te provoaca sa gandesti
Stiu ca e un subiect greu,de multe ori l-am gindit,azi il gindesc si mai mult....un nepot al meu din Ro. mi-a dat telefon cu minute in urma sa-mi dea o veste trista.Nasa mea a trecut de ieri in lumea spiritelor,avea 60 ani,mama ei are 84 ani si nu cred ca va mai trai nici ea mult,traia prin Rodica,fata ei.Si sotul ei,pe vremuri un f. mare fotbalist roman de nationala care a jucat si in Belgia si Franta,va fi si el terminat sufleteste.
A murit de cancer... Imi dau seama ca subiectul meu este trist mai ales din p.m.d.v pt. ca e altfel cind cunosti pe cineva f. apropiat si din familie si altfel vazut de cineva din afara. Eu consider ca toti pe forum suntem brothers and sisters si de aceea imi expun toate sentimentele si sint deschis cu voi mereu,experienta vietii mele va poate aduce o intelepciune si la fel si voi mie prin textele voastre. De aceea consider acest forum cafenea,un cerc,pt. ca ne stringe pe toti impreuna,parca as fi la un sweat lounge facem o baie de aburi in stilul indian american si ne spunem gindurile si parerile,ne mai certam,mai radem mai invatam cite ceva de la unul(a)la altul(a). Totul este legat de suflet in final.Oricit am vrea sa fim diferiti unul de altul,acelsi suflet suntem si credinta mea este sa fim deschisi unii cu altii.La bine si la rau,la bucurie cit si suferinta. Cum vedeti voi moartea?Viata o vorbim mereu pe forum si inca mai avem o multime de lucruri de invatat sa devenim real intelepti. In ce fel ginditi moartea?Cum o contemplati si cum ati reactiona de ex. stiind ca ati muri miine? Va este frica de moarte?Va ginditi uneori la ea chiar fiind in plina fericire sufleteasca sau materiala? O vedeti rea si o uriti?Cum ginditi daca cineva f. drag va muri curind,ori a murit deja? Puteti fi Brave Warriors sa nu plingeti si s-o priviti in fata si sa o acceptati pt. ca este parte din existenta vietii insasi,si oricum nu poti fugi de ea? V-ati imaginat vreodata morti? Sunteti pregatiti sa muriti oricind va veni vremea mortii? Ori nu va ginditi deloc la ea? Pareri? Love&peace, Ozzy ............................................... "Today is a good day to die" Great Chief Crazy Horse inainte de lupta de la Little Big Horn. ...............................................
comentarii (30):
Bunica mea are cancer, se par
- de
alexbrie
la: 18/05/2004 06:01:43
Bunica mea are cancer, se pare; ea nu stie; ai mei nu i-au spus, sa nu ii amarasca putinele zile ramase; ma simt aiurea scriind lucrurile astea aici; am fost socat sa aflu ca peste cateva luni sunt sanse mari sa nu o mai gasesc. Incerc de atunci sa imi inchipui ce va fi dupa.
De cele mai multe ori cred ca "dupa" inseamna nimic; inseamna intuneric si liniste. Uneori cochetez cu ideea raiului traditional, cu pajisti de iarba verde, ciresi, copii jucausi si batrani sfatosi. Steinhardt scria ceva de genul "fiecare are, dupa moarte, parte de ceea ce crede". M-ar ingrozi asa ceva, nu pentru mine, ci pentru cei dragi mie, care poate nu cred. M-ar ingrozi de asemenea gandul reincarnarii in lumea asta pornita spre autodistrugere. Asa ca sper intr-un sfarsit linistit si frumos pentru toti; si sa ne vedem cu bine pe campiile inverzite.
to ozzy
- de
Belle
la: 18/05/2004 11:55:29
mie una mi-e frica de moarte, asa de frica ca-mi ingheata spinarea cand ma gandesc la ea .... si nu pentru ca eu n-as mai fi ci pentru ceea ce las in urma realizand ca nu voi mai putea fi alaturi sa protejez si sa ajut ... si mai mi-e frica de moartea "clinica", cred ca e ingrozitor sa realizezi ca n-ai murit (desi toti au crezut asa) si ca nu mai poti face nimic decat sa-ti "privesti" sfarsitul...
cam macabru subiectul, dar ai cerut pareri..... poate c-ar trebui sa creez a o noua conferinta: "ati vrea sa fiti nemuritori" ;) (ma mai gandesc la asta.......) p.s. with all due respect for Crazy Horse.... no day is a good day to die :(
to ozzy cu scuzele de rigoare
- de
Belle
la: 18/05/2004 12:02:02
cer scuze ca nu am inceput comentariul anterior asa cum ar fi trebui si anume in primul rand cu condoleante pentru tine si familia ta si-a nasei tale.
