Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Ioana Lalului, socacita (3)


de juli la: 11/09/2008 14:45:39
rezumat: traditii
voteaza:
Odată plecaţi chemătorii, lelea s-a dus sa vadă de animale zicând ca mai pe seara ne ducem la moaşa Lungului, sora-sa, ce-avea casa aproape de „Castel” Moaşa, a rămas nemăritata, cel cu care era-n vorba a murit pe front in Rusia, l-a tot aşteptat, apoi cu timpul deşi a fost peţita de văduvi si feciori, niciunul nu i-a căzut drag. A rămas singura in casa părinteasca, o casa mare , la drum. In spatele porţii din lemn sculptat ocolul(curtea) bătătorit, in stânga-s orânduite acareturile. Sura larga, ale cărei uşi raman deschise vara, e locul unde-n sărbători se aduna tinerii la joc. Casa-i din bârne de stejar, cu prispa-nalta , pe-a cărui stâlpi se-ntind vara zorele albe si albastre,ţesând perdea de umbra ce adăposteşte in timpul horelor babele si moşnegii ce-acum doar privesc cu jind la invartita si tropotitul tinerilor. Pe mosu' Lungu nu l-am apucat da’ mama-mi spunea c-a fost birău (primar) mulţi ani. Om cu frica lu’ dumnezeu, drept si dârz. A avut cinci coconi, da’ trăiesc doar fetele; moaşa Lucretia si Ioana socacita. Lucretia-i ’naltă si slaba, negriciasa, uscata ca un copac desfrunzit. Poate straiele de doliu îndelungat i-au împrumutat culoarea-ntunecata. Vorbea puţin, nu semăna cu Ioana, sora-sa.Aducea cu mosu' Lungu. Ioana semăna cu maica-sa, socacita a’ bătrâna.Nu prea-nalta, roşie-n obraji, corpolenta, femeie zdravăna si mandra din neamul Grosenilor.
Pe-nserate am pornit spre casa Lungului, era sezatoare. La lumina gălbuie a lămpilor cu petrol, in ritmul fuselor, a igliţei ori a acului de cusut, ca un cântec duios de fluier, se depanau povesti adevărate ce astăzi par luate din lumea basmelor.
Si cum urma nunta, nunta la care lumea de la sezatoare a fost invitata, se discuta de-spre asta. Urma ca fiecare sa ajute cu ce poate; lapte, oua, curechi murat(varza),brânza, slănina, găini… Era un obicei si nu era ruşine numanui. Toader, mirele trebuia ajutat.Irina-i bocotana si-n atarii situaţii lumea nu ducea nimic… Da' mirele treb'e ajutat. Ajutorul dat se întoarce. Mai era inca vreme pana la nunta, insa, toate trebuiau făcute-n buna rânduiala…Lumea se adunase, asezandu-se fie pe laita fie pe scaune ori pe pat. Eu mă catarasem pe mormanul de perne frumos orânduite pe patul mare din lemn, sa nu-ncurc si ascultam.Dupa intonaţie, in timp ce vorbeau, mi-am dat seama câta importanta dadeau si avea evenimentului in sine. Însemna trecerea intr-o alta etapa pentru miri, definita prin cusutul steagului la mire acasă cu o seara înainte de oficierea cununiei religioase si a-mpletitul cununii la casa miresei. Cum nu aveam voie sa particip, copila fiind , nu prea înţelegeam. Am întrebat-o pe Raveca Lucretii din dâmb, mai mare ca mine fiind, a fost la joc si nunti si mă putea lamuri:
-„Tu, Raveca…za-mi de ce se face steag si de ce numa’ feciorii-l fac?!!!”
-„Lele Floare, mata eşti mai bătrâna, ia-n zai la cocoana asta ce-i cu steagu’ ca nu-i tace gura. Noa, ca si ea vrea sa ştie!” spuse cu voce tare, aproape ţipând(strigând) Raveca. Ca s-o audă baba Floare care era un pic surda.
-„Aud?!!!... A… steagu’ ?… apoi steagu’-nseamna putinta bărbatului, puterea si dragu de viata. Ii tare important, de aia stegaru’ trebe sa adune de la fostele dragute a mirelui si sa le coasa pa o bota, cate tate: batiste, cipci, pânzături de par, fătoi cu ciur, şterguri cu colt’, clopotai, busuioc si spice de grâu. Da’ sa iau cu împrumut, după nunta când sa desface steagu' sa dau-napoi. Ase cum cu împrumut o fo si tucaturile, or dragostile ce-or trecut” continua baba, razand.
-„ Da, da’ spicele de grâu sa pun bine,se pastreaza sa fie puse-n apa-n care sa ciupaieste(scalda, i se face baie) primu’ născut copchil. Sa hie de cinste si de vaza-n sat” a continuat o alta femeie. O alta voce continua:
-„Da’ p’i, dragile lelii… când steagu-i gata, i se face proba pentru nunta. In timp ce-l invartesc cum sa-nvarte soarele, sa horeşte si sa striga:
„Joaca ruja câmpului
La cusutu’ steagului
Joaca ruja macului
Din mijlocu’ satului.
Joaca ruja te scutoara,
Mândru fecioraş sa-nsoară,
Joaca pana sa clate,
Ca mandra mireasa-si ie”

