Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor


de Intruder la: 15/07/2008 10:29:25
modificat la: 15/07/2008 10:34:34 arata originalul
rezumat: recitiri, readuceri...
taguri: Salonul 
voteaza:
am cautat ieri ceva scris de alex andra (andrushca) si mi-am dat seama cate texte de proza si poezie zac pe forumul asta.
m-am gandit sa avem o conferinta separata unde sa readucem cateva din ele, la lumina.
vom proceda in felul urmator: in spatiul pentru "Comentariu" vom pune un text care ne-a placut mult (sau doar un fragment - in cazul prozei) si apoi dam link-ul respectiv. in spatiul "Subiect" vom trece titlul textului si numele autorului.

- nu se admit publicarea creatiilor proprii; pentru acest lucru se apeleaza cu un click la rubrica "subiect nou". (vezi si ce scrie la "rezumat")
- nu se admit redarea unor texte din alte surse decat "cafeneaua.com"
- textele nu se cer comentate, doar redate. cine doreste sa comenteze, sa mearga pe link-ul respectiv.
multumesc.

PS: pentru eventuale precizari, paranteze sau explicatii, rog sa se anunte in antet "off topic".
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (166):


Radu Herjeu - Abandonic - de Intruder la: 15/07/2008 10:31:00
când e noapte
şi totuşi întunericul îţi arde retina
mai ai nimic de spus
şi totuşi te vorbeşti
când mai ai nimic de gândit
şi tu rămâi doar o idee
mai ai nicăieri să te duci
şi totuşi pleci
când nu eşti singur
pentru că nici singurătatea nu te vrea
moartea nu doare
şi asta poate să te bucure

când te-ai părăsi
dar n-ai cui

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8507/abandonic/1)
#325320 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruder - Sarabanda pe cord deschis - de thebrightside la: 15/07/2008 10:34:26

si intra nebunul...
rascoleste prin materie cenusie
danseaza o sarabanda pe cord deschis
cerseste tigari si rabdare
rupe florile din parc
isi cauta cuvinte tampite
cara galeti cu apa
sa se apere de seceta ce va veni.
deschide geamuri s-auda tramvaiele,
huruitul destinului sa-l auda...
stati la locurile voastre, nu-i cutremur!
desface-n bucati timpul altora
si-l pierde pentru ca
buzunarele-i sunt rupte.
candva a avut si el o ratiune
candva a avut si el un cuvant de spus;
le-a ratacit cand s-a dus la un meci
sau la chioscul de ziare
sau intr-o cabina de telefon
sau poate in ziua aia de 17
cand s-a jucat de-a avioanele
in spatele blocului...
cine mai stie?
lumea se fereste de el
toti, aproape toti
il privesc cu un fel de mila
amestecata cu zambet violet
si privire crucis.
si intra nebunul
fara sa bata la usa...
oamenii normali isi spun unii altora:
"iar a venit asta. ce mai vrea?"
"da-l in ma-sa vrea tigari!"
"sa-i dea careva o tigara si sa plece!"
nebunul fumeaza cu ura
ura naste rotocoale de fum
fumul naste monstrii mici si gri
"saracu' de el..."
nebunul asta de care va zic
nu-i periculos
copiii rad de el
femeile ii intind un sandwich
uitat in geanta de piele cu fermoar.
are o identitate
straina lui si noua
puteti verifica la "Evidenta Populatiei"
sau intrebati-L pe Dumnezeu...
are chiar si-un caine
cu pete albe pe spate, flamand.
amandoi impart sandwich-uri
si-o scara fara balustrada
cu trepte roase ce nu duc nicaieri...
nu, n-o poti urca
doar cobori...
#325323 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sancho Panza - In jur e zare pravalita-n cruci - de thebrightside la: 15/07/2008 10:36:34


fereastra asta, ca o tăietură
din vintrele cuvintelor, spre gură:

de ce să ningi?
n-ai unde să te duci,
în jur e zare prăvălită-n cruci.

tu nu auzi?
mă fluieră a vânt
o buză tălmăcindu-mă pământ,
mă strigă un sobor de maci spre vară
sa-mi creasca cer în tălpi a doua oară,
să-mi înfloreasca ochiu-n miez de pâini
şi ciocârlii să-mi cuibărească-n mâini,
să cern a ger cu limbi prelungi de crini,
să-mi clocotească luna-n rădăcini.

unde să cerni?
te frângi în val de gând
cioplită-n piatră aspră de
nicicând,
te-ai logodit în zodie de bozii
şi te-au lăsat
niciundelui
irozii.

vinde-mă nopţii,
vreau să-mi crească-n păr
seninul îngheţat în flori de măr.

#325325 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Realdo - Cer - de thebrightside la: 15/07/2008 10:38:52

cer
mai multă lumină
să te pot desena
cu tot cu umbra ta
din călcâi şi până-n stele
cer să-mi înfigi urma ta
de toc de pantof
de damă
până - of -
în plăsele

cer mai multă atenţie
nu distributivă
nu selectivă
nu atenţia muritorilor
o merit
doar pentru tine
îmi despart sufletul de trup
acum
şi nopţile
şi-n zorii zorilor

cer senin
cer demâncare
din coapsa ta
din subsol de gând
pân’ la mezanin
de atingere
cer înnobilare
din obraji de copil
să-ţi port iubire
pe umeri de bărbat

cer
să mi te spui toată
gângurită
pe nerăsuflate
cază cerul pe noi
în şoaptă
în murmur
de lumi dărâmate
unuplusunu
s-apunem în doi
#325327 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Guinevere - Flori, sa fie de drum - de thebrightside la: 15/07/2008 10:40:42

Îmi spuneai că sunt urâtă aşa, cu două ciori ridicându-mă de umeri până la cer

dar m-ai iubit mereu cu flori de câmp fără nume
mi le-aşezai uşor la picioare, încă pulsând

buzele lor însetate îmi umezeau ochii de dor
se aplecau să îmi sărute gleznele, le ridicam de subţiori cuvinte

mai respirau
mai respiram

Cu pielea deschisă pâna la lei le priveam, mângâioase,
le priveam cum respiră cu fluturi albi aşezaţi pe inimă
se deschideau purpurii în ţărâna să bea,
mereu pândite,
cu trupul întors

Din genunchii lor înroşiţi te striga pământul sămânţă
atunci ţi-am desenat copii în bruma din poală, mai stai...
ai întins mâna să-i mângâi, asa cum scânceau cu ochii închişi
şi iarba înaltă, necosită din tălpi

te-am iubit mereu ultima, mereu într-o doară,
te-am uitat cu nucii în geam şi toaca, (şi toaca zăluda înflorind peste drum)
cu timpul încolăcit de glezne ca o pâine prea crudă
în care ardeai dreaptă, lumină

mă priveai cum mă duc şi înnodai în broboadă
steaua din urmă, las' să fie de drum,
şi vreascul de lună cu iele împrejur

las' să fie, mamaie, de drum, te uitai cu mâna streaşină la ochi
cum două ciori ma ridicau de umeri până la cer
#325328 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ioana P.- Leoaica (fragment) - de Intruder la: 15/07/2008 10:44:01
Tu ce-ai vorbit atunci fată? Tu ce vorbeşti în faţă de fereastră? Tu şti că ale mele mâini vor mângâia din părul tău un fir. Şi poţi tu, fată-n clipa-aceea să te arunci, să rupi, sau să creezi, să sapi, să iei ce vrei, că eu oricum te voi cuprinde în a mea oceanică iubire, în care dacă eşti, poţi aduce cu tine câte vrei.”
Ea şi-a-ntors privirea către el şi părul şi-a schimbat sclipirea-n soare, o strălucire-n ochiul ei iar ea privea ironică şi iubitoare. Vedea că el e mare ca un leu dar ochiul ei era şiret şi iute. El a sărit să o sărute. Ea a pufnit în râs şi l-a lăsat.”De ce-s eu biet băiat? Ia spune-mi fată!” Şi a cuprins-o-n braţe, iar ea râdea încet şi-nceată.
Păi nu i-a spus nimic, chiar dacă a strâns-o cald în braţe.

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/5819/leoaica/1)
#325329 (raspuns la: #325327) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Autodafe- Sancho Panza - de onutza la: 15/07/2008 10:46:47
Jumătate albă, jumătate fiară
mi se frânge şubred strigătu-n afară
mi se-afundă mersu-n mâl de nepuţintă
smulge-mi, Doamne, smulge-mi spinul din fiinţă
lasă timpul vânăt să se scurgă tot
nu mai ştiu cărarea, nu mai vreau să pot
golul cu limanuri de-aşteptare roase
năvăleşte silnic în lumini şi-n oase
nu mai am mătănii să număr pe ele
ceasuri smălţuite cu false vopsele
termină-ţi lucrarea, termină-mi cuvântul,
istoveşte-mi, Doamne, furia şi gândul.
#325330 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
papadie67 - Salcii si calcaie - de Intruder la: 15/07/2008 10:51:19
S-au rupt mereu potire-n scancete de libelule.
De Ostrogoti ne-am saturat: merci!

Puieti de salcii mor in vinilinuri
Ne este dor de Noi; Ei si?

