Si a fost o zi...

Si a fost o zi...A trecut cum ar putea trece celelalte sau cum nu ar fi trecut niciuna de pana acum. In aceasta secunda timpul pare ca trece mai repede decat altadata, o zi pare un minut, iar visele dispar intr-un abis de incertitudini si temeri. Si poate ca aceste degete obosite de timp se vor pierde in rotocoale de fum ce adorm timpul. Aici si acum timpul nu mai pare sa aiba rabdare cu oamenii, iar ei l-au uitat. Timpul a inceput a se scurge atat de rapid incat putem fi siguri ca am trait secolul vitezei si al uitarii. Si poate ca nu am trait pentru o secunda, poate ca am uitat in vartejul nebuniei zilnice ca si o milisecunda inseamna mult, inseamna o viata salvata, respectul castigat.
Daca maine acea secunda se va pierde in negura vremii ziua va fi pierduta, timpul va uita si va fi uitat, iar viata nu ar mai avea sens.
Un vis implinit inseamna o secunda folosita din plin, bucuria unui suflet inabusit de regulile unei societati pervertite.
Iata viata omului de azi, un azi ce a fost...Sa speram ca timpul va ierta si ca insusi omul se va putea ierta.
Plecat-am spre negura-apus,
Plecat-am si sufletul mi-a plans.
O viata irosita...chiar anost...
Plecat-am...eu am fost!