arunca dupa noi cu citatele alea odata, ca abia astept sa-mi zic parerea :)

da-mi ceva bani... si iti seduc si luna... aia de pe cer :)
Acuma serios:
daca fiecare miscare o facem cu un scop/interes... (nu fac referire la cel financiar - am facut o gluma) ce rost mai au alte insiruiri? pun pariu ca Cioran este deacord cu je. Dupa ce mor am sa-l intreb.

Noah... paradoxal, dau dovada de realism in teoria chibritului.

"Seducatorul il ia de mana pe cel sedus si il duce intr-o lume pe care cel sedus o asteapta, dar pe care numai el, seducatorul, e cel ce o deschide si care pentru ceilalti nu exista. Lumea pe care o deschide seducatorul este lumea vrajita a seductiei si tocmai in misterul ei, in noutatea ei, in unicitatea ei consta toata forta seductiei. Cel sedus stie ca participa la misterul acestei lumi pe care si-a dorit-o cu ardoare si ca aceasta lume exista doar pentru el. Ea este lemea pe care cel sedus o astepta si care se asaza cu uin firesc desavarsit in orizontul acelui dor de ceva inca necunoscut. Iar seducatorul e cel care o poate deschide pentru ca, spre deosebire de cel sedus, el cunoaste obiectul pe care cel sedus il doreste fara sa-l stie."

stereotipia cuvantului sedus deranjanta. text incurcat... (nu ca nu il inteleg)

"Noi" ca a priori al iubirii. "Noi" este semnificatia insasi a lumii iubirii, este obiectul ei intentional, este sigla acestei lumi asezata in puritatea noetica a marilor pasiuni. "noi" este iubirea care si-a interiorizat obiectul si in care prezenta iubitei poate fi traita cu aceeasi intensitate, daca nu chiar mai intens, in absenta ei.

asta-i o seductie cu jocuri de lumini si umbre.
doi pasi inainte, trei inapoi. esti gata sa cazi si-n cadere ea (el) te ridica, altfel te prabusesti...te lasa sa-ti aduni sufletul si iar te impinge pe buza prapastiei, te ia de-acolo, inca doi pasi in fata ("in lumea seducatorului")...se apropie lent si monstruos (!) apoi se-ndeparteaza brusc, ramai blocat(a), nu stii ce ti se-ntampla, ce vrei, ce vrea, cand o sa vrea si cum...asa vad eu. :)
nu stiu cartea, deocamdata ii vad pe amandoi intr-o lume cu zarzari infloriti, plimbandu-se de mana sub clar de luna...ca Adam si Eva in rai, inainte de a se-ntalni cu sarpele.
pe bune, pan-acum a desfacut o ceapa fasie cu fasie (ca ardeleanul)...lipseste zvacul.
mda...Plesu ar fi scris mult mai bine dar mai astept, desi prevad niste eseuri susurate de la inaltimea catedrei...Liiceanu nu le are cu zvacul, e timorat de filozofia prea rigida.

pe moment, uite cum ar trebui (parerea mea de cabotin) sa fie o seductie cu zvac:
http://www.youtube.com/watch?v=Lv5RGYY01_Y

mai sunt si alte "decoruri" dar acum doar asta imi vine in teasta...:)))

e beton! linkul

nu stiu sigur daca e vorba de-o femeie sau de-o iapa in calduri. :))))

ce conteaza? mie imi vine sa beau cand o aud... as tine-o in chef 3 zile si trei nopti :))

si ai grija sa nu agati voalul miraculosului a acelui "orizontul acelui dor de ceva inca necunoscut"

Eu = constientizez
Tu = vizualizez
Noi = egocentrizez

(si unde mai pui ca toate zaurile astea se invart dupa coada celui mai simplu si banal "te iubesc" pe care ne facem ca-l rostim chiar si cand transpiratia emana dorinta)

Seducatorul nu e doar arhitectul acelui "acasa" al seductiei...ci devine - uneori sau adesea - celalalt locuitor al acelui spatiu intim si complice nascut intre el si "sedus"... Da...absenta "celuilalt" poate indivina insusi sentimentul, neconsumand din "carnea si sangele" iubirii prin arderile formei si firii... legendand...

citeaza destul de mult din scrisorile filozofului adresate femeii iubite.

oribil gest, acela de-a publica corespondenta intima.
n-am reusit niciodata sa citesc asa ceva.
ar trebui interzis prin lege.

jocul n-are niciun farmec daca cei doi nu fac, periodic, schimb de roluri.

