Eu am vinit c-un lemn


Ieu am vinit la emisiunea mniavoastră cu un lămn, l-am găsit păn curti cîn cătam lămni păntru foc, iera atuncia mai cam spră iarnă, aşa, iarna tricută, ş-am loa mai multi, am loat fro mînă, aşa, un braţ, cum să zîc ieu, şie iera aşa, pîn colţu curţii, c-acolo-şa ţiu ieu lămnili, ş-am tras răpidi un cazapuf(1) potricaliu(2) pi mini, mi-ntrasă-n mini un frig ca-n Sîmbiria(3), că fusăsăm pînă la amiezătoare(4), da’ iera un aer aşa oxogenat(5), ş-m-am dus cu iele la tăietor, la o buturugă mai mică, ş-am pus mîna pă topor, iera cam friguţ, îmi cam îngheţasi mîinili, la noi cam aşa ieste, ie mai frig, la noi vine iarna mai răpidi, satu nostru-i mai spră munti, cum să vă zic ieu, nu ştiu, da vă daţ mniavoastră sama, ş-am dat cu toporu, am spart toate lămnişoarli-alia, le-am pus într-o tîrnă, dacă ştîţ mniavoastră ce-i aşeia, cam aşa, cam un fiel dă coş dă nuiăli dă răchitî şieva mai uscatî să zîc şî ieu, că mai aviam unele crăpati, că cu o zi nainti mai crăpasă omu mieu, da-n zîua în care am spart ieu lămnişoarli-alia omu mieu iera plăcat la oraş s-tîrguiascî şieva la obor, tăiasăm doi purceluş, dusăsîm şieva ş-la un cărnar(6) pi cari-l ştîm ş-noi, nu mai aviam ce-s le dăm dă mîncari ş-nu stăteam nici noi chiar aşa la mila lu Mniezău, doar nu le dădeam lămni dă mîncari, că nu mai aviam cu ce s-faşim focu, ş-am dus tîrna cu lămni-n odaia unde stăm şî iarna, ş-vara, c-aşa ne-am obişnuit noi, copiii sunt iei la oraş, îs mari de-acuma, ştîţ, ş-nouă acu nu ne mai trebie odăi mai multe, ş-am aprins focu, am dat drumu la radiou, ş-am lăsat pă meci, iera ietapă, că oricum omu mieu trebia s-vină şî iel de la obor, cari mai trebia să treacă ş-pi la comperaţie(7) cu altî triabî, şî iel ţine cu Rapidu, ştîţ, şî juca la radiou chiar Rapidu cu Gloria Bistriţa, ş-pă iel îl interăsiază cînd joacă Rapidu cu Gloria Bistriţa, păntru că-i unu la noi în sat cari mai merji pă la Bucurăşti, şî iel are interăs tot cu Rapidu, cu pariuri, şî ista dă care zîsei vorba mai nainti cu omu mieu, că-i aceaiaş ş-aceiaş echipă, ca să zîc aşa, şî zîşi handrălău(8) ista mai tînăru da’ cam molătău(9), pă care Moreno îl cheamă, că vorbeşti lumia pîn capitală, da ieu nu ştiu dacă ie chiar aşa, că Rapidu ş-cu Gloria Bistriţa are iele şieva interăsi, tovărăşii cu unii ca iel, aceleaş interăsi adică, nu mă prişiep ieu ca să spun cum trebie, da omu mieu şti-i iel mai ghini ş-cu Moreno mai alies, că pun interăsuri pî meşiurli lor, da treaba lor, Mniezău ştîie mai ghini şie-i rău şî şie nu-i rău, ieu doar şie mai apliec urechia cîn sparg iei seminţili şî biau bierea la poartă, sub tei, ş-pot ca să zîc acuma că-i mai ştiu şî ieu pă unii fotbalişti dă la Rapid, dă pă la radiou, că am tot ascultat la meşiurli lor cum vorbăşti dăspri iei, dă Dolha, dă Rădnic, dă Copos, ş-îl ştîu ş-p-ăla, cum naiba îi spune, ie la iei un beljian, pă Gofroa, l-am vzut la veşina noastrî la tilivizor, cîn a vru omu mieu s-vadă meşiu cu Dinamo, mai anu tricut, că noi n-aviem tilivizor, ştîţ, ş-noi nu prea vidiem ce s-mai pitrieşi pîn lumia largî, doar şie nie mai spuni Moreno cîn vine dă pă la Bucurăşti, şî iera, adică ie, că n-o