca amandoi avem accente?”, ma intreb eu, in gand.

Nu vede, sau nu-i pasa, tot una-i!

Cum ti se plimba ( zice-se!) toata viata prin fata ochilor in momentul mortii, asa mi se plimba mie prin fata, viata Dr-ului B, in momentul scurt al schimbului de replici:

- satul uitat de lume, in Afganistanul de acum 45 de ani, in care se nascuse, intr-o casa lipita cu chirpici, in care parintii aduceau cele doua vacute ( singura sursa de hrana) la adapost de frig, iarna
- muntii prin care copilarise si visul lui de a deveni fotbalist si doctor
- toti din jurul lui spunandu-i ca n-o sa se-alaga nimic nici de vise nici de el si ca mai bine s-ar obisnui cu nimicul menit sa-l dobandeasca
- cum il urmarise ghinionul pe unde mergea, de-ajunsese sa fie alintat pana si de familie “ B. nenorocosul”
- mu-ma-sa care ii lua mereu apararea cand fugea la jucat fotbal sau la citit, in loc s-ajute la munca pe camp
- intemnitarea fratelui sau de catre comunisti, spitatlul de nebuni in care-l aruncasera spre uitarea tuturor, dar nu si-a lui
- ziarul studentesc si pamfletele puse prin vc urile capitalei. intemnitarea unui prieten-partener in crima- niciand sa mai auda unul de altul
- femeile insarcinate si cativa copii si batrani arsi de vii de catre insurgenti, in clinica din sat
- foametea, boala, saracia
- visul, dorinta, zbaterea, chinul, cazutul, mersul mai departe in ciuda tuturor
- bombele si minele printre care alerga, impreuna cu colegii lui, in drumul spre biblioteca
- ce doi frati ai sotiei sale, impuscati in fata ei ( de unde tristetea ce nu a mai parasit-o niciodata)
- unul din fratii lui spanzurat, in neputinta
- echipa nationala de fotbal, fuga, anii petrecuti in Pakistan, in lagare
- parintii murind fara a-l mai vedea macar odata
- examenele de atestat din Canada pe care le-a trecut cu brio desi abia stia limba engleza, desi o mare majoritate din canadieni (70 %) le pica cu brio
- si cate altele…
- cate altele!


Dr K. evident nu stia nimic despre toate astea. Iar eu, de obicei reusesc sa ma abtin de la comentarii usturatoare, indiferent de situatie.

Ma-nfierbantasem insa tare, imi alerga sangele prin vene cum alergau hotii de la stiri, de politie, dar stiam ca
Dr B. nu are nevoie de ajutorul meu in nici un fel, ca e obisnuit cu rasismul sudist deja.

Ca spiritul lui bun, este mai presus de ridicolul situatiei.

Ce ma enerva cel mai rau era Porcaria aceea de Inel( traditie la anumite promotii) de pe degetul Drului Rasist, simbol al” inaltei educatii” primite ca fiu al unei “a treia generatie de binefacatori”, ai unei anumite scoli de medicina…

In ciuda limbii ce mi-o muscasem aprig, am scapat totusi un: “ Domn doctor K, bag sama ca toata educatia in care-au investit ai tai, a produs un bun chirurg, ce-i drept, dar un om de doi lei!” (traducere mai mult sau mai putin exacta)

Dr B. s-a simtit stanjenit, stiu,dar celalalt ma ocoleste si in ziua de astazi.

Si rau nu-mi pare!

.................................

Din colectia "Prosti cu Diplome", v-am prezentat pe Dr K.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (7):


*** - de apol la: 09/02/2008 18:26:50
"In ciuda limbii ce mi-o muscasem aprig, am scapat totusi un: “ Domn doctor K, bag sama ca toata educatia in care-au investit ai tai, a produs un bun chirurg, ce-i drept, dar un om de doi lei!” "
Afirmatiile doctorului K meritau scaparea ta,dar cred ca punctul de plecare este din alta parte.Apar diferite subiecte in Cafenea unele mai bune altele mai slabe.Parodiile in marea majoritate descretesc fruntile si intentia autorului este aceeasi.Alte subiecte creeaza situatii comice in care nu stii daca autorul si-a dorit sau nu acest lucru.Ironia sau chiar bascalia eu o fac pentru ca banuiesc ca autorul si-a dorit aceasta.Nici intr-un caz nu mi-as dori sa ating negativ omul care a creat.Personal am postat si eu vreo trei poezii cu scopul de a se rade.Ce satisfacut am fost cu Surasul Monalisei!:)Eu consider ca e grav cand apar insultele sau notele de dispret. Deacum o sa ma gandesc la dr. K.Dar de la punctul tau de plecare te rog sa-mi spui daca nu pufnesti in ras la urmatoarele afisari:
1.Multumiri lui Intruder de INSULA ALTUIA
2.Zaraza sc de INSULA ALTUIA
3.Giocondel de INSULA ALTUIA etc.
Cand postezi ceva trebuie sa-ti asumi si riscuri,ceea ce ai scris nu mai este
numai al tau.