Apa bate piatra , piatra bate focu’
Focu’ bate campii: sa facem, dar copii!..
..pardon…Copii,

Susura un pui de-omat
Pe sindrila verde-n dinti
Puiul, sambure de-omat
Verde-I Muma-i; El n-o stie:

Deci catre libelule, puiu’ cata’…insa
Sindrila-I bate-n campi,
Potiru’ I bate-n nas
Omatul ne-nascutei nu-I deja
Decat venin subanteles

Potir, veninuri, de libelule sbor,
Sindrile supt omat de ostrogote
Tabieturi. Ci scancete de salcii
Ucise-n vinilin modern
Si Psalmii ce-au murit, deja, printre redute…

La nunta-I, ne-fiind Omat
Ci
foarte-verde zama:
bag da’ sama’
ca libelule, petrecute printre ostrogoti
s-au transformat in salcii…sau, pardon:
vor fi fost devenit
salcii

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/740/salcii-si-calcaie/1)
#325331 (raspuns la: #325330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
off topic - de Intruder la: 15/07/2008 10:53:25
va rog, treceti si link-ul...multam. :)


#325332 (raspuns la: #325331) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisia - Autoportret - de Intruder la: 15/07/2008 10:57:58
… priveşte-mă cu ochii-nchişi

port şal de mătase
şi papuci de saten
părul mi-am prins
într-un colţ de fildeş
căprui lenevind
de-amintiri mă proptesc
fundă s-atârn
de o altă curbă
obrajii mi-am plâns
de lacrimi i-am scurs
sub bluza-mi cazută
port şoapte
un zâmbet curmat
de un dor împietrit
în bucle
cu iz de rouă

dezgolită-s de gând
un nud fară chip
tu m-ai fi vrut
în noapte

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/12270/autoportret/1)

#325333 (raspuns la: #325332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
din istorisirile sabinei - de anitzasmile la: 15/07/2008 11:02:29
o frantura din PARTEA II

De cand venise Agafia in curmatura, la nimeni nu i se mai nazarise naluca Goagii. Nici un cal sau vita nu mai incremeni in drum si nici scancete de prunci nu se mai auzira. Copilul Agafiei nu l-a auzit nimeni, niciodata plangand.
Se dadu zvonul in satele de primprejur ca femeia e mestera la tamaduit vite si oameni bolnavi, la scos blestemele din case, la dezlegat cununii. Stia sa-ntoarne barbatii la muierile lor, de la ibovnice si sa lecuiasca copiii de betesuguri. Oamenii se mirau si la-nceput le era teama sa calce in curmatura...dar cand zaceau copiii de febra, prindeau curaj si sa mute muntii din loc. Atunci, pe noapte sau zi, pe nameti sau zapuseala, luau copilul la piept si-o porneau spre Curmatura Goagii.
Nu stiau de unde vine Agafia sau cum de s-a nimerit, ea, tocmai in satul lor. Nu parea nici tiganca; tiganii veneau de doua-trei ori pe an cu satra si se oploseau o saptamana pe suhatul de langa moara Iorgulestilor. Aveau cateva babe de ghiceau in carti sau in bobi ori descantau de deochi. Barbatii faceau ceaune si oloaie de tuci, linguri de fier sau podoabe de argint si cin’ voia sa targuiasca, mergea in satra. Inainte sa plece, tigancile intrau in sat cu copiii atarnati de sani sau de fuste, cersind de-ale gurii. Capatau usturoi, ceapa, crumpene marunte sau cate-un pumn de fasole...
Agafia nu era negricioasa ca ei si nici n-a vazut-o careva in satra, vreodata...dar poti sa stii?
Vara nu purta batic decat cand mergea la targ si oamenii se mirau de-o asa indrazneala. Avea doua cozi impletite, de culoarea coajei de crusin, ridicate pe crestet. Unii mormaiau ca-i femeia dracului si ca satana se ascunde in trupul ei, bine cladit. Pielea-i era balana si statura inalta, dreapta. Cand intra in sat cu leacuri pentru careva, barbatii o masurau piezis de sus in jos, ca pe vitele din targ. Era frumoasa ciudatenia, bat-o soarele!
Copila si-o lua cu ea, un bot de om tacut cu ochii mari la fel cu ai ma-sii. A invatat-o sa nu-i fie teama de nimic si sa nu creada bazaconiile cu Goagea cea arsa de trasnet. De cum a inceput sa cate cu ochii prin jur, maica-sa i-a aratat buruienile de leac si fetita le-a invatat chiar inainte sa vorbeasca bine.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16863/din-istorisirile-sabinei/1

#325334 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
tot off topic - de thebrightside la: 15/07/2008 11:03:07
ce te-as trage de urechi, acu' tre' sa pun iar mana pe sapa.. :))

p.s. super idee!
#325335 (raspuns la: #325332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Lady Allia - lectie - de thebrightside la: 15/07/2008 11:05:43
nu ma descrie
eu nu te descriu
rasuflarea mea mi te-a

scris
cu doruri in suflet
si ti-a pastrat fiecare

plecare si revenire
buzele te-au invatat pe
de rost
te soptesc singure
si ochii...mi te-au
invatat

nu te-as reinventa
niciodata
poate doar uneori
ti-as transforma mainile
intr-un sal
sa ma infasor in ele
inainte sa adorm
ghemuita in iubirea ta

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17554/lectie/1
#325337 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Inshade - lectie de respiratie - de thebrightside la: 15/07/2008 11:10:11
Se desface
fiecare buza
de coaja proprie
si se aşează pe aceasta masa
pă-tra-ta
si nu se pun scaune,
se cheamă publicul cu mâinile ridicate
si se decide singular
si asfaltic
drumul de urmat,
înainte,
înapoi,
ridicat la pătrat
sau la cub
niciodată la noi doi!

Se schimba piatra cubica din nou
intre noi
si se pun borduri
si semne noi de circulaţie
se semaforizează aceste stări
in culori ambigue si verticale,
noi îmbrăţişaţi
intr-o cădere totala
din oraşul acesta cumplit
si concret!

Un plămân e irelevant
respiraţiei noastre
nu e îndeajuns de subtil
îmi spuneai,
si iţi treceai mana prin par
si muşcai din gutuile
lipite ireversibil
pe peretele alb
al respiraţiei noastre
împreuna,
miroase a primăvara la tine
in gura
si sunt îngeri aşezaţi in genunchi
lângă semafoare
la chitara se mai cânta uneori
ori la saxofon
când Gore de la colt
isi mai aduce aminte de noi!

Luam tramvaiul azi
intre noi
intr-o imbratisare prelunga
si fara bilete
sa ne certe cineva,
sa ne certe,
ne spuneam si râdeam
si râdeam
si publicul aplauda
langa masa pătrata,
cine a regizat filmul acesta
se întrebau,
si actorii chiar se potrivesc
si mai ales par cumva indragostiti
si nebuni!

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16914/lec%C5%A3ie-de-respira%C5%A3ie/1
#325339 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
bright, off topic. - de Intruder la: 15/07/2008 11:11:27
mai, nu reveni...de acum inainte, vroiam sa zic.
stii cum e...or sa vina si useri noi (poate) si o sa se-ntample ca la confa cu "cele mai frumoase poezii".
cred ca nimeni n-a citit toate textele de-aici, deci e mai sanatos sa se dea si link-ul. (am precizat in enunt)
#325340 (raspuns la: #325337) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tuxedo - novocaina - de thebrightside la: 15/07/2008 11:15:01
erai în rochia ta de imagini
foarte frumoase
purtând la coapsă o mitralieră de explicaţii şi raţionamente
femeia-bombă
zburând pe dopuri de şampanie
dintre buzele mele plictisite de zâmbetul zilnic
deasupra aburului de cafea
te-am sărutat în scările blocurilor
te-am izbit de pereţi
murdari de benzină şi cretă
şi ai mirosit a regină te-ai aplecat
după ţigările altora
pe care le-ai aprins
când soarele a răsărit brusc
şi mi-a fost frică
pentru că nu te-am iubit
şi nu am iubit dimineţile apartamentului tău
peria ta de păr perna în care ai respirat câteva ore
cuvintele acestea pe care ţi le recit în oglindă
şi nu am iubit
pielea ta de floare presată
dată mereu altora
fără măcar râsul stupid al renunţării
mereu altora şi altora
călători între palmele tale
ca într-o cuşetă de noapte
pe ploaie
într-un drum lung

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/15002/novocaina/1
#325341 (raspuns la: #325340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex andra - zambet de fum - de thebrightside la: 15/07/2008 11:19:07
ieri răsucit din fire de memorie...
marea nu mai e a noastră
şi-a tras luna mai departe de mal
alge albastre sandale paşilor noştri desperecheaţi
ultimul sărut pescăruş nătâng căzut în diagonala visului

astăzi eşti doar mai fumuriu şi mai tăcut
ceaţa pieliţă albă pe cristalinul dimineţii
mă pierde în vălătuci de mincinoasă nepăsare
tu nu mă mai vezi...

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16267/z%C3%A2mbet-de-fum/1
#325345 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
maan - despre shuruburi (fragment) - de Intruder la: 15/07/2008 11:20:02
(...)
Era, tzatza Marioara asta, nevasta de oier, munteanca apriga si nemiloasa, pe care-o atacase ursu’ -ntr-o iarna, la stana, si de-atunci isi tarshea greoi dupa dansa, sa zicem picioru’ ...drept. Dar chiar si-asa, shotanca-shotanca, fimeea dispretuia orice ajutor si traia singura in curtea cu miei si dulai mai mari decat oaia.
Nimeni n-ar fi stiut-o, daca nu se dusese-n sat vestea imensului cires din chiar mijlocu’ bataturii, pe care batranu’ Vasilache-l mostenise de la tatane-sau si nu cutezase-a-l taia nici in zilele noastre.
Ei, si dadea pomul lui Dumnezeu niste roade nemaipomenite, ca numai o cireasa era de-ajuns sa umple gura de copil, in care de-obicei lesne intrau fo doua, trei.
Zgripturoaica nu dadea din ele nici coapta, caci in zadar se rugau babele “da-le fa si la copii astia o mana, ca se bolnahesc de pofta, fa si tu o pomana, Marioaro, sa fie-n amintirea lu’ alde tac-tu…”
“pai! raspundea muma-padurii, ca s-o satura el pa lumea-ailalta, c-un pumn de ciresi!” si rapide intra-n curte, dand cu bastonu-n orice lighioana-i iesea-n cale.

Cainii erau car-va-s-zica slobozi, numa cerberu’ era leagat pe-o sarma lunga, de la poarta, pana-n radacina pomului fermecat, asa, sa nu-l ieie pe nici un copchil cine stie ce gand de furtisag.

d-aceea se-aduna ceata-n crucea zilei, la privit, caci vraj’toarea se tragea atunci la umbra si dormea pe prispa vo trii ceasuri iar noi puteam in voie visa la lucruri de ne-atins.