Exista seductii si seductii. Liiceanu incearca o disectie cerebrala a unui dat ce tine mai degraba de instincte, cred eu. Cu exceptia "seducatorului de profesie", de tip Don Juan, care o rationalizeaza.
Cand zic de instincte, ma gandesc ca toti avem, mai mult sau mai putin, "darul" seductiei. Asa se explica, printre altele, de ce "fiecare sac isi gaseste peticul" iubit.
Dar oare toti seducem la fel ? Asta-i evident o intrebare retorica. Nu ca n-as astepta raspunsuri la ea (dimpotriva), ci pentru ca stim ca raspunsl este "nu". De aici incolo ar fi loc de comentarii:)

Nu-i o corespondenta secreta. Ea a fost publicata. Liiceanu se foloseste de "Mein liebes Seelchen". Briefe Marin Heideggers an seine Frau Elfride (1915-1970), DVA, Munchen, 2005.

Seducatorul sedus, cu alte cuvinte ? De fapt cred ca aici e esenta seductiei in valorizarea ei pozitiva. Seducatorul vrea sa seduca pe cineva care l-a sedus deja, chiar daca el nu e constient de asta. Nu-ti propui sa seduci pe cineva care nu-ti place. Iar daca iti place, inseamna ca ai fost sedus, sau esti pe punctul de a fi.
Asta daca vorbim de profunzimi si nu de jocuri de artificii, de tipul flirtului.
Absenta in sine are o mare putere de seductie, pentru ca incarca cu asteptari, cu vise, lasa loc imaginarului. Estompeaza defecte, potenteaza calitati. E ca un spatiu propice constructiilor mentale.

Cata oratorie intra, dupa tine, in arta seductiei ? Acel "te iubesc" face parte, evident, din arsenal.
In analiza lui, Liiceanu vorbeste si despre retorica seductiei, ca o componenta importanta a sa.

sau de ce nu cata ramane...

apropo de oratorie eu as creiona acea oratorie muta in care-ti lasi ochii sa adulmece fiece firimitura de vraja adastata in coltul buzelor; oratoria fara vocale si consoane impregnate de altoul emotional; oratoria divinatiei care nu lasa loc nici macar acelui sfasietor susur picurat; oratoria mirosurilor care pot sublima dorintele si cautarile...gradina miraculoasa, locul secret dupa care tanjesti...

Vorbe...parole...parole...

da place subjectul...

sa incercam sa traim seductia fara a constientiza ca facem arta si sa facem arta fara a crede ca vrem sa seducem...

Sau sedusul...seducator... Daca nu va fi fiind din cine stie ce premeditare... cine mai poate spune exact...care-i unul si care-i celalalt?...

Daca-i cu premeditare, e donjuanesca, cum spuneam. Altfel e alchimie:) Si de aia e si atat de... seducatoare:)

Nu-sh de ce, dar ideea de seductie imi e asociata aceleia de premeditare. Adica am vazut, mi-a placut, imi stabilesc strategia de sucit mintile (sau folosesc una deja testata cu succes), urmeaza s-o pun in aplicare. Felul in care vad eu iubirea e in afara planificarii, deci a seductiei in modul perceput de mine.
Recunosc insa ca folosirea de "strategii" mai mult sau mai putin constiente pentru a ajunge la inima doritului e, de cele mai multe ori o conditie necesara. Dar nu suficienta:)