The ways of dying
- de
Little Eagle
la: 18/05/2004 15:22:35
Draga sister,
Te inteleg.Asa cum accepti viata,si moartea trebuie acceptata,sunt surori,nu le poti desparti. Traiesc prin tine.Azi nu mai plang,stiu ca nasa mea e in loc bine acum,Dumnezeu are grija de ea,la fel cum va avea de bunica ta si de noi toti. Fiecare suflet trebuie sa intalneasca soarele rasarind pe cer,pamantul din care a venit si linistea deplina a Creatiei de unul singur,in liniste si singuratate. Subiectul nu e macabru,e natural,e parte din noi,nu ne putem ascunde sau fugi de adevar.Am fi lasi si nu e bine. In padure nu sunt doar pomi tineri,ci si uscati si cu ramuri fara frunze. Great Chief Crazy Horse,era pe war path,isi apara natia si poporul dar si pamantul,oare nu ai face la fel daca cineva ar veni in casa ta sa te jefuiasca sau sa te omoare?Sa-ti distruga familia si copii? Ce a spus,acele cuvinte celebre care...si wasitchu(omul alb le foloseste mereu in razboi)exprima curajul lui si ca nu-i e frica de moarte deloc,va muri luptind cu sulita in mana si va urla la moarte cantecul lui de bravura. Gandeste in acest context,dar gandeste ca nu trebuie sa-ti fie teama de moarte,intr-un sens ea poate veni oricand,in orice zi si oricum vine ridica sulita si urla la ea cantecul tau de razboinic. Cand vine vremea,va veni,sa fim mereu pregatiti in suflet. Crazy Horse a mai spus atunci altceva,soldatilor lui Custer si lui: "If my warriors are to fight they are too few.If they are to die they are many." I love you my sister, Love&peace, Ozzy(Little eagle who cries)
and the ways of living
- de
Belle
la: 18/05/2004 18:43:07
ozzy,
e usor sa accepti viata cand descoperi ca sunt atat de multe de facut, si moartea o voi accepta caci ce altceva voi putea face ..dar tot imi va fi frica de ea. poate frica nu e cuvantul potrivit dar nu gasesc un sinonim mai bun ca sa exprim ceea ce simt fata de moarte. sunt de acord ca nasa ta e acum intr-un loc unde nu mai simte durerea si suferinta datorate bolii... cred ca asta e singura mangaiere cand ne despartim de cei dragi ...si cred/sper ca si bunicile mele sunt bine unde sunt (doar pe una am cunoscut-o si si pe-aceea foarte putin) subiectul e natural intr-adevar, dar spun ca e macabru pentru ca este mult mai usor si placut sa vorbesti despre viata... besides nu sunt o fire prea "filozofica" din pacate ;) .. poate ca sunt lasa, poate ca mi-e mai usor sa fiu lasa, poate nici eu nu stiu defapt adevaratul motiv. am banuit ca ceea ce-a spus Crazy Horse se situa intr-un alt context, eu nu am facut decat sa "translatez" la prezent, prezentul MEU, si pentru moment, in lipsa unei amenintari reale, for me no day is a good day to die, to the contrary, wish there are enough days for me to live and accomplish what I have to. am citit cu foarte mare atentie tot ce ai scris... teama imi va fi mereu dar la momentul de cumpana voi incerca sa-mi reamintesc cantecul razboinicului... :)
Pentru ozzy osbourne, Despre viata si moarte
- de
DESTIN
la: 18/05/2004 19:36:34
Intotdeuna,omenirea a trebuit sa accepte realitatea cruda a mortii.Si ce sentiment de neputinta ne cuprinde cand ne moare cineva drag!In acele momente,pierderea pare ireversibila.Dumnezeu i-a creat pe oameni cu dorinta arzatoare de a trai pentru totdeuna...El a pus "in inimile lor sentimentul eternitatii"(Eclesiastul 3:11)