Io, asta-i drept, ma dusesem dupa alde mamaie la baba-n curte, cand o trimes vorba nea Vasilache ca se bolnavise turcana si c-avea s-aduca el pielea de-acuma argasita, …ca nu s-o mai putut, atat slabise si se odarlise sarmana.
(...)

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/6016/despre-shuruburi/1)
#325346 (raspuns la: #325341) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex andra - watergate muzical - de thebrightside la: 15/07/2008 11:22:41

îmi pun fusta hippy şi păpădii în păr
îmi iau chitara în bandulieră
şi plodul mucos de mână
mă salut cu oamenii străzii
zâmbesc cui vrea să mă vadă
cu janis joplin si jimi hendrix
plecăm din woodstock
asaltăm parisul
ocupăm malurile dâmboviţei
umplem pereţii tramvaielor cu graffitti
facem gaură în cerul cenuşiu al londrei cu pumnii ridicaţi
urcaţi pe podium in hide park
make music not war


à bas les politichiens
cui ce-i pasă de voi
râmători în gunoaiele naţiunilor
cu poeţi fătălăi cântându-vă în strună
o să vă crape ochii de lumina noastră
o să vă amuţească vorbele în gât înainte de rostire
sub biciul rock-ului dezlănţuit
o să vă bubuie urechile şi cordul
sub bătaia de joc a tobelor noastre
bieţi bufoni agramaţi îmbuibaţi şi afoni

iubiţi-vă pe tunuri urla cândva poetul
în pas cu vremurile drogate
astăzi vindem arme
şi gogoşi cui vrea să ne asculte

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/13499/watergate-muzical/1
#325347 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex andra - octombria - de thebrightside la: 15/07/2008 11:28:42
dă-mi mâna
şi lasă-mi vântul să-ţi spulbere nălucile
du-mi octombria spre arămiu
şi dă-mi un semn
un sărut
un timp
spune-mi
cât nu mă iubeşti
cât nu mă vrei
cât de frumoasă nu sunt
şi eu să nu te cred
iar tu sa mă prinzi în rotocoale de fum
să faci colaci de nori
şi caiere de lână
din te miri ce gând
ce furtună

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10286/octombria/1
#325351 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ulcior de Sancho Panza - de INSULA ALTUIA la: 15/07/2008 11:31:10 Modificat la: 15/07/2008 11:38:50
nu mi-e dor ci mult mă doare
trupul tău de depărtare
nu mi-s noapte ci mi-s şoapte
buzele-ntru tine coapte
nu mi-e sete mi-e aripă
ţipătul strivit sub clipă
nu mi-e lut ci mi-este rouă
pâinea cărnii pe din două

şi m-aş ninge m-aş aşterne
pulbere de sori în perne
şi te-aş creşte busuioc
miez icoanei cu noroc
şi aş pierde-n crucea zării
desfrunzirile cărării
să îmi azi şi totdeauna
tâmplă eu
şi tu cununahttp://www.cafeneaua.com/nodes/popular
#325353 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Valix - Susceptibil - de Intruder la: 15/07/2008 11:33:39
Cred că am ajuns prea bănuitor.
Bănuiesc de prea multă linişte copacii,
tramvaiul pe care-l aştept
prea mi se pare sigur că nu va deraia,
până şi turnul primăriei îl suspectez
de semeţie îngâmfată,
ce să mai spun de minunea cea blondă
din parc cu ochii ei migdalaţi
şi albaştri
încât mă fâstâcesc ghicindu-i trupul
pe care si-l poartă cu eleganţă
de mătase prin faţa mea,bănuitor?

Şi-atunci m-apuc să scriu.
De susceptibil ce sunt
aproape-ntotdeauna
vârful creioanelor mi se rup.
Probabil că prea apăs neliniştit
pe cuvântul linişte.

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16050/susceptibil/1)
#325357 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
off topic - de Intruder la: 15/07/2008 11:40:24 Modificat la: 15/07/2008 11:41:57
sters.
era pt. bubu dar vad ca s-a conformat.
brava fata! (nu-mi raspunde la commentul asta, aici)
#325361 (raspuns la: #325353) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ochelari - alex boldea - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:45:09
ea nu stia de cata vreme sta acolo. stia doar ca trecusera ani buni de zile. ani intregi in care a stat in picioare, neclintita, in acea curte, pe pamantul batatorit pe care nu mai crestea nimic, in noroi atunci cand ploua, adica mai tot timpul. rochia alba cu flori de camp era acum murdara de praf, decolorata de soare. statea si se uita la geamul casei. uneori, vantul batea si ii acoperea ochelarii cu suvitele brunete, incalcite. de fapt, ochelarii erau singura ei posesiune materiala. prin ei isi vedea, cand si cand, parintii, iesind din cocioaba si mergand peste camp, la marginea padurii, sa adune vreascuri. traiau intr-o polonie aflata sub ocupatie nazista. dar la ei nu ajunsesera trupele. la ei nu ajungea nimeni, niciodata. si nu intelegea de ce, de fiecare data cand ii vedea, aveau lacrimi in ochi. chipurile lor erau sapate de lacrimi vechi, mama ei era aproape oarba. cu toate astea, nici tatal ei nu reusea sa o vada. si nici sa o auda. iar ea, dintr-un motiv sau altul, nu putea intra in casa, nu le putea alina suferinta. dar se obisnuise cu asta de mult timp. acum se multumea doar sa-i vada, sa vada ca sunt bine, sanatosi. parintii ei batrani.
ochelarii aceia vechi, cu rame din argint, ii avea de la tatal ei. de fapt, erau ai tatalui sau. de asta ii purta intotdeauna. o faceau sa se simta cumva in contact cu el, ca si cum totul ar fi fost bine. ca si cum nu ar mai fi existat acele lacrimi.
in jurul ei putea vedea leaganele in care se juca atunci cand era copil, acum ruginite si scartaind domol in bataia vantului. vedea si ce mai ramasese dintr-un gard, si anume cateva scanduri putrezite infipte in pamant ici si colo. vedea campul uscat, intinzandu-se in fata casei. si drumul care se pierdea in ceata, facand legatura intre ei si cine stie unde.
in acea dimineata statea si incerca sa priveasca inauntru prin geamul murdar, sa vada ce mai fac dragii ei parinti. usa se deschise si tatal iesi, ajunse la camioneta veche si incerca sa o porneasca. ea s-a asezat inauntru, pe scaunul pasagerului. era tare curioasa unde vor merge. pe drum, incerca de cateva ori sa vorbeasca. iar tatalui i se paru, de cateva ori, ca o aude. dar stia ca era imposibil. deocamdata. dar o va gasi. de asta plecase spre marele oras, sa isi gaseasca fiica. un evreu polonez intr-un oras de nazisti. dar nu conta asta. era mai destept decat ei. drumul acela fu incarcat de prezenta ei, o simtea atat de aproape, cat sa o poata atinge. dar stia ca e doar inchipuirea lui. poate ca acum, la batranete, durerea in sfarsit reusise sa ii ia mintile. dar nu mai conta.
.......................................................
ajuns la institut, cobori din masina si se indrepta spre paznic. "vreau sa vorbesc cu domnul himmler". reusi, intr-un final, sa il convinga ca e un sustinator al cauzei. iar domnul himmler veni, in paltonul lui negru, lung pana la glezne, cu parul putin grizonat, cu tinuta demna dar cu privirea blanda. "cu ce te pot ajuta, domnul meu?"
"stiti, eu imi caut fiica. am pierdut-o acum multi ani, nu stiu unde e. venise in oras, sa se casatoreasca. asa spune nevasta-mea. eu nu mai stiu. de cand nu mai am ochelarii, nu mai stiu nici unde sunt, decat la mine in bordei."
"si cum o chema pe fata matale?"
"mi-e rusine", spuse batranul, incepand sa planga. "nu mai stiu cum o chema. dar era frumoasa."
"domnul meu, mergi la benzinaria de la iesirea din oras. o vei gasi acolo pe fiica matale."
auzind asta, fata a fugit inainte, sa ajunga la benzinarie. uitandu-se intr-o oglinda, s-a aranjat cat de bine s-a priceput pentru intalnirea cu parintele sau. apoi a inchis ochii, si-a dat jos ochelarii si i-a lasat pe o masa, la intrare. si a asteptat.
batranul ajunse nu dupa multa vreme. dar simtea ca nu e nimeni in jur. simtea ca himmler isi batuse joc de el, ii luase ultima speranta si i-o tarase prin noroi. dar nu mai conta, oricum. vazu o masa si un scaun si se gandi ca poate sa-si traga sufletul acolo, inainte de a pleca inapoi acasa. era un loc numai bun sa fumeze o pipa. in timp ce scotea tacticos tutunul, simti ceva pe masa. o senzatie rece, aproape umeda, ca de metal. si stia ce era. ochelarii lui. erau ramele de argint, le cunostea prea bine. cum ajunsesera tocmai aici, unde el nu fusese niciodata? a luat ochelarii, i-a sters cu un colt al camasii si i-a pus pe nas.
atunci a vazut-o. statea in fata lui si ii zambea, o femeie in toata firea acum. draga lui ...cum o chema, oare? de ce nu mai stia cum o cheama pe propria lui fiica?
s-au imbratisat si au plans mult, dar erau lacrimi de fericire. acum stia ca nu o pierduse si ea stia ca o poate vedea, ca o poate simti. erau ochelarii.
s-au intors acasa pe acelasi drum pustiu, prin aceeasi ceata. iar ea a ramas la locul ei, in curte. tot nu putea intra. acum stia ca parintii ei nu vor mai plange. acum si ei stiau ca ea e acolo si ca nu i-a parasit niciodata.
iar ea stia, acum, ca murise. murise, copil fiind, cu multi ani in urma.
#325363 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
linkul - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:46:12

aici e linkul :). nu mai incapea - depasea 5000 de caractere.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16296/ochelari/1

#325364 (raspuns la: #325363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
monte_oro - de maan la: 15/07/2008 11:47:08
Dar unde-i neaua de mai an?...