-„… Da’ a cui ii cocoana, tu Ioana-Lalului? Ca, cu tine o zinit…”
-„ A Mariei lu’ Ionu’ lu Chifor, ce sta-n dambu’ dinspre poiana Mnihocioii. O lăsat-o la mine ca are treaba la oraş si cum tatane-su nu zine decât sâmbăta acasă, no avut ce face. Da’ bine ca mi-ai amintit de ea, ca-i târziu si noi ar trebui sa merem... Hai fătuca c-om zini si-n alta sară, ca minten' ne prinde cantatu' cocoşilor”
Nu prea mă lăsam dusa, dar cum si restul se pregăteau de plecare, m-am dat jos din pat îndreptându-mă spre iesire dând bineţea cuvenita:
-„ Noapte buna si dumnezeu sa va ajute!”

rolia

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (7):


*** - de Intruder la: 12/09/2008 10:32:07
e foarte greu sa scrii in dialect, cel putin la mine.
vad ca tu il stapanesti extraordinar.
cred ca asta ma atrage cel mai mult la textele cu socacita si alea cu invatatoarea: dialectul si curgerea.

multam de scriere...:)
#341654 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
:) - de lafemme la: 12/09/2008 11:48:44
faina povestire! am papat-o din priviri!

la mai multe!!!

verde! verde! verde haiducesc!!!
#341676 (raspuns la: #341654) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruder - de juli la: 12/09/2008 11:58:42
n-ai pentru ce sa-mi multumesti... atunci cand scriu o fac cu placere.

"e foarte greu sa scrii in dialect, cel putin la mine.
vad ca tu il stapanesti extraordinar."

nu stiu cat este de corect scris, insa stapanesc dialectul... pentru ca acel colt de lume, cu oamenii aceia deosebiti, este viu in sufletul meu. Si...am incercat sa redau, asa cum am perceput in anii formarii mele-n acele locuri, satul cu oamenii lui...

aprecierea venita din partea unora dintre voi imi da curaj...
Multam!

rolia

#341681 (raspuns la: #341654) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
lafemme - de juli la: 12/09/2008 12:25:11
multumesc!

rolia
#341688 (raspuns la: #341676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
juli - de zaraza sc la: 12/09/2008 12:30:56
"pentru ca acel colt de lume, cu oamenii aceia deosebiti, este viu in sufletul meu"

Mama draga, ce foc iti arde verde in suflet...mare comoara ai acolo! :)
Imi place si mie sa citesc ce scrii. La inceput recunosteam cuvinte din zona Nasaudului, dar se tot imputineaza. :D Oricum nu prea le stiu.

Oare cum ar zice Ioana Lalului in loc de "mama draga"?

#341692 (raspuns la: #341681) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zaraza sc - de juli la: 12/09/2008 12:49:56
"La inceput recunosteam cuvinte din zona Nasaudului, dar se tot imputineaza. :D Oricum nu prea le stiu."

Multe din cuvinte si obiceiuri sunt foarte apropiate, unele identice. Zona descrisa e undeva la poalele muntilor Tiblesului. Peste deal e zona Lapusului care are asemanari cu zona Nasaudului.(daca la cuvintele din text te-ai referit)

Oare cum ar zice Ioana Lalului in loc de "mama draga"?

"mamuca" ar zice cu dor. "Hai ma'" in conversatiile obisnuite :)))

multumesc Zarazo! draga bab'i :)

rolia
#341703 (raspuns la: #341692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Rolia - de INSULA ALTUIA la: 12/09/2008 13:59:57
Eu la tine am zinit
Cu drag si cu voie buna
Sa petrecem impreuna.

Cuvinte ,iglita ,cocon,curechi imi sunt cunoscute.

Frumos ai descris tot,si cu drag mi-aduc aminte de o prietena din Moisei.
M-o invatat sa tipuresc,ei ce vremuri.

Felicitari,esti deosebita prin aceste scrieri,mie mi se pare greu.
Bravo!!!!!!!!!!!
#341715 (raspuns la: #341703) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...