Fii tare ozzy,iubitii tai semeni sunt cu tine...nu trebuie sa ne fie teama de moarte...sa fim intelepti,sa iubim viata,astfel incat sa nu lasam FORTE ALE RAULUI sa aduca moartea... Moartea este o consecinta a acestor FORTE ALE RAULUI...crime ,boli,accidente,sinucideri... Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Tejveer
- de
(anonim)
la: 27/05/2004 16:27:19
Ce pot sa spun.Am accesat si io acum pagina asta ca n-aveam ce face. Oricum e interesanta treaba cu moartea.Personal cred ca moartea nu e nimic.Chestia cu cei ramasi sa planga dupa tine mi se pare o slabiciune plus ca nu au de ce sa planga.Ma duc intr-un loc mai urat decat cel de acu ? De aia plange lumea ? Ar trebui sa se bucure pentru mine.Si apropo daca moartea nu este sfarsitul ? Daca si in moarte tot mai murim ? Si nu va ganditi ca "nu am ce face,asta e".Gandeste-te ca ai trait ca un erou.Esti dispus sa traiesti asa si in mintea omenilor ci nu doar fizic ? Io da...
Problema de viata si moarte!
- de
mya
la: 23/08/2004 12:22:27
De ce sa-mi fie frica de moarte? Cat traiesc nu mi-e frica de moarte fiindca sunt in viata...iar cand o fi sa mor ... de ce sa-mi mai fie frica, ca tot am murit? ;-).
Parerea mea e ca moartea face parte din viata, nu e ceva special, abstract...e ceva normal, firesc. Apoi cei carora le mor rudele, prietenii sufera pentru ei (ca raman fara persoana respectiva) isi plang oarecum de mila, la modul egoist. Mortii sunt dusi si impacati in fond, sufletul lor e eliberat si fericit. Se ridica din stramtoarea si incorsetarea corpului (ca ambalaj), se duc la Dumnezeu. Zic la modul general. Daca ajungi sa nu-ti fie frica de moarte din timpul vietii - nu ti-e frica nici de viata si stai sa vezi atunci...cum se duc toate fricile (astea marunte), le razi cu cutitul si ramai curat!
DRAGA OZZY,
- de
(anonim)
la: 15/10/2004 13:36:48
DRAGA OZZY,
SI eu sunt scorpioanca si de obicei acestora nu le e frica de moarte nici mie nu-mi este deoarece cred in viata spiritului meu de dupa moarte, si cica acolo e CU MULT MAI BINE ACOLO decat aici,citeste site-ul near-death.com si acolo vei gasi oameni ce revin din moarte clinica care spun ce bine e dincolo. Eu daca iubesc cu adevarat o persoana si daca ea moare ma bucur ca ea e intr-un loc mai bun(cica nu se poate compara starea de acolo cu nimic de pe Pamant),adica daca ea e fericita acolo si eu sunt fericita pentru ea,de fapt noi ne plangem pe noi cand ne moare cineva drag adica plangem ca a plecat de langa noi,dar exista o zi cand murim si noi si atunci cica ne reantalnim cu toti dragi noua care au murit inaintea noastra. Te pup, cori31
despre moarte...
- de
(anonim)
la: 29/12/2004 19:43:37
pey sunt multe de spus despre moarte,ai doua variante:prima ar fi sa crezi intr-o lume extraordinara dincolo de viata ,in care ai parte de tot ce nu ai avut cat ai trait si a doua ar fi sa te ingrozesti si sa plangi ,ceea ce cred eu e o mare pierdere de sine. as vrea ca incontiuare sa puteti sa cititi ce am scris intr-o seara cand ma gandeam la moarte, e destul de banal poate dar depinde de cat de profund priviti.