In ochiul meu
destinul ti-a pictat icoana
in tampla mea
pulseaza fruntea-ti rece
in maini mai port
suras de adu-vara
prin buza mea
sarutu-ti ars mai trece.
Prin pasii mei
mai calci si-acum, zărie,
in rostul meu
alunecand, naluca
doar umbra-ti
scoate noptile din vie
din mustul lor
sorbind mereu pe fuga.
Din zatul tau
imi beau si-acum cafeaua
cu jarul tau
imi mai aprind si-azi focul
opreste-te si
spune-mi: unde-i neaua
ninsorii ce ne ocrotise jocul?...
#325365 (raspuns la: #325357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
monte_oro - de maan la: 15/07/2008 11:48:51
cafeneaua.comte provoaca sa gandestipe val. ultimele. subiect nou
recomandari: Photoree - The collaborative image recommendation system
Ghidoo.ro - Descopera internetul interesant!

Tu
de monte_oro la: 23/04/2007 18:11:33
rezumat: Cate ceva despre ea
taguri:
voteaza:
big
13182
nodes

Tu
Tu,
da, tu
femeie caprui
stai locului
ca sa te pun in cui
in cuiul ochiului meu de departe
ce-ti va trimite priviri dupa moarte
Tu,
chiar tu
femeie hai-hui
stai blanda
sa te asez rotund
in palma degetelor mele profund
Tu, doar tu,
femeie a nimanui
stai dreapta
ca sa te cuprind atent
in sufletul trupului meu absent
Tu, iar tu
femeie de nor,
stai calda
sa te visez mai usor
sa-ti pun toate ploile-n dor
Trage cortina,
da sens la zavor
si in cui si in palma
si-n suflet de-acum
pot sa mor.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/13182/tu/1
#325366 (raspuns la: #325365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
apoi lumina a fost cenuşie - Sanchita - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:50:10
am visat

că născusem

da
o fetiţă frumoasă cu
buzele tale şi

lumea se făcuse o ghindă de aur
o ghindă de aur de aur de aur
de fapt nu născusem ea ieşise din mine aşa
curgător cum ar ieşi un oftat când încremeneşti
la fereastră
şi nimic nu clinteşte întunericul
un pas mai încolo
prin piele-mi ieşise mă privea
mă privea
fără mustrări doar mâinile ei

mâinile ei se uniseră cupă
sub sânul meu stâng.

...................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16325/apoi-lumina-a-fost-cenu%C5%9Fie/1

#325367 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Maestrul nu repetă nimic - pane - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:51:14

Domnule, arată-mi te rog, ce faci ca să seduci?
Aş vrea...mi-ar place să...
Asta e tot? Banal? Doar atâta poţi?
Doamnă, aş putea să merg să vă plătesc facturile...
Şi toate visele neprinse în lista anexă...
Domnule...
Da Doamnă, şi cred că m-aş descurca să supraveghez
Echipa ce vine să vă cureţe viaţa
Nu de alta, dar să nu rămână ceva între cute..
Bine dar...
Şi la călcat mă pricep Doamnă,
Mai ales gulerele apretate ale decepţiilor
Şi manşetele regretelor tardive...
Tinere...
Da Doamnă?
Ce oră e?
Nouă diamante şi un sfert Doamnă.

..............

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16331/maestrul-nu-repet%C4%83-nimic/1
#325368 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pantocrator - de maan la: 15/07/2008 11:51:15
Intruparea

Se dezbraca usor
cu gesturi abia picurate
prin aer
haina si-o lasa moale
sa se scurga pe umerii albi
alunecand de-a lungul bratelor
apoi cazand fosnitor pe covorul greu
"e cald" spuse cu ochii
adanciti intr-ai mei
doua degete - de-atat avea nevoie -
mangaiau coborand
rotundul nasturilor
eliberandu-i
pe rand
zambind
din stransoarea camasii violete
"sa nu te uiti" murmura
umezindu-si crapaturile moi
ale buzelor coapte
lumina scazuse
deja prin fereastra mai vibra
doar rasuflarea-nserarii aurii
cu patru degete
de la mainile-amandoua
decupa capsa pantalonilor
din cuibul ce-o imbratisa
captiva
taceam
privindu-i ochii caprui
si imbujorarea
"am visat ca ma iubesti"
sopti cu glas castaniu...
apoi inchise ochii
deschizandu-se...
si-mbracand un alt trup...
#325369 (raspuns la: #325366) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
dacă m-ai iubi - alexu - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:53:24

ne-am minuna o vreme
am umple apoi cupele de întuneric cu cergi în dungile curcubeului
leuşteanul şi melcii ne-ar locui visele o vară
tu întreg eu pe jumătate adormită
ne-am trezi pe plaja dezbrăcată de nisip
ne-am cresta tălpile în pietre ciobite de vânt
ne-am amesteca sângele şi valurile
eu întreagă tu pe jumătate icar
am înşira îngemănate cearşafuri
vele îmbarcărilor spre îndepărtate Cytere...

..................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16374/dac%C4%83-m-ai-iubi/1
#325370 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
mosneag cu drum - partea luminoasa - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:56:20

ma arde-o aripa mocnit
o cioara veche a-nlemnit in ram
mireasa galbena de frici

in ce culori sa mai traim nu stim
pamantul pare sa se-nvarta stang
aton
mosneag pe drumul fara cap
cu oase roase
si copacii infloriti.

..............

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16492/mosneag-cu-drum/1
#325371 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
"te-as iubi,/acum... ":) - Vetusta - Intruder - de Lady Allia la: 15/07/2008 11:59:42

esti frumoasa,
ca o salba
pe un piept de mireasa.
te-as strange in mine,
te-as duce
spre parga amiezii
sau altundeva,
nu stiu unde...
esti tanara
ca roua cazuta pe glezne,
ca iarba iesita sub irisi,
in franjuri de soare;
te-as lua
calatoare pe mari
si-as preface
apa in pulbere...
esti luminoasa
ca o candela
varata in piept.
te-as aprinde mai tare,
sa te port
pe brate, pe lespezi
sau pe-un trup racoros.
esti frumoasa
si eu
ma cutremur de ploaia-ti
cazuta din ochi.
te-as iubi,
acum.

.................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16565/vetust/1
#325372 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
natal - Giordano - de Lady Allia la: 15/07/2008 12:04:00

Linişte...

Nici urmã de om
Pe strada pustie ninge domol

Solitarã,
O turturea vegheazã tainic, misterul

E linişte-n zare pãmântul viseazã...

Probabil trezit dintr-un coşmar,
Un câine înţeapã tãcerea, frivol.

Pãmântul tresaltã, misterul dispare,
Un fâlfâit de aripi se-aude şi el...

Rãmân neclintit,
Faţã în faţã cu nucul -
Încã, tânãr...

.................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16607/natal/1
#325374 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
liniste - eline - de Lady Allia la: 15/07/2008 12:05:07

Intre o liniste si-un spatiu
Gol
Aleg tacerea.

Intre doua linisti
Surde
Aleg sa plang.

Linistea mea langa linistea ta
Urla.

...............

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16609/liniste/1
#325375 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
esteu - aer conditionat (fragment) - de thebrightside la: 15/07/2008 12:06:52
Nu era un fanatic. Era ceva mult mai simplu. Samuel facea din consecventa o virtute. Sa fie clar, una e să fii consecvent şi alta sa fii fanatic. Pînă la urmă cineva a adus nişte zahăr şi a sorbit cu poftă lichidul îndulcit. Părea că îi e mai bine. Acum nu vreau sa dau cu barda, sa intreb cine l-a învăţat să refuze medicamentele. Cineva ar trebui să se simta un pic vinovat pentru moartea lui, dar asta este alta poveste. Toată viaţa lui, scurtă, cum a fost, a băut numai apă cu zahăr. Nu vreau sa risc, dar cred ca pe undeva o parte de vină are şi profesorul de educaţie fizică. El îi întărise convingerea că apa îndulcită este o minune. Pur si simplu anihila febra musculară. Nu mi-este greu sa înţeleg de ce lichidul acesta dizgraţios devenise o perfuzie pentru cariera fotbalistica pe care voia să şi-o construiasca.

L-am întrebat ce voia, ce doreşte. Explicabil pentru un muribund. Pomenea de un botez. Sunetele abia-i ieşeau printre dinţii strepeziţi de la lămîia pe care a acceptat-o în ultimul său pahar de apă dulce. Habar n-aveam despre ce botez bolborosea. Pe moment m-am gîndit că poate de botezul Vioricăi la care nu fusese prezent era vorba. Apoi mi-a venit in minte botezul fotbaliştilor de la echipa acea mediocră. Ma rog, nu sunt prea sigur.

De fapt, nici nu ştiu ce-aş mai putea spune... Afara doar de jurnalul lui despre care a mai apucat să-mi spună unde-l pot gasi. L-am citit chiar aseară, pe nerasuflate, si am rămas impresionat. Nu credeam că poate să scrie atît de simplu şi frumos. Şi era incredibil de modest. Nu exista nici o urma in care sa gasesti vreo intentie necurata. Samuel nu voia să epateze. Scrisese, folosind cuvintele lui, o cugetare a unui filosof, Wittgenstein. Eu ii dădusem cu ceva timp in urma o carte a acestuia. Nu ma gindiem daca avea sau nu să se aştearnă praful pe ea. Dar Samuel a răsfoit-o.
Am citit pasajul care-l impresionase, un fragment scris în 1937, am zis cu vocea grava. Tatăl lui Samuel nu se putuse abţine şi din prima bancă am auzit: - Anul în care m-am născut... Toate au o legătură... apoi îşi şterse ochii înlăcrimaţi. I-am dat drumul rar, cu o dictie atenta si aruncindu-mi din cind in cind privirea spre cei ce ma ascultau: - Dacă, de exemplu, anumite propoziţii ce pot fi reprezentate sunt stabilite ca dogme ale gîndirii pentru oameni, încît în acest fel nu sunt determinate opinii, ci este stăpînită pe deplin exprimarea tuturor opiniilor, atunci acest fapt va avea o acţiune foarte deosebită. Oamenii vor trăi sub o tiranie necondiţionată, resimţită ca atare, fără să poată spune că nu sunt liberi.