E splendida oratoria aia muta pe care o creionezi. Si e, uneori, mai eficienta decat o mie de cuvinte. Dar asta presupune neaparat prezenta fizica.
Cand vorbeam insa de oratorie, nu ma gandeam la vorbe goale, ci la vorbe cu acoperire in sentimente:)

Prima si ultima ta fraza pot suscita doar ele discutii cat pentru un volum:)

Spuneam de la inceput ca termenul are, simplificand lucrurile, o valorizare pozitiva si una negativa. Cea pozitiva nu poate fi rupta de ideea de iubire. Cealalta tine de "inselaciune". Putem discuta despre amandoua.
De fapt mai exista inca o fateta a seductiei, de natura ludica: jocul de-a seductia, flirtul, suspendat undeva intre celelalte doua, fara a se confunda cu niciuna, dar putand aluneca, prin pierderea ideii initiale de joc, spre una sau spre cealalta dintre ele.

...Si uite-asa patratul se preschimba-n cerc...si invers...

si faina ipostaza. cea de seducator. spunea maan ceva mai devreme foarte intelept. nu se merita sa fii seducator daca nu ai un partener pe masura, care sa te faca sa te simti "sedus" cand te astepti mai putin.
oricum... din citatele rpoblema e tratata ca un contract. nu cred ca m-ar tenta. cartea care va sa zica.

p.s. - nice linkul intrusului

De unde si cvadratura cercului, nu ?:)

Nu, nici vorba despre contract. Poate sa para asa, rupt de context. Nu aici e defectul cartii. Analiza pe care o face Liiceanu e, zic eu, corecta. Doar ca n-are putere de seductie. De aia il invocam pe Plesu, care e un adevarat "ensorceleur":)
Si oricum cartea e doar pretext pentru discutia despre seductie, sedusi si seducatori:)

ei da. are, are de cele mai multe ori.

in fond, seductia e o revarsare de feromoni. nici eu nu ma-mpac cu termenii seductie-a seduce-seducator-sedus(a).
naiba stie, corelez cu abandonat(a) si impreuna le corelez cu Zita, Rica Venturiano, bagabonti. :)))

"dar oare toti seducem la fel?"
...ar fi nashpa.
in mod normal nici n-ar trebui sa fim constienti ca "suntem sedusi" sau "seducem"...doar ca suntem atrasi de palnia ciclonului si vrem intr-acolo.
daca nu-i dragoste la prima vedere (care sincer, mi se pare a fi doar un foc de paie) seductia e poarta de intrare catre acel "noi". unii isi fac intrarea triumfala, altii in liniste.
...si nu exista sedus - seducator...amandoi sunt si una si alta.

baga niste fragmente din corespondenta aia sa vedem ce si cum. e misto confa.

..mai conteaza ca nu sunt Indiile...ci Americile, de fapt..?... Doar sufletul poate percepe..de fapt...calea..si solutia...

oribil gest, acela de-a publica corespondenta intima.
oricarui anodin contemporan corespondenta ii este protejata prin lege. dar, odata ce ai facut un pas spre Panteon, risti sa te trezesti despuiat si vandut bucatele. jenant.
oare corespondenta dintre Eminescu si Veronica ii face primului un serviciu?

nu de mult citisem un stidiu al lui G. Ibraileanu...caruia pana si publicarea postuma a textelor pe care autorul (in speta, Eminescu) nu le considerase demne de lumina tiparului, i se parea indecenta. ii dau dreptate. e ca si cum ai scormoni prin cosul de gunoi al cuiva- chiar daca acel gunoi contine pepite.

Alexandra, scuza-mi divagatia.:)

Cata vreme nu vorbim despre Atlantide sau despre Antarctici, e bine. Sedusi si seducatori, simultan sau secvential, suntem vii atata vreme cat ne aflam sub zodia seductiei. Pierderea interesului si/sau a puterii de seductie e semn de intrare in era glaciatiunii.