Te sperie moartea?Te ingrozeste gandul k ai sa mori intr-un sicriu acoperit cu un cearceaf alb ... in jurul caruia o sa stea multi oameni imbracati in negru?Si o sa planga precum niste copii? De ce ti-e frik ? Nu stii c vei devenii dupa ce vei parasii aceasta lume?Si ma intreb de ce ti-e frica?Ti-e frica de faptul k vei scapa de aceast infern care se numeste viata? Sau pur si simplu aceste ritualuri te fac sa te ingrozesti?Moartea...gandeste-te bine la cuvantul asta..cum fac si eu acuma ...ce simti?frica?tensiune?iti imaginezi culoarea neagra?Unde se va indrepta sufletul tau?Sufletul ..acea energie condensata, va parasi corpul tau si se va indrepta spre o alta dimensiune p care nu ai cum sa o simti...Dar de lumanari ce zici?...intr-o camera intunecata lumanari cu numar par ard si vegheaza sufletul mortului...o imagine mai mult de cat terifianta asha-i?Vezi ce prosti suntem?Ne este impusa o frica de cuvinte?Moartea,Mort,cadavru,sicriu,cimitir,cruce...cine sunt cei care ne-au impus aceasta frica de niste simple cuvinte care devin ganduri pline de fantezie ...stai si te gandesti noaptea la cat de infinit e Universul si unde se termina...? si ti se face frica? Te ascunzi...in spatele acestor conceptii total gresite despre viata,care afecteaza nu numai subconstientul cat si destinul nostru...cum ar fi sa iti skimbi conceptia despre moarte si sa crezi cu tarie ca ea e un nivel avansat in care sufletul paseste atunci cand ii e dat sau depinzand de un anumit factor al existentei sale.uita-te in jurul tau...analizeaza bine atat lumea cat si p tine...dak vrei sa iti invingi teama sau pur si simplu sa intelegi aceasta treapta a existentei tale k si o continuare va trebui sa ai o credinta profunda in ceea ce inseamna DUMNEZEU...iubire,intelegere,acceptare,frumos,s.a.m.d. Sa te gandesti k te aflii in mijlocul unui camp plin de flori unde soarele straluceste iar prin natura isi face loc si vantul care aduce o stare de spirit excelenta...esti singur si te simti implinit iar nu iti pasa decat de clipa de fata...o traiesti la maxim si profiti de ea cat timp ti s-a oferit...ai loc de multa imaginatie despre frumos si bine ...de ce sa apara uratul si frica in mintea ta? inlatura-le!gandeste pozitiv si profund dak vrei sa fi multumit de tine si sa poti sa ai incredere in tine! asadar...moarte nu exista doar nivelul de care trecem pentru a ajunge undeva mai sus si de a trece intr-o alta dimensiune! scopul...totul se invarte in cerc...totul inseamna perfectiune...e o lume sferica in care orice ai face ajungi la acelasi punct...deci... ce credeti ?
DRAGA OZZY
- de
Adela Adriana Moscu
la: 23/02/2005 20:40:07
Viata ta e plina de evenimente ce tu le traiesti din plin...atat de intens si frumos. Doar azi ca iti desoper numeroasele tale participari la acest club interesant de cafenea. Iti doresc toate cele bune si ma bucur ca te-am descoperit. O rugaciune pentru sufletul tau sa aiba parte de ce ai tu nevoie!!!xoxoxo cu sinceritate si afectiune, Adela-Adriana
Ce urmeaza dupa viata e normal
- de
under_alk
la: 17/08/2005 02:38:41
Daca mi-e frica de moarte ? cand auzi sau cand aflii ca o sa mori , ca oricine te sperii sau te ingrozesti, dar cand esti in ultimul ceas nu mai ai temeri si incerci sa le inspiri incredere si putere celor de langa tine. Ganditi-va ca noi teoretic suntem un suflet cu un trup "imprumutat" si nu avem nici cea mai mica idee cine a fost inaintea trupului de acum. Raiul sau Iadul dupa parerea mea nu sunt niste locuri bune sau mai putin bune, nici macar nu stim daca exista,caci in momentul in care murim sufletul nostru gaseste un alt trup sau "cineva" ne-a dat viata pentru a invata anumite lucruri, sa atingi anumite levele pentru cea ce urmeaza, cineva spune intr-o melodie "viata e un examen catre o superioara treapta" . Parerea mea e ca e ceva normal sa plangi dupa cineva care a plecat dintre noi si care iti era prieten, un e un act de lasitate, pur si simplu nu mai poti lupta cu tine insuti si lasi frau liber sentimentelor. Ar fi multe idei dar in mare cam asta cred eu despre moarte si tot c tine de ea.