Samuel era culmea discreţiei. Fragmentul citit avea o continuare care se referea la Biserica Romano-Catolică, însă fratele vostru Samuel, şi vărul meu, a avut bunul simţ să stea deoparte şi să nu se bage. Nu voia să-ncurce oalele. Ori poate nu-l interesa alta confesiune. Numai că, dupa stiinta mea, Samuel avea mai multe cunoştinţe decît v-aţi fi închipuit. E de apreciat mai ales ca sub nici o formă nu ar fi vrut să vă abată credinţa cu preocupările de care habar n-aveaţi. Ceea ce ştia a ţinut pentru el. Ma rog, sunt multe cele pe care nu le ştiţi. Aventurile cu Martorii lui Iehova în Bucureşti, prin subteranele metroului, în misiunea de propovaduire a luminii care vegheaza neobosita, prilejul fugii de-acasă, prigonit de dumneavoastră pentru vederile lui liberale... Iarăşi, poate nu ştiţi că în nordul ţării nu plecase numai pentru a juca un fotbal mai adevărat, mai curat. Antrenorul care reusise sa-l convinga pe Samuel avantajul transferului era un adept Bahai şi-i propusese un post în orchestra comunităţii lor. Bine, poate ca e mult spus orchestră. Poate că aici nu i-aţi dat satisfacţie. Nu ştiu… Dar mai ales nu ştiţi cum i-a fost dat să moară.

Incă era viu şi cald, cum foarte frumos spunea unul din scriitorii mei preferati. Intr-un moment de luciditate imp spusese ca vrea să-mi mărturisească ceva. Mă rugase să-i aduc repede un preot musulman. Eram nedumerit. L-am întrebat dacă e sigur ce-mi cere. Zise: - Da, vreau să fiu musulman !
Am fost sigur că o ia razna din nou, dar îl întelegeam. Samuel n-a sarit niciodata din consecventa lui. Striga din toţi plămînii să i se aducă preotul musulman.
- Să-mi aduceţi muntii de orez! Rahat cu apă rece!

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/14036/aer-conditionat-iv/1
#325376 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Autobiografie de fiu risipitor - Intruder - de Lady Allia la: 15/07/2008 12:10:11

nu m-a intrebat nimeni daca vreau sa ma nasc.
am venit in lume, perpendicular pe cer
si mama visa cai albi, pascandu-i in palme.
am crescut cu cuvinte insirate deasupra patului.
le luam, le infasuram pe degete, mi le asezam pe pleoape.
bunica s-a suit in tren si mi-a adus o paine mare si rotunda
de parc-as fi putut s-o frang de marginea zarii!
cand mi-au rasarit primii doi dinti de jos,
tata a spus ca semanam cu un soricel parvenit
fiindca rontaiam chei, usi, brosuri cu poze.
prima amintire e cu mine pe sanie
cand am cazut in zapada, ca-ntr-o fantana de ingeri.
mai tarziu, m-am aruncat in focuri (la fel ca atunci)
si-am iubit prea repede ca sa-mi topesc troienele.
la sapte ani m-au dat la scoala, sa n-apuc sa mor
analfabet sau nestiutor de istorii pagane.
mama a luat un mar si o nuca
explicandu-mi cum se roteste pamantul in jurul soarelui
dar vedeam mereu cum tata se roteste in jurul ei.
se minuna de propria-i traiectorie ca de-o ninsoare-n april.
sora mea a fost prima zana imbracata in alb;
avea o bagheta fermecata din care picau cirese coapte
ne construiam cascade si maluri de rau
le populam cu piratii lui Tom Sawyer...
cresteam si ma cuprindeau infrigurari
ca serpii flamanzi, haotici.
cand am sarutat prima data o fata
am alunecat lin in miezul pamantului
unde erau castani, inrositi de buze femeiesti.
am facut pact cu diavolii cartilor
si ii caram dupa mine prin excursii.
prietenii montau corturi in luminisuri bucolice
eu -cantam cu greierii pe stanci.
pe pupitrele scolilor imi scrijeleam fruntea
dar domnul decan nu pricepea scrisul meu sfartecat.
intr-o zi, am imbracat o uniforma albastra
cu trese pline de praf si orgoliu.
faceam umbra la steag cu mana-nclestata pe arma,
toamna imi atarna grea, de bocanci.
odihniti-va in pace, eroi!
eu va veghez moartea sub tancuri inmugurite...
mai tarziu, am descoperit ca banii imi fura din timp
dar imi facea bine fosnetul lor strepezit;
puteam cumpara vieti din ceara, la kilogram.
cand a venit timpul sa am o casa
mi-am cumparat o canapea alba, ca o insula
tata mi-a dat doua cutii mari, cu carti
si-a zis "ia-le, sa nu stai singur!"
mi-am facut pereti portocalii
dormeam ca-ntr-o colivie aprinsa.
cateodata ieseam, sa fiu lins de faruri
sa conduc femei catre un domiciliu ipotetic.
ma mistuiam de sus in jos, intre coapsele lor
si dimineata plecam incet, cu haina pe umar.

apoi,
nu stiu cum
m-a acoperit lumina.
ma indragostisem
prea simplu
si imi repetam moartea
si-nvierea
ca o povara
dusa pana la capat.
ma dureau saruturile
noptilor de-apoi,
cadeau in mine
ca avalansele
impinse in desert.
era mult...prea mult
pentru o singura viata,
pentru un trup.

cand am iesit din lumina, eram orb.
Dumnezeu murise, undeva sus
si-mi faceam culcus de bolovani
cu ferestre varate-n podea.
tata mi-a adus iar, carti smulse din inima lui
si-a zis "ia-le prostule...citeste si umbla!"
citeam si uitam de cum dadeam pagina.
sub pat mi-am facut o biblioteca lepadata.
m-am apucat sa scriu cu fier de plug
pana cand mi-au inflorit cuvintele sub brazde.
...si "a fost" l-am ingropat adanc, intr-un cimitir mocnit.

intr-o vara tarzie cu miros de pere dulci,
cineva mi-a clatinat incremenirea
si-am vrut sa traiesc o suta de ani
sa pot coagula aerul cu respiratii impreunate.
apele erau in matca lor,
oamenii isi duceau aceeasi cruce, de veacuri,
maracinii invadasera toti serpii din cale-mi.
Dumnezeu nu murise,
doar mi-a scrijelit pe scoarta "taci, in puii mei!"
intrasem in ape verzi
si nu vroiam sa plec, nu vroiam sa plec!
am sters cartile de praf,
le-am asezat in rafturi
iar tata s-a pregatit sa-si primeasca
fiul risipitor de tumult.

la nunta mea, n-a plans nimeni.
pasari mici si albe, ciripeau peisaje lacustre,
valsul diminetii se-asternea la usi.
eram prea frumosi ca sa fim adevarati
eram prea vii in muzeul de oase, al lumii.
atunci, am descoperit o planeta
cu luceferi zglobii, cu oglinzi convexe
unde ma vedeam de fiecare data, altfel
si mereu eram eu, acelasi strangator de cumpene.

tine-ma de mana si nu-mi da drumul!
...ai lasat in mine urme de pasi
rostogoliti de mers.

"mi-au obosit mainile scriind"...
odata si-odata,
voi povesti
moartea mea,
revazuta si adaugita
volum cu volum...
caramizi de aduceri aminte,
ca un zid cu iesire la mare.

...............

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16628/autobiografie-de-fiu-risipitor/1
#325378 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Povestiri fara sens - Alex - Radu Herjeu - de Lady Allia la: 15/07/2008 12:17:49
Alex colectioneaza goluri. Asa cum altii strang timbre, cutii de chibrituri, pitici de gradina, neveste... Alex strange goluri. Cu pasiune, cu entuziasm, cu inconstienta... Ca orice colectionar care se respecta. Le simte de departe, le adulmeca, ii sticlesc ochii. Le ia, le intoarce pe fiecare parte, le trage in piept mireasma, le apropie, apoi le indeparteaza de ochi. Ce mai? O betie a colectionarii de goluri. Alex iubeste golurile. Golurile il iubesc pe Alex. Golurile ii iubesc pe toti oamenii. Dar Alex crede ca e privilegiul lui de a schimba, astfel, pareri cu viata. Alex e un om bun. Dar bunatatea n-are ce cauta in arta colectionarii de goluri. Iar povestea noastra, despre asta este. Nu despre bunatate sau frumusete.
Cateodata, nu mai poate respira. Si, ca sa nu se sufoce, isi da drumul la goluri, ca la cheaguri de sange care-i blocheaza venele... le-ntinde pe un camp, noaptea si se uita amuzat sa vada ce rodeste din ele... Asta, desigur, daca vantul aspru de coama le da voie sa se prinda.
Gol pe gol scoate?
Alteori... Alex e scriitor. De fapt, ar putea deveni unul, daca ar stii sa expire golurile asa cum le inspira. Alteori, cand golul da pe dinafara, Alex se aseaza si scrie. Rupe cate o bucatica din gol si-o intinde cu pixul... acum ma gandesc ca ii era mai usor daca era pictor... pe hartie... apasat, ca sa nu i se rostogoleasca spre marginea cuvintelor. Si umple foile cu tuse groase... uneori. Alteori, abia le vezi cum brazdeaza albul... Si ce cuvinte frumoase plamadeste Alex din golurile lui. Stai asa si te uiti la ele ca prostu' si te miri de cat de frumoase pot fi. Si-ti apleci capul spre stanga, apoi spre dreapta... si inchizi ochii si-apoi ii deschizi repede, ca sa le prinzi vreo stralucire hotomana. Din pacate, uita repede de scris. Si se-ntoarce la colectia lui... E ca si cleptomania... Nu poti sa te-abtii sa nu intinzi mana. Stii ca n-ai ce face cu el, stii ca o sa te-ngreuneze, stii ca n-o sa mai poti respira pe moment. dar gestul in sine iti face bine. Probabil. Iti da sentimentul de libertate. Si, pentru cateva minute, gestul acela ii da senzatia ca e plin. Simturile iau locul minciunii, doar pentru cateva secunde. Ce pacat ca, dupa aceea, mai apare un gol. pe care Alex il ia, il priveste un pic, cu intelepciunea celui care stie ca nu se poate opune, si cu naivitatea celui care crede ca fenomenele interne sunt la fel cu tornadele, cutremurele si eruptiile vulcanice. Si-l pune in sir cu celelalte goluri. Sau in cerc. Depinde ce joc vrea sa joace in dimineata aceasta.
Cateodata, zace. Alteori se agita si grabeste pasul in jurul golului. Mai intotdeauna pierde timp in fata oglinzii doar ca sa-si asorteze fracul la bascheti. Ar sta, ba ar pleca, ar vrea sus, si-apoi jos. Prea mic pentru lumea asta mare si prea mare pentru lumea lui mica. In ce gol din acesta isi va gasi locul?
Alex stie sa zambeasca. Alex stie sa planga. Alex stie sa-i iubeasca pe oameni. Lui Alex ii e frica de oameni. Lui Alex ii e frica de el.
Mie mi-e teama de un singur lucru. Ca-ntr-o zi, obosit... Alex va aluneca de pe marginea golului... Si-o sa-si devina cea mai tare piesa de colectie.