"Ale noastre sunt casele pe care le intalnim si drumurile pe care mergem, ale noastre diminetile de mai si mirosul florilor. La fel, bunatatea fata de ceilalti si putinta de a-i servi altuia drept model - si asta in chip firesc si autentic - au devenit viata noastra. La fel, lupta exaltanta si implicarea ferma in ceea ce am ales sa facem - sunt ale noastre. Mereu ale noastre. Si sunt ale noastre in asa fel incat nu se mai pot pierde niciodata, ci pot cel mult sa devina ma bogate, mai limpezi, mai sigure..." (Heidegger catre Hannah, 8 mai, 1925)

" noi, nefilozofii:) "
adica io nu mi/s filozof? :P

Nu-i o corespondenta secreta.

vorbeam de corespondenta intima a oamenilor celebri, pe care unii o publica de dragu' senzationalului si-a barfei de alcov, sub pretextu' adevarului istoric sau literar, sau cum dracu' i-o zice.

oricum, ma declar neputincioasa - io nu le-am putut niciodata citi.
si ii consider pe-aia care le publica niste curve, paparazzi cu prententii.

Hai, da-o-ncolo ! Si motan si filozof ? Nu crezi ca e cam mult ?:)))

Stiu despre ce vorbeai. Si-ti dau dreptate. Dar asta e unul din preturile celebritatii, ca suntem ori nu de acord cu asta.

Nu-sh de ce, dar ideea de seductie imi e asociata aceleia de premeditare.
dap...premeditare cinstita, cu singur scop: jocu', joaca.
si io nu ma refer la jocurile amoroase, aici, sau nu-n particular.
ci la un soi de initiere in frumos.
cum aceeasi frumusete e multiplu fatetata, jocul devine cu-adevarat placut cand accepti (iti asumi riscu!)sa privesti cu ochii altuia.

Adica am vazut, mi-a placut, imi stabilesc strategia de sucit mintile (sau folosesc una deja testata cu succes), urmeaza s-o pun in aplicare. Felul in care vad eu iubirea e in afara planificarii, deci a seductiei in modul perceput de mine.

strict la subiectul "el", l-as seduce-n fiecare zi.
el stie, io stiu...:)

nici nu vreau sa discut despre seductie ca 'amagire' sau 'corupere' cu traume psihice drept consecinta.

"niste curve, paparazzi cu prententii."
Draga Maan-ule, in momentul cand ai infipt penita in calimara si te-ai netezit pe hartia ivorie ti-e clar ca daca adrisantul nu arde (mama ei de inchizitie ca ne-a furatara pana si bucuria rugului, ala miculutz den scrumera) scrisorica atunci pac, te poci astrepta la orice razbel...

cine are secrete sa nu poarte caciula (Midas) sau coarne (minotauru ala) ca oricum tot de gura lumii ajunge...

si la urma urmei pa hartie iti asterni visele si gendele alea mai parmufate si mai gingashe doar n-o sa asterni toata sudoarea ce-ai varsat-o plangand de dorul obiectului sedus...

motan seducator si filosof :P:P
varianta horror :D

Cat de seducator esti nu stiu, dar filozof esti sigur:D:D:D:)))))))))

coada mea infoiata iti multumeste. vrei sa si torc? :)))

Pai ce altceva ai facut pana acuma?:P:P:P Seducatorule !:P:P:P

mp in 10 min :P
las ca vezi tu :D

seductia e ca o promisiune de fericire atat pentru sedus cat si pentru seducator.
asta in cazul in care e spontana.

cand e premeditata cred ca poate fi cel mult placuta pentru "victima".
cel care trage sforile ramane, inevitabil, dezamagit.