Moartea
- de
Tofan Ana Isabella
la: 05/10/2005 08:43:09
La un moment dat eram ingrozita ca voi muri.... Nici nu mai puteam dormi noaptea de frica ... Apoi mi-am dat seama ca si moartea face parte din viata...La moartea bunicii mele ,ma incerca si un sentiment de tristete ,dar si unul de bucurie gandidndu-ma ca acolo unde merge paote ii va fi mai bine decat acum.
Adeseori m-am visa moarta sau mi-am inchipuit cum cei dragi ar fi in jurulmeu,cum ar arunca cu pamant negru peste cavoul meu . Acum nu imi mai este frica de moarte,dar ma gandesc daca voi muri cu demnitate sau nu( intrucat in viata nu ruesesc sa fiu demna).....Daca aici pe Pamant ma chinui,paote macar dincolo va fi mai bine... Adeseori fac si glume cu tenta macabra pe care cei din jur nu le accepta...DE ce nu doresc unii sa vorbeasca despre moarte?De ce este un subiect tabu
pentru ca ...
- de
hgrancea
la: 21/12/2005 10:55:53
Oamenii nu doresc sa vorbeasca despre moarte pentru ca nu o inteleg si nu o accepta ... dar nici nu vor sa o inteleaga ... prefera sa o ocoleaasca cit pot ...
Iti inteleg teama ... este normal ca oamenii sa se teama de ceea ce nu cunosc si nu inteleg. Daca o sa intelegi cu timpul ca lumea nu e doar cit vedem cu ochii si teama va dipare. Daca imi scrii pe mail iti pot spune mai multe .. -------------------- Horia Grancea hgrancea@yahoo.com
nu imi este frica dar ma revolt uneori
- de
daniela_sorina_albeanu
la: 10/01/2006 14:41:00
Nu imi este frica, uneori cand mi-a fost greu am dorit-o, dar este o vorba din batrani, "daca ar muri omul cand vrea el!". Ma revolt insa impotriva ei cand mi se pare nedreapta!. Acum un an a murit cea mai buna prietena a fetitei mele, colega cu ea de clasa o fetita fumoasa, desteapta si buna.A fost un accident ingrozitor de masina. Acea moarte a fost stupida si groaznica in primul rand pentru parinti!, pentru copiii din clasa care astfel luau contact cu moartea care este uneori nedereapta si pentru profesoara diriginta care este o sufletista si pentru noi parintiI care de atunci cred ca am devenit putin speriati cand ne pleaca copiii undeva fara noi! Am fost cu totii marcati de moartea Madalinei care ne lipseste la toti.
Acum un an mi-a murit bunica si desi imi dau seama ca pentru ea a fost o binecuvantare deoarece s-a chinuit mult, tot o plang pentru ca in spatiul meu sufletesc s-a creat un gol puternic prin moartea ei. Este uneori prezenta in visele mele dar dimineata cand ma scol si-mi dau seama ca a fost doar un vis, parca este mai rau! Cred ca simtim toti acest gol prin moartea cuiva drag din viata noastra. Cat despre ceeace este dupa moarte, nu s-a intors nimeni sa ne spuna noua cum este, daca intr-adevar este! Imi doresc sa fie mai bine ca aici, atat pentru cei dragi mie care s-au dus, cat si pentru mine cand va veni clipa ALTFEL LA CE BUN SA MAI FIE CEVA!
Daniela
- de
mya
la: 05/06/2006 23:19:21
Cat despre ceeace este dupa moarte, nu s-a intors nimeni sa ne spuna noua cum este, daca intr-adevar este! Imi doresc sa fie mai bine ca aici, atat pentru cei dragi mie care s-au dus, cat si pentru mine cand va veni clipa ALTFEL LA CE BUN SA MAI FIE CEVA!