.................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/5861/povestiri-fara-sens-alex/1
#325380 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisiul meu drag ... - Din castel, despre mine... - de Lady Allia la: 15/07/2008 12:21:20
m-am nascut prea devreme si traiesc intarziat un prezent impotmolit in viitorul trecutului grabit.

de ce mi-ati luat avantul fara nici o remuscare? v-ati ingramadit care mai de care sa va adapati neputiinta cu visele-mi trufase. dar cati dintre voi ati stiut a urni?

urnita-ti doara din loc sovaielnicii pasi catre-o alta caleasca. nu piatra, nu hotarul, nu incercarea.de v-ati batut cu pumnii-n piept, v-am crezut.

rand pe rand v-am incredintat tainele mele. unul azi, altul odata - vistier fara seaman am crezut c-ati cunoaste sa fiti.

rand pe rand v-ati impiedicat in poalele hainei, si cand greu atarnand-a pe umeri, in genunchi ati cazut. temator, or fugind de putinul renume - far’ de ragaz v-ati trezit c-ati ajuns, si-ati plecat.

astazi tu. mai devreme sortitul. cate doi, cate unul, ratacit-ati poteci. dupa ierburi mai verzi v-ati pornit a ramane, dupe ape mai line, dupe alte poveti.

peste umar ma uit si vad pasi spre ruine coloratelor zile pravalind bun ramas. nu ma-ntorc ca sa vad cum apune, nici nu strig sa mai dau un ragaz. ma-nvelesc in taceri si ma sui pe coline, sa m-apropiu de cerul ce-a uitat cum zambesc.

................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/15839/din-castel-despre-mine/1
#325381 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tablou cu femeie, pisică şi două pahare cu vin - de ioana2006 la: 15/07/2008 12:31:44
de Sancho Panza

Să mergem mai departe,
calmi,
privirea-nainte, umerii cât se poate de drepţi,
mai oprindu-ne să ne lustruim pantofii
până la bleu-ciel,
mai mutându-ne conştiinţa
dintr-un gând într-altul
până o risipim
întâmplător...



prietena mea mi-a spus azi că i-a fost
amar de singurătate,
atât a zis,
avea ochii uzi, alături copilul îi gângurea
sărutându-şi piciorul încă nedeprins
să apese

pe masă, lucrarea ei de masterat
(o pisică îi răsfoia foile, torcând de plăcere)
şi două pahare cu vin,
prin casă, umbra bărbatului răstindu-se la noi
cu toate absenţele răguşite

în vremea asta, eu scrisesem versuri,
mă bălăngănisem atârnată de pendulul cuvintelor
sus jos
între alb şi roşu,
să nu mă prindă griul de călcâi.



Pe Tâmpa se însera dumnezeieşte,
arşiţa se scorojise şi curgea din tavan,
mucegai verzui de tăceri.



Vina are culoare albastru închis.
#325384 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Stefan Doru Dancus - Femeie cu subtitlu - de thebrightside la: 15/07/2008 13:42:28
suntem atât de tragici amândoi
deschide consignaţia de suspine când
devin etajul tău nocturn
posteşte o zi apoi într-o oră
analfabetă îţi voi injecta
sistemul periodic al elementelor
nu ceda starea de creier decât
surprizei asexuate a creaţiei
indiferent că naşti pe pitagora
sau o statuie pentru ştreangul care te reclamă
aşa vom pierde şopârla adormită
între naşterile noastre
obosim şi târziu se face în noapte
auzi cum mai ouă mormintele câte-un strigoi –
cum se paricopitează filozofii
mileniului
cum se acoperă sexele cu solzi
sau cu frunze
cum nu ştii până la urmă care
e pasibil de etaj nocturn
sau nu, nu auzi cum respir
în triunghiul bermud al iernii
te plimbi pe o coardă maxim întinsă
te va asasina reacţia atâtor substanţe
inoculate OK, îţi vei pierde
învelişul electronic iar eu nu voi
avea cui repara un
scurtcircuit halstattian
numai scrisoarea călătorind spre tine buimacă
numai la timpul trecut
petrecându-se viitorul

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/12530/femeie-cu-subtitlu/1
#325402 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Guinevere - Lautrec (fragment) - de thebrightside la: 15/07/2008 13:44:41 Modificat la: 15/07/2008 13:45:12
Era frumos piticul. Ochii albaştri ca doua ferestre, niciodată deschişi până la capăt, privirea încurcată în gene. Bine proporţionat, delicat, savuros, alunecat prin gaura cheii cu o şoaptă de noapte la colţ de stradă, un fir uşor de fum in rotocoale. Fuma în faţa băcăniei de peste drum şi o fată râdea zgomotos, zornăind ca din cioburi. Îi strecurase mâinile pe sub palton, două cârtiţe grăbite mutându-şi muşuroaiele de colo colo, în dreptul pântecului şi pe coapse, pe piept, înapoi pe coapse şi pe pântec. Noaptea scăpase din portjartier şi se mula sub felinar, mai întâi piciorul stang, apoi dreptul, cu stele risipite pe asfalt, cu cerul înnecat de fum în rotocoale. Trebuia să văd. Am deschis fereastra, am zdrăngănit din balamale, capacul de pe oala de ciorbă a căzut într-o parte cu partea nesmălţuită în sus. Rugina asta.
Atunci l-am vazut prima dată, albastru, tăiat de fasciculul ferestrei pe diagonală. Cu cămaşa desfăcută pe piept şi braţele zvâcnind, încruntat, deranjat. A scuipat ţigara, a adunat ciorapii femeii de pe asfalt şi i-a băgat pe jumătate-n buzunar, femeia se uita zăpăcita în toate părtile, împiedicată în sandale, cu cataramele desfăcute: "Ce, ce?!"

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11613/lautrec/1

#325404 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
grudurr, un fragment - de mazariche la: 15/07/2008 13:47:12 Modificat la: 15/07/2008 14:17:56
retroviolet II
de grudurr la: 16/03/2008 03:08:08
taguri: Salonul
voteaza:
big
16822
nodes
Cand m-ai invitat in castelul tau nu stiam nici de negresa menajera, nici de fantoma de pe acoperis, nici de tine dragul meu, cat esti de dulce, mladios . Pe rand am ajuns sa le cunosc pe toate, intre primele trufe gustate la intrare si ultima trufa tinuta sub limba mult timp dupa despartire. Ce idee ai avut sa plantezi iarba pe acoperis pentru juna fantoma! Altii aleg cruci, pasari, stegulete, tie insa nu, ti-a placut fantoma. Si mie, trebuie sa marturisesc, grozav de mult. Cand am descoperit-o acolo mi-a fost teama pentru viata ei, de unde era sa stiu ca deja si-o pierduse? M-am intrebat ce cauta o fata atat de frumoasa pe acoperisul casei unui mitic pederast? Prea scurta-mi fu insa mirarea, caci prea puternica imagine aveam in fata. Ah, cum luneca goala pe iarba usor umezita de roua abia depusa, licarinda… luna. Am incercat sa o prind, sa-i salvez viata, insa palma mea nu vrea sa se lipeasca de palma ei, si atunci am inteles. A doua noapte mi-a simtit prezenta, si-a intarziat invariabila cadere, m-a chemat langa ea. Goala ca un gand nerostit, parul manunchi de inele cu luna in ele, gratie atent exersata noapte de noapte, cum ai putea rezista unei astfel de chemari? Chiar stiind ca vei fi prins intr-un dans al mortii, intr-un nesfarsit balet in doi sinucigas… “vor creste flori din iarba asta, iubite”.

Focoasa menajera se necajea intr-un ungher dand lustru unui abat-jour victorien. Abia intins pe sofaua de catifea culoarea laptelui, ii zarii ochii de yanapuma irizand intens la lumina lunii portocalie. Dragul meu, daca scena s-ar fi petrecut in alta casa, ai cuvantul meu ca as fi inghetat de groaza. Ea a inteles, pesemne, ca ar fi putut sa ma sperie cu ochii aceia neobisnuiti, si a aprins numaidecat lampa cazna. Splendoare pamantie, gratie arhaica, minune de demult! Am rugat-o sa stinga lampa, ea facu intocmai si veni langa mine pe sofaua joasa, mai aspra decat pielea ei perfect neteda pe care incepura deja sa picure lacrimile degetelor mele. Relicva vie, totem sexual, amorul savarsit spontan, fara cuvinte, ochii ei vitralii.

Sosi si vremea despartirii. Ai dat ordin soferului sa mai astepte o ora siderala. L-am vazut pe fereastra dand aprobator din cap, coborand calm din a sa voiture antique, aprinzandu-si o tigara. Prin urmare pregatisei o ultima surpriza, nehotarat pana atunci, evidenta plecarii mele fu imboldul de care aveai nevoie. Pata de lumina solara pe pielea spatelui tau gol scotea in evidenta cateva grupuri de muschi, doua alunite, si un alb trandafiriu. Erai incordat, nu stiai daca vei regreta acest ultim gest. Ah, minunat tremur al pielii tale pe buza mea inferioara!