muri săracu, ie Gofroa, beljianu ista, un bărbat, adică frumos, vrau s-zîc, ca omu mieu la tinereţa luia, ş-mai băgam un lămn pi foc, că d-aia le spărsăsăm, mai băgam aşa, din cîn în cîn, ş-meşiu curjia cu scoru alb, adică dă zăro la zăro, aşa s-zîşi la radiou, nimic la nimic, aşa zîc ieu, şî-l aştăptam ieu aşa pă omu mieu, ş-pîntr-un timp oarecari numai şie-m dau sama că mi s-a făcut un rău dă foami, c-am zîs că trebie s-cobor dăgrabă la bucătări-i, că mai spărsăsăm ş-lămnişoarli-alia, ş-cam îngheţasăm, ş-cu foamea la un loc, făşiam ieu o bengă de mi-ierea că nu-mi mai văd omu întragă, pă urmă am coborîtără ieu la bucătărie, că, ştîţ, noi avem curtea niţăluş mai în pantă ş-trebie s-coborîm, că bucătăriia are iea intrară săparată ş-am băgat în gur o buca dă brînz, pă urmă una di slanî, ş-la urma urmii o buca di pitî, ca s-miargă bieutura mai binie, că la noi s-mîncă şî s-biea ca oaminii, ş-apoia am vinit iarăş în odaia noastrî dă zî ş-dă noapti, ş-omu mieu încî nu vinise, da întră timpu ista Rapidu băgasă un gol la Bistriţa, iera golu lu unu mai negru la faţî, că nu-i ştiu ieu toati numili la toţ fotbalîştii lora, ş-nu mai iera scoru atît dă alb ca mai nainti un pic, iera adică unu la zăro, ş-omu mieu pierdusă golu lu Rapid, ş-am luat un ciot di crion ş-o buca di hîrti-i, ş-am scris minutu, cam atît po să vă zîc păntru golu aşiela, ş-am mai băgat înc-un lămn pă foc, ş-parcă să-ncălzîsă un picu-n odai, apoia am zîs că mi s-făcusă mie o foami păntru că a dat Rapidu gol, că fusăsă cu noroc ghiorăiala mia dăn burtî, ş-am mai coborît o dată la bucătări-i, ş-am mai băgat în gurî cît-o buca dîn fiecar, ş-brînz, şî slanî, ş-pitî, ş-bieutură, că tară-i bună la meşiuri d-istea, numa că n-aviam dă spart seminţ dîn alia dă floarea soa, că nu crăşti pă la noi, ş-n-am zăbovită ieu mult pă la bucătări-i, doară ş-am pus năşti fansule(10) la scăzut, am zîs cî fac aldat burugheli(11), ş-aşe că mă ş-întorc ’n-odaii, ş-pîn şie s-mai ţîp(12) ieu un pic în foc unu dîn lămnişoarili-alia, numa şie dă gol şî Gofroa al mieu, ş-atîta dă tari m-am vesălită pă momientu-ăla c-am zîs că-n răprîza a dooa o s-mai cobor la bucătări-i dă fro doo ori, ca o năsîmţîtî di barhaii(13), c-avia Rapidu năvoi dă mai multă golavărajuri, aşa zîsăsă crainicu dă la radiou, Dobre, ăla cu gura dă vină hoţii ş-pleacă mai răpidie dăcît or vinit, şî cîn s-mai bag un lămn p-foc, că mai apucasăm unu-n mînă, văd că pă muchie ară, nu ca un nod, da aşa, ca o scobiturî, ca o boală dă copaşi pîn-năuntru lora, şî iera ca o formă dă cruşi, dă mai zîsăsă lumia cu tilivizor că aflasără iei la ştirile pă care le văzusă neşte cazuri asămănătoari un pic, tot cu cruşi, aşa, în lămnili pă care lă dăspicasi lumia respăctivî, ş-am înlămnit pă loc, ca lămnu-aşiela dîn mîna mia, ş-nu mai auziam nişi pă Dobrea, şiela cu gura luia zdrîngănitoară, cari dădusî aşa ia ca un zvon di bucluşalî(14) pi tierienu lor di joacî, ş-nişi pă spăctatorî car-s-auzea dă pă stadion, şî stătiam ieu aşa ş-mă uitam ca proasta la lămnu-aşiela ş-nu-mi vinia dăloc s-cred că şî ieu-s un caz dăn aşielea dă li dau pă la tilivizor, ş-uiti c-am ajuns ş-aişia făr-s-vriau ieu, dă mă