Exista o carte foarte interesanta despre oameni care au trecut prin moarte clinica. Au murit si pe urma au revenit la viata. Daca te intereseaza cartea, o poti gasi la biblioteca (in Romania). Se numeste "Life after life" (viata dupa viata) si e scrisa de medicul Raymond Moody. Fa o cautare pe Google ca sa aflii detalii daca ai chef. Mie mi s-a parut foarte interesanta.
Despre...
- de
TEA
la: 25/07/2006 07:24:06
Pana acum ceva vreme... o luna doar desi mi se pare o viata... acceptam ideea mortii... Stiam ...si poate stiu si acum ca e un "ceva" inevitabil pentru fiecare dintre noi... Credeam chiar la un moment dat ca, desi tanara, ma pot impaca cu gandul propriei mele treceri in nefiinta... Am constatat acum o luna, sau poate o viata asa cum spuneam, ca nu a fost decat o minciuna. Nu pot "accepta usor" (daca pot sa spun asa) moartea decat cand e vorba de moartea altora, cand e vorba de propriul sfarsit, dar nu cand e vorba de cei care imi sunt dragi... A fost o vreme cand filozofam pe tema asta, cand puteam sa imi dau cu parerea, cand credeam ca o pot defini, diseca, intelege... Acum...realizez ca nu voi fi niciodata pregatita pentru ea si ma sperie... Ma sperie nu ce este dincolo de ea, ci ceea ce poate ramane in urma ei... in sufletul celor care continua sa fie... Ma sperie si ma doare numai gandul ca pot trai atata amar de vreme langa cineva, cu cineva, pentru cineva si ca acel cineva a trait prin mine si dintr-o data nu ramane decat un imens gol si-o pustiire care roade si atata amar de vreme care va trebui traita doar cu amintirea cuiva... Si asta mi se pare nedrept si simt ca e nedrept si ma face sa fiu furioasa si incrancenata pe lumea intreaga si sa imi pun aceeasi intrebare obsedanta "DE CE?" fiind perfect constienta ca nimeni nu poate sa imi dea un raspuns.
Si ma gandesc ca da, pot trai si am trait cu gandul mortii, ca oricare dintre noi, dar e o diferenta nemasurat de mare intre ceea ce te gandesti ca ar putea sa fie intr-un viitor incert, pe care il consideri indepartat, si ceea ce devine o realitate aproape palpabila, un "ceva" (nu stiu cum sa ii spun) care te loveste brusc cu o forta pe care niciodata nu ti-ai putut-o imagina... E un subiect trist intr-adevar...dureros...intunecat... si nu pot decat sa sper ca intr-o zi voi gasi o cale sa accept viata asa cum e...cu acest sfarsit...desi acum simt ca aceasta cale nu poate fi decat o lupta continua si neistovita cu propria mea durere, cu propriul meu suflet si cu propria mea memorie...
Am si eu ceva de zis....
- de
mindhunter
la: 30/07/2006 10:40:52
Ma numesc Lucian, si m-a impresionat textul tau, si as vrea sa zic, k am o prietena kare sufera de cancer, si trebuie sa moara(din cite au spus medicii) peste 1 saptamina. cre vreau sa zic, e ca imi pare foarte rau, pling, pt. ca-mi este o prietena foarte buna, si nu stiu ce sa fac. Cum as putea sa schimb locul cu ea ? As fi in stare...
Si, in proportie de 90 % gindeste si ea la fel ca tine....la fel ca in textul pe care l-am citit...ajuta-ma...zi-mi ce sa fac.... mindhunters2006@yahoo.com.au
Naturalul este acelasi pentru
- de
jeniffer
la: 31/07/2006 23:45:42
Naturalul este acelasi pentru toti.
Mda,buna treaba...