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16822/retroviolet-iii/1
#325405 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cameleon - de mazariche la: 15/07/2008 13:48:40 Modificat la: 15/07/2008 14:19:16
siluete
de cameleon la: 06/04/2006 10:53:00 modificat la: 16/04/2006 19:38:12
taguri: Poezii
voteaza:
big
9038
nodes
am sa pastrez acest cerc
lumina umeda in care se mai vede toamna
chemandu-ne
imi voi aminti de aceasta dorinta a frunzelor
de a ne cuprinde
de gustul acestei clipe care nu ne mai margineste
de siluetele noastre intinse spre cer
acolo
in inima toamnei ne vom iubi
cu toate simturile la vedere
cu explozii in lant de lumina...

pentru aceasta privire
cu care ne-a strigat
cerul

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9038/siluete/1
#325407 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Esteu - de mazariche la: 15/07/2008 13:49:39
Ø
de esteu la: 07/06/2007 17:06:36 modificat la: 07/06/2007 17:07:53 arata originalul
rezumat: de fapt proza poematica
taguri: Poezii
voteaza:
big
13783
nodes
Ø

o mie de naşteri sunt doar un capăt luminos
pe care ea îl lustruieşte poveştile-i se-nchid în cele
o mie de nume strălucitoare
şi istovită se-ntoarce-n mănuşile chirurgicale

cîinii din curtea spitalului au însoţit-o întotdeauna
lăţosul de berbec bătrîn uitat de fiecare dată
în iarba înaltă pe marginea aleii spumegă-nţelept
mîinile ei citesc solemn din marea poezie

ei dau din coadă el îşi loveşte coarnele de-un stîlp
cînd mîna ei lasă ferestrele deschise
mamele stau cu ochii mari lipiţi de geam
cîinii din curte le scheaună la-ntîmpinare rugăciuni

berbecu-ngenunchează la rădăcina stîlpului electric
cinci lovituri cu sete de berbec în instalaţia de cupru
ascunsă bine în pereţi subit sfîrşită cu becul Tungsram
şoptind acelaşi Fiat lux mamele văd spitalul luminat

aici neamul cîinesc eu-n clan prea bine aşezat
amuşinînd instrumentarul de inox al naşterii
topindu-se după mirosul de viaţă proaspătă
eu pot să-i pierd prosopul ud şi mîinile încă pătate

oraşul nostru s-a reîncarnat aici
cîinii-ăştia ling cu poftă mănuşile chirurgicale
ca pe organul unui zeu imaculat
lumină din lumină chioară nimicul nu se poate pierde

nicicum să fi crezut ea în aşa ceva tristeţii ei nu-i mîrîiau
a pagubă nici nenăscuţii cîini nici nimeni în curtea spitalului
o infirmieră plînge la fiece gură de aer irosită
uitarea nu scrie nici un nume pe nici un stîlp

lumina becului se-mprăştia pe trupul gol
prea aplecat pentru o goliciune
care curgea în apa fierbinte-a vasului
în spate t.v.-ul turuia mesajele fierbinţi

ea a-nmuiat prosopul nu tremuram
în două ore aveam să tai iar fluviul cu roţile de tren
cum numai venele pe seară se dau crestate ştiam
asemănarea-mi ştearsă usucă prosopul goliciunii

pe umeri îmi stătea drept pelerină eu nu mai tremuram
delta în care trupu-mi gol se naşte izbitor
între copaci şi ape ne-ntinate unde sunt cel ce taie spaţii
vag mama încă iese din maternitate
#325408 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Realdo - Sapca mea comunista - de thebrightside la: 15/07/2008 13:51:45
N-am fost când bunicul se uita pe cer aşteptându-i pe americani.
Când m-am născut, îngheţata era 1 leu şi 50 de bani.
Şi când s-a făcut 3, tata a început să alerge sprinten printre gloanţe; el şi alţi huligani.

Stăteam la coadă la pâine.
(De ce dai pâine la câine?)
Eram mici, şi eu, şi câinele.
Ca bărbat mi-ar fi fost greu; între femeia mea şi mine
s-ar fi întins 9 fabrici si 9 uzine.

Aveam 8 ani.
Ea avea 7 ani jumate.
Îi silabiseam poveşti şi îi prindeam cordeluţa la spate.
(Eu vreau să mă fac stu-ar-de-ză).
Am văzut într-o revistă cum se face o freză.
Am luat un pieptene şi am rugat-o să mă lase.
Eram ca două frunze de dud,
aşteptând
Viermele de Mătase.
Eram ca două flori,
iar eu începusem să citesc pe ascuns
poveşti cu aviatori.

După-mesele strângeam castane cu fraţii mei;
Când trecea vreo Lada cu sârbi, le făceam cu mâna,
ca nişte adevăraţi pui de lei.
Şi strigam tare “Gumi! Gumi!”
Gumi…Gumi…
Ce de treabă erau sârbii,
ne aruncau pachete cu gumă
şi fericiţi o mestecam
şi baloane făceam
şi le arătam lumii.

Baloane mari, colorate;
Scrie cu Roşu:
S-au construit încă 6 combinate,
Modelul preluat e cel Galben
Bâlbe în formă de stemă, aplauze-n plen
Albastru
Dezastru.

Aici Radio Vocea Americii
M-am ascuns în poala bunicii;
Mama plângea,
Tata lipsea,
Afară Decembrie transpira
Vremea trădătoare instiga primăvara
şi zicea:
“Acum pomi şi flori şi muguri şi cetini-
Toate nouă ni-s pretini.”

Ra-ta-ta-ta, ra-ta-ta-ta
Cântau salvele dar s-au oprit şi s-a întors tata;
Era alb ca varga,
Ca dus cu targa
Neras, fără glas
Dar era tata!
Era obosit
De rupt portrete
De ars carnete
De învins tanchete.
Era obosit
şi mama l-a iubit
şi eu l-am iubit.


Nu mai ştiu dacă a venit sau dacă a trecut iarna;
În ianuarie la şcoală Tovarăşa se transformase în Doamna
Neschimbate-i erau
Doar fesele late;
În sobă ardeau
Pagini cu imnuri, cravate.

Au trecut,
de-atunci, aproape patru cincinale,
împărţind în porţii egale
uitare.
Uitată mi-e azi şi stuardeza,
cred că şi-a schimbat freza.
O vreme mi-a fost dor
apoi am învăţat un
altfel de zbor.

Uitată azi şi pe ea am găsit-o
Da, iubito,
Şapca mea comunistă;
Deşirată şi tristă.
Totuşi există,
insistă
într-un colţ de debara.
O s-o pun în sertarul tău cu sutiene Wonderbra;
Poate diseară voi purta
o şapcă
chic
o şapcă
stylish
cu chestii trendiste -
şapca mea educată între
sutienele tale capitaliste.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9310/%C5%9Eapca-mea-comunist%C4%83/1
#325410 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
amiabil - de mazariche la: 15/07/2008 13:54:51 Modificat la: 15/07/2008 14:21:34
Ciorna
de amiabil la: 21/03/2008 09:01:26 modificat la: 21/03/2008 11:15:11 arata originalul
taguri: Cutia_cu_litere
voteaza:
big
16869
nodes
Iubita mea e negresa si vinde oranj. Cand rade, aproape uit ca studenta de la cinci imi spune "saru' mana, vecine", de-mi vine sa-mi mai smulg parul din cap.
Doar firele vopsite de hotii aia de simboluri, de Moromete la scoala, de SSC, de nunta cu dar, de pojarul aluia mic.
Are margele colorate. Si la brau. Margele peste tot, cercei galbeni, un tatuaj pe piept si obrazul taiat la initiere. Parul aspru, tuns scurt. Mereu desculta.
Imi imaginez ce si-ar mai da ochii peste cap stilista de la trei sa o vada urcand scarile alea ciobite. Sigur ar veni la cafea sambata, dimineata sa ceara "ceva de cap"...si cum nevasta-mea ar incepe curatenia generala, ar toca ceapa si-ar raspunde la telefon cand suna tramvaiul in fata blocului, la semafor...dupa dispozitie.
Isi cara vreascurile pe cap. Ca oltencele. O mai tii minte pe tata Lina ? "Da' machea, fura bune corcodusele, impielitatule?" Peste vreascuri tine o panga in echilibru. Incerc sa nu-i distrag atentia, mi-e frica sa nu cada pe copilul de la spate. Are mereu cate un copil, parca mereu altul, nu stiu, ca eu ma uit doar la solduri. Ma intreb daca doamna Magdalena mai zgarie peretii cu londoul ala stacojiu, mostenire de la ma-sa.
Si danseaza. Cu copilul la spate, cred, ca ti-am zis, nu prea am atentie distributiva. Danseaza din solduri, din umeri, din ce vrei tu, ma si ia ametela de parca am baut vin de palmier. Danseaza si madam de deasupra mea, noaptea. Cred ca valseaza, aud cand muta masa din sufragerie, o trage incet pe gresie, sa nu ma deranjeze. Vine si ea sambata, cu fursecuri si o sciatica mai veche.
Seara are ochii de felina...ei uite, la figuri de stil am probleme mari. Parca aud replica lui Matache "asa ca bicicleta mea?".
Hai, zau, scrie si tu ceva frumos despre privirea ei, ca Matache asta ma enerveaza, de pe vremea cand compunea scrisori pentru soldati si trebuie sa-i trimit si lui vreo doua randuri. Ca iar vrea bani cu imprumut.
Sa nu te aud cu replica aia ieftina ca m-am indragostit de-o portocaleasa. Pardon, a mea vinde oranj.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16869/ciorna/1
#325411 (raspuns la: #325408) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Inshade - de mazariche la: 15/07/2008 14:00:03
colt 7 in acces
de inshade07 la: 19/04/2008 10:28:02
taguri: Salonul
voteaza:
big
17188
nodes
Palmele mele au melci
si o mie trei sute de feluri noi
de a te dezbrăca
in poezie,
pe hârtie uneori,
pe cochilii
sau pe cearşafuri
apretate in alb,
in vin,
sau
in prima înflorire a liliacului!
Sortita mereu ploii,
iţi aşezi glezna de alabastru
intr-un cuvânt nou
potrivit mişcărilor interzise
ale paşilor mei
colţuroşi
si nu dansam nicicum sarabanda,
si nu avem
chitara,
vioara,
contrabas,
si nici elganta rochiilor lungi,
ne suntem aici
dezbrăcaţi si desculţi
intr-o deschidere totala
din noi
înspre carne!
Pe după un umăr
m-am dus
pe după doi,
iţi sărut omoplatul cu
un cântec trist
şoptit mereu peste tine
intr-o mie trei sute de feluri noi
de a te dezbrăca
in poezie,
intr-o poezie cu melci
cu oglinzi
pe hartie uneori
sau pe cearşafuri
apretate in alb!