#283777 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
apol - de giocondel la: 09/02/2008 19:34:08 Modificat la: 09/02/2008 19:35:07
da.da.da.

de acord cu toate punctele dumneavostra.

desi ideea de conferinta mi-a venit dialogand pe alte subiecte, ea totusi nu are chiar atat de mare legatura nici nu conflictele din cafenea, nici cu anumiti useri.

nu este menita neaparat ca 'morala' catre ceva anume.

adevarat,datorita unor false conflicte din cafenea, m-am gandit la diferenta dintre educatie si cei 7 ani de acasa, insa fara legatura cu cafeneaua, mi-au trecut prin minte o groaza de oameni 'destepti' dar 'prosti' pe care i-am intalnit in viata mea si pur si simplu m-am gandit sa scriu despre ei, cateodata.

dr. K este unul dintre ei, dar observati ca atentia mea s-a invartit totusi in jurul celuilalt...textul fiind dedicat Drului B cu adevarat, un om a carui delicatete sufleteasca am simtit ca trebuie mentionata, chiar si asa in treacat...

numai bine si multumesc pt citire, stiu ca e cam lunga povestirea :-):-)
#283794 (raspuns la: #283777) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
verde - de irma la: 09/02/2008 21:57:03 Modificat la: 09/02/2008 21:57:28
mi-a placut mult povestirea.
te citesc intotdeauna, im place mai ales cand povestesti despre america. :)
#283913 (raspuns la: #283794) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Giocondel - de mazariche la: 10/02/2008 17:09:19
Vezi partea buna: e mare noroc sa-ntanesti oameni ca dr. B, ca suficienti de felul celuilalt- cat cuprine!

Mai adu asemenea povesti:)
#284303 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nu am citit-a pan-acum - de Cezar Petrescu la: 10/02/2008 20:22:43
cand ceva e frumos,nu poate fi nici lung nici scurt!e ceva dintr-o suflare!
e remarcabil gestul de a deslushi fatzetele umane...insa raman cu gustul amarui al durerii unora,al nedreptatzii si al mojiciei ridicata la rang de ...medic chirurg tzinand in mana plaselele prostiei ,ale cutzitului cu care taie-n carne vie!stirba mana are acel doctor..caci stirb ramane si pacientul, chiar de a fost operat de un robot precis de ultima ora ,a fratziei alfa sau delta!iar despre mutzenie in fatza boilor consacratzi...sa ma ierte roman h.-datzi-i ma'dracului de-aici de mucioshi lingavi si lipsitzi de noima vietzii!despre rasism:care rase,care oameni,cine-i categoriseshte?ce?daca eu spun ca sunt deshtept si sunt prost de mor ,inseamna ca ,....ca"cum"e??HA???ca daca am bani-sunt o putere!ca am fugarit ,inshelaciuit si prostit lumea cu minciunele si gogoshele cu sirop de artzar sau unt de arahide cum nu face oricine ...sa-nsemne asta ca sunt si om bun...ca voi fi impacat cand voi muri...ca sunt deshtepT?ca sunt inteligent ca shtiu sa fur inteLigentza?SUNT!dar doar in fatza ochilor mei orbitzi de aparentze,de efemer si de slabiciune..in fapt!
FRUSTRARE?asta o fi!cine shtie?!!
#284370 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Italia la: 10/02/2008 22:14:43
Ai scris foarte frumos despre un adevar sensibil.Valorile lumii de azi nu mai sunt asa clare,la o privire simpla.Se intampla sa respectam oamenii cu carte si sa i dispretuim pe cei fara,sa ne plecam adanc in fata hainelor elegante si sa nu i privim pe saraci,sa plecam urechea la vorbele stralucite si sa ignoram tacerile.Citeam undeva ca destinul nostru e caracterul nostru.Daca stam bine si ne gandim,asa e!Actionam clipa de clipa in functie de caracterul nostru.Dar am mai citit ca mostenim anumite trasaturi...Intrebarea ramane atunci cata responsabilitate avem in relatia cu propriul caracter?Cat merit avem daca ne e caracterul frumos si cat de vinovat e cineva care are un caracter urat,marunt?
#284401 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
giocondel - de zaraza sc la: 11/02/2008 11:07:06
Pentru asa un om, dr.B, suport toata mitocania celorlalti. Prietenii stiu de ce! Si ma inclin in fatza rasei umane.

#284485 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...