Asta, clar... Tocmai de aceea, seductia nu poate fi monogama...

cel care trage sforile ramane, inevitabil, dezamagit.
= corect pe pielea mea. dar nu poti generaliza :P

dar nu poti generaliza :P

ei, nu? am zis eu si altele mai grele fara sa clipesc:)

corect pe pielea mea.
atunci mai asteptam exceptia.

ai dreptate. Toata lumea are dreptate. Sunt un bleg care nu poa sa proceseze nika.

cand e premeditata cred ca poate fi cel mult placuta pentru "victima".
cel care trage sforile ramane, inevitabil, dezamagit.

cine trage sforile? persoana care seduce sau cea care e sedusa?...persoana care seduce, nu? atunci de ce e victima tocmai acea persoana?
presupunem ca eu te seduc pe tine cu scopul de a-mi cadea in plasa...dupa care am de gand sa-ti dau papucii (nu rade ca e doar un scenariu SF!)
tu esti victima pentru ca nu stii care-i de fapt motivatia mea si ai impresia ca vreau sa ramanem amandoi 1000 de ani.
in schimb daca eu vreau sa te seduc si pe tine te doare-n ciorapi...astepti sa-mi fac tot numarul dupa care zici "addio"???
lol...nu m-as mira! :))))))
...dar atunci nu stiu daca m-as mai numi seducator...poate marioneta.

si tu ai dreptate :))))))))

:))
uite cum vad eu chestia:

tu vrei sa ma seduci pe mine. deci te dai peste cap sa-mi faci pe plac. eu cred ca o sa ramanem impreuna "1000 de ani". deci in timpul seductiei (lol!) eu sunt in culmea fericirii.
tu, in schimb, cunosti tot planul si probabil imi prevezi si reactiile. de asta zic ca desi probabil te asteptai ca sedusul asta iti va aduce mari satisfactii, pana la urma ramai dezamagit.
pentru tine e doar un plan de pus in aplicare, in timp ce (pana nu iese la iveala adevarul) eu sunt in al noualea cer.

nu am inteles...DE CE vreau sa te seduc?
care-i motivatia?
deci EU te seduc, EU planuiesc (premeditat) sa te abandonez la un moment dat, EU dau din coada cand vad cum te strofoci de dragu' meu (lol)...si tot EU raman dezamagit in fine? de ce? ca nu ai curajul sa te arunci in fatza trenului??
e ilogic, chemam intariri sa ne lumineze! :)))
din moment ce tu esti in "culmea fericirii" cat timp te seduc...ce mai vreau? mobilul meu e ca DUPA ce te seduc, sa ma-ntorc la oile mele si tu la tren...sau cum altfel?
mi-am facut ambatzul, tu esti abandonata si eu sunt supersatisfacut...asa vad la ora asta.

io zic sa trecem de faza preliminara, direct in secondo tempo...acolo ai sanse sa fii dezamagita bine de tot!! :))))))))))))

bree.. io zic sa intrebam pe cineva cu experienta:))

...cineva pe care am dezamagit io urat de tot!
bine ca pisicile nu stiu sa vorbeasca, saracele. :))))))

ne-am gasit sa discutam:)
tu seduci pisicile, eu sunt sedusa de profiteroale si lindt d'or :))

La casutza alba, la fereastra gri
Seduse, sfioase, trei matza dilii,
stau, se-ntind alene, se dau planturoase
Caci prin motanime cresteau fire toarse.

Iar pe prispa cashii, cupe smaltuite
de profiteroale, seduse, manjite
plang uitarea deasa ce-o sa se astearna
Lindt de-or sa mai vina sa le bage-n seama...

torc testoase, mai flocoase....

am inteles ca seductia inseamna Spania, rosu, tango si flori.
se pune?

Clar,am ramas marcata de seduselele Bovary si Karenina ale adolescentei mele:))))
Termenul nu mi-e foarte la indemana, indiferent daca-i in sens pozitiv ori negativ. Componenta ludica de care vorbesti cred eu ca face diferenta intre cele doua aspecte. Joaca presupune explorare inocenta, in momentul in care isi pierde inocenta aduce a manipulare.
Oricum subiectul ma depaseste, tinand cont ca mie mi-e greu sa accept pana si notiunea de "flirt nevinovat":PPP