#325412 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
maza offtopic - de thebrightside la: 15/07/2008 14:07:15
pls da si lincurile, vreau sa comntz si n-am unde... :((
#325413 (raspuns la: #325412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Bartleby - Comedia unui salut - de thebrightside la: 15/07/2008 14:08:32 Modificat la: 15/07/2008 14:14:42
Unde rămăsesem? la cei frumoşi...
da, am văzut o fată în tramvai,
cât de frumoasă era..
şi felul ei de a-şi mişca buzele,
de a privi printre chipurile altora,
de a se agita,
de a închide ochii
şi a cânta uşor câteva versuri fără să fie surpinsă,
Gura ei zâmbea pe sub cea pe care i-o desena mâna mea
Ca şi cum pentru prima dată gura
I s-ar întredeschide
Puteam să închid ochii pentru a şterge şi să încep dinnou
Văd irisul căprui cu focurile lui,
dincolo gene plecate,
dacă îmi trimiţi un zâmbet îţi descriu umărul fin al obrazului
si buzele cu care schiţeaza uneori
un sărut în aerul de lângă ureche,
cu o politeţe frântă de drăgălăşenie –
a apărut exact când pusesem stângul in faţa dreptului,
hotărâtă să plec.
au urmat vreo două ore despre nimic,
un nimic plin de conspecte
pentru dorinţe secrete…
e dintre oamenii de calitate care iţi vin în minte
cel puţin o dată pe zi,
cineva cânta la radio
"dragostea e tot ce mai rămâne după vânt şi ploi",
aş fi vrut să scriu atunci o poezie
"Pe lângă plopii fără soţ
stau maşinile toate parcate din lipsă de spatiu"...
ştii, când eram mică
îmi plăcea să las geamul deschis
să ascult muzică
în timp ce eu stăteam în pat bine învelită...
acum pe lângă asta mai am şi neastâmpărul de a scrie...

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17550/comedia-unui-salut/1
#325415 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Bright, off - de mazariche la: 15/07/2008 14:11:17
Am facut-o lata, nu-i asa?
Incerc sa repar.
#325416 (raspuns la: #325413) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Bartleby - “femeia e scriitura”*(Nietzche) - de thebrightside la: 15/07/2008 14:15:44
Janvier se tunsese, pleşuv biped
Dimineaţa stătea în picioare
În mijloc, drept,
Acceptând ca părul să-i treacă de la cenuşiu la alb
Vindea miere şi flori
Scutura ramuri ude pe creştet
Pentru artiste, deţinute şi întreţinute
Pe chip zbârcitura bine distribuită nu era zâmbet
Contempla femeile
Puţine, ponosite, zgomotoase
Ştia că în oraş nu sunt alte grădini decât cimitirul,
Dar insista să aibă
Cadavrul, viermii, scheletul şi cenuşa
Lângă propria statuie încercuită de eucalipţi miraţi sau liniştiţi
În ochi avea nişte lacrimi proaste

Eu am vrut să-i sărut sângele din obraji
Să-i sorb lacrimile din ochi
Să muşc din carnea tuturor plantelor de mai…
LUI i-am vândut sau i-am dăruit
Corabia.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17565/%E2%80%9Cfemeia-e-scriitura%E2%80%9D%2A-nietzche/1
#325418 (raspuns la: #325416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
off topic - Intrudere!!! - de Lady Allia la: 15/07/2008 14:16:08
asta "ma enerveaza" la culme la tine!
stii sa ne scoti din rutina!
stii sa ne dai timpul in mana sa-l folosim util si frums - in favoarea noastra, dar si a altora!
ne pui in banca, ne dai de lucru si nimen nu se supara - toti ne grabim sa punem osul la treaba!!!

"rusine!" :))) rusine la toti ca noi numa ne lamentam ca nu gasim la "ltimele" texte de calitate si nu facem "nika" sa gasim...

enervant om :), dar il tzuc ca mi-e drag! :)
#325419 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Esteu, Ø - de mazariche la: 15/07/2008 14:16:09
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/13783/%C3%98/1
#325420 (raspuns la: #325408) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Inshade, Colt7 - de mazariche la: 15/07/2008 14:24:01
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17188/colt-7-in-acces/1
#325422 (raspuns la: #325412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/15040/sine-nomino/1 - de munteanu rodica la: 15/07/2008 14:26:33 Modificat la: 15/07/2008 14:27:12
Sine nomino
de Intruder la: 27/09/2007 12:11:51 modificat la: 27/09/2007 12:13:58 arata originalul
rezumat: toamna asta nu-i adevarata...
taguri: Poezii Cutia_cu_litere
voteaza:
big
15040
nodes

am sa plec iarasi,
ca o toamna
innodata la capete
sa nu-mi iasa afara
din ochi si din gura
ramuri golite pana la os.
...si tu ai sa pleci;
ai sa te desprinzi de mine,
ca frunza pribeaga,
ninsa pe vatra.
te voi strange in pumn
te voi tine in brate
sa simt cum imi curgi
pe umeri, pe gat si pe frunte.
am sa umplu clepsidra
cu fluturii nostri nebuni;
am s-o port pe sub haine
prabusind cate-un munte,
netezind cate-o vale.

stiu, ai sa plangi
cu genele-n tamplele mele
si lacrimi cu zimti
imi vor inunda pajistile
inramate in cochilii de scoici.
vom trece in riduri
cum c-a mai trecut o toamna
cu fumigei si struguri copti.
acum, inca mi-e bine;
ma copleseste prezentul
iti port stigmatele,
pacatele,
adanc rasucite in sange
ca serpii-n prigoana.
voi pleca iarasi
spre un sud incert.
in haos de carnaval,
imi voi lepada dorinte
crapate de seceta
si tremurul coapselor tale
il voi tine la mal.
ma voi prelinge in stresini
incet, rugator si cu ura
in cuiburi de vrabii-amortite
imi voi face culcus
pentru somn cu mana la gura.

iti vei lua partea ta de toamna
cu pasari varate-n desaga
iar eu, voi pandi orologii
si diavoli
si lupi prefacuti.
o sa-mi fie prea dor,
prea frig
si prea greu
sa iernez prabusit langa usi.

acum, nu mai stiu
draga mea
decat c-am sa plec,
decat c-ai sa pleci
si
nimic altceva.
#325423 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de mazariche la: 15/07/2008 14:30:17

închiondorâsh
de maan la: 13/02/2007 12:31:00 modificat la: 17/02/2007 14:07:35
taguri: Poezii
voteaza:
big
12410
nodes
cu gura plina de praf si piparci
tot furlandisindu-ma pe langa tine
mi-e ca mi-am muscat varfu’ inimii
cand te-am lovit stocastic peste gura
cu-aripa

scrantita cum sunt nici fugi nu mai pot

si ca sa nu-ti stigheresc suferinta
ti-am mai trantit un ghiveci zoraliu

aceeasi caliceala de tocana fara porodici
din care numa' sfara ne-o ramas

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/12410/%C3%AEnchiondor%C3%A2sh/1
#325425 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
off topic, Lady Allia & mazariche - de Intruder la: 15/07/2008 14:30:21 Modificat la: 15/07/2008 14:31:13
LA: ce rutina? ziceam si eu sa mai revedem niste texte, unele sunt chiar exceptionale si poate unii habar n-au de ele...pai nu?

maza: sa citez din clasici: "ete fleoshc!"
pai ce faci soro? dai doar link-ul si atat? pune doamna si textul, ca-ti ia doar 30 de secunde in plus...e pacat de dumnezeu.
...poti sa revii cu textele, ca nu ma supar. :D

revin: maza...asa, bre! vad c-ai priceput singura. :))

#325426 (raspuns la: #325422) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Radu Herjeu - de mazariche la: 15/07/2008 14:34:00
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8795/acel-precis-moment/1

acel precis moment
de Radu Herjeu la: 20/03/2006 12:58:00 modificat la: 29/03/2006 20:56:54
taguri: Poezii
voteaza:
big
8795
nodes
cică totul e să deschizi fereastra la timp şi poţi simţi
doar pentru o secundă cum ziua de ieri se schimbă
în cea de azi cu ochii închişi tragi în piept
mirosurile durerile abandonurile
şi-ntr-o secundă - depinde de cât de frică ţi-e - expiri apăsat
îi sufli-n faţă lumii că îţi mai funcţionează schimburile
de oxigen la suprafaţa celulelor
că o să mai agasezi lumea cu dioxidul tău de carbon
totul e să nu te uiţi la ceas ziua începe şi se termină
când vrea ea nu asculta de convenţii
închide apoi fereastra şi ţine-te în piept până a doua zi
când vei putea să te expiri iar
când vei putea să te inspiri iar
în acel precis moment
#325427 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruder,off - de mazariche la: 15/07/2008 14:38:28
Mai greu, da'pricepui:))
Asa de bucuroasa navalii in boockmarkuri, c-am scapat din vedere. Sa fii sanatos, sa-ti mai vina idei de-astea;)
#325428 (raspuns la: #325426) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...