Ioana Lalului, socacita (2)

-„ Bine lele Ioana da’ cum vine asta: bocotani cu bocotanii si săracii cu săraci?! Ca io l-am văzut pa Toaderu’ lu Colindau mergând la Irina lu’ Tomsa. A’ lu’ Tomsa-s bocotani si-a lu’ Colindau săraci ! si-o zis morăriţa ca-n câşlegile astea fac nunta.”
-„Fac dara ca fac! Ca de mult o peţeşte, la-nceput s-o opus Tomsenii, da Irinuca o tinut-o pa a ei si bine o făcut, ca vezi tu:
„Decât cu uratu-n casa
mai bine cu boala-n oasa
Din cioante boala mai iasă
Cu uratu’ stai la masa.”
S-apoi Toderica-i fecior harnic, or hi ei săraci da-s dintre oameni cinstiţi. O avut răbdare si el, nu s-o dus la alta... O trecut ceva vreme de când o făcut credinta(logodna) acasă la Colindau… n-ai auzit stragaturile?
„Irinuca credintata,
Spânzura-te de-o răchita.
De ti-a plăcea spânzurata,
Ti-o place’ si măritata.
Bine-i doamne a feti,
Sorocu’ de n-ar zini.
Apoi când sorocu-ti zine
Si măritata ii bine
Numa’ daca-i şti cu cine.”
Râdeam amândouă de versuri, ce-i drept eu nu le prea înţelegeam sensu’ da lelea ştia bine.
Printre rasete am auzit câinele lătrând si m-am uitat afara:
-„Lele Ioana, vezi ca la poarta-s a lu’ Andras cu a Roibului, oare ce-or hi vrând?”
S-a uitat pe fereastra si m-a trimis sa-i chem in casa. Am ieşit roşie foc, mi-era drag Valentinu’ Roibului da’-mi era si ciuda pe el, de cate ori mă vedea mă privea ciudat, si-si râdea de mine ca-s cat o gargariza si-oi ramane fata bătrâna si cică-ar fi mai bine sa raman cocoana, păpuşilor aşa le sta bine. Mă aşteptam sa-mi zică si amu ceva, da’ el era serios din cale afara. Numai’ ce-l aud:
-„ Lăudam pa Isus! Acasă-i lelea Ioana?!
-” In veci amin! Acasă dara, zaniti de intraţi.”
Am intrat însoţita de cei doi, intre timp de pe masa au dispărut cutiile cu mărgele si zgardanele, locul lor Luand-o tava cu sticla de horinca si o farfurie cu felii de cozonac cu nuca. De-abia intraţi numai’ ce-o aud pe gazda:
-„ Noa, daca-aţi zinit sedeti colea pa laiţa”
-„N-om şede pre’ mult, ca mai avem tare mult de umblat” o răspuns Patru lu’ Andras.
-Sedeti o leaca, sa-mi sada petitorii la casa… ia'n vedeţi ce boboc de fata mi-am luat.Api-ti be’ si-un paharut , si mi-ti spune di ce-aţi zinit.” A continuat lelea Ioana razand cu pofta, turnând in pahare horinca galbena, îmbiindu-i sa guste ca-i făcuta de bărbat-şu in toamna di'-nainte de-a fi dus…
După ce-au ciocnit paharele, înmuindu-si buzele in licoarea tare, Valentin cu un ton grav pe măsura importantei vizitei:
-„ Am zinit trimişi de mire,varu’ Toader, care va roagă sa ziniti si dumneavoastră la nunta, si sa nu va supăraţi ca nu vo chemat sa socaciti da’ ştii ca Ilinca Flori-i socacita si-i neam de-a Irinii…”
-„ Da’ , pa când a hi? C-am auzit când popa o făcut stigarile.”
-„ Api, de duminica-ntr-o saptamana.”
-„Sa hie cu noroc si-ntr-un ceas bun, mere-oi dara, de- oi hi sănătoasa… Da’ fac nunta mare? Cine le zice?
-„Mare dara, ca-i mare neamu’… de zis le zice unu de peste deal, din Glod, ceteraş vestit… Noa, amu noi ne-om duce ca mult mai avem. Va aşteptam cu drag. Dumnezau sa va ajute!”

rolia