vedi ş-lumia dîn satu mieu, care cred că ie mîndră cu minie-n fălu iei, ş-uită că păntră timp vinie ş-omu mieu ş-mă-ntrabă cît ieste scoru, da mie nu mai m-iera mie mintea la meşiu lora, că nu mai scrîsăsăm pă bucata aia dă hîrti-i nişi minutu lu Gofroa aşiela, şî s-făcusă pă năsîmţîtă fro patru la unu tot păntru Rapid, mai dădusă tot Gofroa gol, ie un fotbalist tari plodicios(15), şî omu mieu iera tare bucuros şî scoasă o badoacă, adîcă o stîclă dă bieutură loată dă la oraş, da ca s-vidieţi, ca on făcut, mie nu mai mi-ierea deloc să mai pui bieutură în gură, parcă-mi luasă Mniezău tot graiu mieu, iară Dobrea dă la radiou parcă iera o moară ş-mai pornită parcă spră oraşul dăn Bistriţa, că-ntră timp Rapidu mai băgasă un gol, ş-Moreno strîga la poartă, la omu mieu, să-l chieme la iel, la tilivizoru lui, că mai ierea vro douăj dă minuti dîn jocu lora, ş-omu mieu trăjia dă minie s-mă duc şî ieu, da ieu am zîs că-s cam obosîtă, şî iel s-o dus, ş-a loa cu iel şî foflaşca(16) cu şieva jinars, că ş-o turnat dăn badoacă, pă care o pune la colecţi-i că-i dăn stîclă mai diosăbitî, ar fi vrut iel o ieşniţî(17), da-l trăjia aţa la meşiu luia, iară ieu am rămas, că-s mulţămitî dă Gofroa ş-gata, barbat-miu ie tară povestelnic(18) di fielu luia ş-numa poftî di fleorcăialî(19) n-aviam, ş-mai stau s-mai pui neşte lămni p-foc, să nu s-stîngă, ş-am zîs că-i minunia lu bunu Mniezău de mi-a scos cruşia aia-n faţî, o fo minuni cu adiresî(20) anumi, că dîn lăminşoru-aşiela nu m-o dus capu s-văd frodat fro cruşi, că dacă nu ierea aşa cre că mă ş-cam îmbătam, Doamne iartă pacatli mieli, că Rapidu bătusă pîn la ormă cu fro şinşi la doi, ş-aşa zîc, cam aşa fusăsă întîmplara cu lămnu mieu, că di-asta am vinit ieu încoaşi, ca-s-mî vadî toatî ţara, tot poporu’, cum mă scăpă pă mini bunu Mniezău dă la bieutură, că d-atunşia n-am mai pus strop di strop în gură.


1) Cazapuf – pufoaică, haină groasă ( Andrieşeni – Iaşi)
2) Potricaliu – portocaliu ( Sabasa – Piatra Neamţ )
3) Sîmbiria – Siberia ( Laura – Rădăuţi )
4) Amiezătoare – locul unde se odihnesc vitele la amiază ( Ceahlău, Călugăreni, Fărcaşa, Hangu, Izvorul Alb, Poiana Grinţieşului – Piatra Neamţ)
5) Oxogenat – oxigenat ( Epureni – Iaşi )
6) Cărnar – casap, măcelar, cel care vinde carne ( Vînătorii Neamţului – Tîrgu Neamţ )
7) Comperaţie – cooperaţie, cooperativă, magazin sătesc ( Panaci – Vatra Dornei )
8) Handrălău – flăcău care se ţine după fete ( Drăguşeni – Fălticeni )
9) Molătău – moale, nătîng ( Sabasa – Piatra Neamţ )
10) Fansule – fasole ( Moiseiu – Vişeu)
11)Burughele – cocoloşi din făină de grîu care se pun în borşul de verdeţuri ( Voineşti – Iaşi)
12)A ţîpa – a arunca ( Transilvania )
13)Barhaie – femeie grasă ( Drăguşeni – Fălticeni )
14)Bucluşală – bucluc, ceartă ( Moiseiu – Vişeu)
15)Plodicios – productiv ( Coverca – Vatra Dornei )
16)Foflaşcă – bidon militar, din germ - Feldflasche ( Ostra – Gura Humorului)
17)Ieşniţă – mîncare preparată din ouă, unt şi slănină ( Straja – Rădăuţi )
18)Povestelnic – vorbăreţ ( Morăreni – Topliţa )
19)Fleorcăială – vorbărie multă, bîrfă ( Drăguşeni – Fălticeni )
20)Adiresă – adresă ( Drăguşeni – Fălticeni )