- de
ElaKris
la: 30/09/2006 13:59:35
M-am imaginat de 1000 de ori moarta si de 3000 de ori vie pentru ca omul nu e facut sa constientizeze momentul actual ci ..''imediat dupa ce-l va fi trait''!MI-e greata de moarte,mi-e greata si de viata pentru ca daca tot suntem singurele fiinte care stim ca vom muri ne e greu sa speram pe termen lung,nu stii niciodata cand ti se intrerup planurile!Nu imi plac optimistii care,din lasitate prefera sa cumpere iluzii ce le dau cateva momente de entuziasm,dar nici pesimistii care isi pierd 60%din viata tremurand de teama!Apreciez pe cei care se lupta sa se impace cu fiinta si destinul lor,sa stie ca nu stiu si sa se opreasca atunci cand nu pot!Nu e rea moartea in sine,e rea ideea pe care o ai despre ea ca traim prin si din idei despre lucruri!Mi-e groaza sa stiu ca nu voi mai fi,imi va fi dor de mine si mi-e dor de pe-acum de toti!!!!!
They know everything!Unfortunately,they don't know anything else!
Not fair
- de
Dynaa
la: 29/04/2007 19:13:21
LOcuiesc doar cu bunicul de 4 ani, de cand a plecat mama in Italia. MIercuri a inceput calvarul. De dimineata, am aflat ca are cancer pulmonar. Am vorbit cu el, era constient.Stia de 3 ani despre boala, insa nu a vrut sa ne ingrijoreze. A fost ultima oara cand i-am auzit vocea.MI-a cerut o tigara. Evident, nu i-am dat. Eram distrusa, nu stiam cum sa ii zic mamei despre boala lui. In 2 ore am primit telefon de la mama: "A murit bunicul" .....In acel moment imi doream sa raman stagnata, congelata, sa nu mai merg inainte....Nu puteam acceepta ideea....
De mai bine de 70 ore nu am dormit, nu am mancat... Am avut prietenii , rudele, iubitul...toti mi-au fost alaturi... Mama nu a putut ajunge din Italia, a fost greva la transporturi.Probabil ea sufera mai tare ca nu isi poate lua "adio" de la el. Eu nu pot accepta...el mi-a fost bunic, mama, tata, prieten. Imi aduc aminte cum ma "acoperea" cand fumam , cum am ras o zi intreaga dupa ce s-a barberit cu pasta de dinti, cum ii zicea iubitului meu " baietel", cum astepta mereu o doza de bere cand mergeam cu gashca la gratar... Simt ca innebunesc, am ramas fara el....cel mai tare doar pierderea cuiva drag.... Dumnezeu sa te ierte si te vom iubi mereu !!
Am trecut greu peste asta..
- de
AnnaMaria
la: 11/09/2007 17:34:06
De curand mi-a murit o buna prietena intr-un accident de masina.Avea 18 ani abia impliniti..Imaginea la inmormantare a fost ceva terifiant..Cateva nopti la rand nu am putut adormi fiindca in minte imi apareau slide-uri cand era vie,cand era in sicriu...Si totusi?ce inseamna moartea pt noi?de multe ori,m-am inchipuit moarta..Oare cum ar fi dak ar fi??..Gandindu-ma la moarte,ma ingrozeste gandul k nu voi mai putea sa fiu alaturi de cei dragi..Si totusi uneori,in clipe grele,imi doresc sa mor..Nu stiu dak ma intelege cineva...niste pareri,ceva?
***
- de
andrushca
la: 11/09/2007 17:40:05
De unde le scoateti, mai frate ?
Scotociti toata ziua prin arhive ? Prezentul nu va mai ajunge? :)) alex
alex
- de
irma
la: 11/09/2007 19:17:23
cred ca-i din cauza ca totul a fost spus deja :))
irma
- de
andrushca
la: 11/09/2007 19:49:24
Pai in cazul asta de ce nu aleg tacerea?:)))
alex
andrushca
- de
maan
la: 12/09/2007 09:25:15
da' ce-ai soro, cu lumea?
zi mersi ca nu deschide fiecare conferinte separate!
maan
- de
andrushca
la: 12/09/2007 09:29:40
da' ce-ai soro, cu lumea?
Nimic, frate-miu. A trecut doar ase un nor, de-mi intuneca privirile pentru o clipa:))) alex
***
- de
cattallin2002
la: 13/09/2007 20:13:35
Cel ce nu e obisnuit cu forumurile nu isi da seama ca este un subiect vechi. Gaseste un subiect la o cautare pe google si scrie la el.
Interesant subiect
- de
andreea_2011
la: 13/08/2011 13:16:40
Probabil cu totii ne gandim macar din cand in cand la moarte ... si ne apuca frica. Dar exista o solutie pt ca aceasta frica sa fie luata si inlocuita cu asteptarea linistita a trecerii dincolo. Este vorba despre a-L cunoaste pe Singurul Dumnezeu Adevarat, prin Iisus Hristos, intr-un mod foarte personal.
Prin harul Sau, acum vreo 5 ani L-am cunoscut personal in intimitatea inimii mele si El mi-a schimbat inima, gandirea si viata. El m-a ajutat sa urasc caile vechi si sa Il iubesc pe El si binele. Inca tot mai fac multe rele, dar prin harul Sau nu ca inainte. Numai prin puterea Duhului Sfant pot trai o alta viata, noua, in biruinta (desi nu tot timpul, din cauza neascultarii mele). Acum ma bucur de promisiunile Lui chiar si cu privire la moarte. El spune : Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine chiar daca ar fi murit va trai. Si cine traieste si crede in Mine nu va muri NICIODATA. Crezi tu lucrul acesta? (Sfanta Evanghelie dupa Ioan 11:25-26). Cine se pocaieste (dar nu prin sfortari proprii, ci cerandu-I Domnului sa il ajute) are promisiunea unei vieti noi aici si a raiului dincolo. Dar cine nu Il primeste pe Dumnezeu in casa inimii Lui si nu se lasa schimbat se indreapta spre iad si are toate motivele sa se teama de moarte. Oricine se teme de moarte, dar cand Il ai pe Iisus in inima ta si stii ca El este viu in veci, vei avea siguranta si liniste chiar in moarte. Cel mai interesant lucru prin care poti sa ti dai seama de anumite lucruri este sa vezi cum reactioneaza oamenii pe patul de moarte si ce cuvinte rostesc. Multi isi dau seama ca este un Dumnezeu, o judecata si un iad, dar e prea tarziu. Singurul DUmnezeu Adevarat este Cel al Bibliei. Domnul sa ne ajute sa venim la El cu pocainta. Niciodata nu mi mai doresc sa traiesc ca inainte, fara Iisus. El ma iubeste si tot prin har si eu Il iubesc si doresc toata viata sa Il slujesc. Imi cer scuze daca prin acest comentariu am ofensat pe cineva sau daca am scris cam dur. Iertati-ma, va rog. Am vrut doar sa Il arat pe Iisus Cel Minunat. Aici 2 site uri f interesante 1. Exista viata dupa moarte? http://www.gotquestions.org/romana/viata-dupa-moarte.html 2. Ultimele cuvinte ale unor oameni celebri http://www.bcbluncailvei.net/articole/muribund.htm Daca cineva doreste sa discutam despre aceste lucruri, ma poate contacta la email : givemewingstfly@yahoo.com. Nu caut sa castig convertiti, ci le spun oamenilor despre nevoia lor de Hristos pt binele lor vesnic. O zi buna tuturor!!!!!
|
![]() ![]() cautari recente
"secret"
"eu personal pleonasm" "albastru expresii" "era grabita peste poate" "fete singure din baia mare" "a lua de la cineva o lectie" "evanghelia lui filip" "leacuri babesti pt avort" "epitete cu cuvantul placere" "zilnic" "cum se desparte in silabe jaguar cuvantul cer" "cum poti intra in loja" "scrisoare adresata unui prieten scurta" "cretu andreea argesanu" "semicerc" "sufletul omului eseu" "ciresarii vol 1 cap 1 rezumat" "iubesc trupul tau" "doi ingerasi" "calatorii pe munte" "desfasoara ideiea de frumusete incintatoare a naturi în raporti cu starea de spiriti a eului liric" "mi-a soptit o frunza" "emoticon cu gura cascata" "a se intoarce" "cei mai bun ca Dumnezeu mai rau ca Dracu saracii au bogatii nu au si daca mananci mori" "zimbet cu sens figurat enunt" ""SERGIU DESI SEULEAN"" "personalitate umana" "fasasa" "dialog intre o planta si un om" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
Peace! Shalom!
Mario