Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Nunta (2)


de juli la: 05/10/2008 21:13:10
rezumat: traditii
voteaza:
M-am spălat si imbracat in graba. Tata a luat traista cu darul pentru miri, trei oale si-o cratiţa , smăltuite, luate de la ţigani pe haine vechi si o damigeana de trei litri cu horinca. Mama a încuiat uşa punând cheia la locul ei sub preşul de pe trepte. M-a examinat cu privirea, scutarandu-mi o scama imaginara din par. M-a luat de mana strigându-i tat’i :
-„Aşteaptă-ne mă’ Ioa’. Ce o iei înainte, ca doară nu suntem ţigani?!!! Numa’ la iei, ţiganu-i in fata si piranda cu plozii după.”
Tata a început sa rada, spunând in gluma:
-„De stau după voi, ajungem când nunta-i pa gătate. Pazativa de vreţi sa ajungem astăzi! Si tineti pasu’ cu a mneu… ca vreau sa-mi joc la nunta asta cocoana, sa nu zică ca o fo’ la nunta si-o rămas nejucata”
-„Are vreme mă’ Ioa’ . Jucata-a hi bugat când io zini randu’… sa te ţie atunci jeburile sa-i cumperi incaltai...” a continuat mama razand.
Am coborât cărarea ţinându-i de mana. Eram mandra nevoie mare. Ajunşi in dreptu’ punţii, in fata am zărit-o pe Marinuta, alerga pe cărare-n sus, urmata de mă-sa si tat’-so. Când am ajuns, tata a dat traista lui Ionu’ lu’ Colindau, unchiu’ lu’ Toader, care întâmpina oaspeţii, spunând ca zinim din partea mnirelui. Am fost poftiţi in casa unde lumea aştepta sa zina alaiul trimis după nănaşi. Tata a dat mana cu barbatii, oprindu-se pentru a schimba o vorba cu ei. Mama mă ţinea stras de mana sa nu mă-ndepărtez. Mă uitam in jur după Marinuta. Am zărit-o aşezata la masa langa ai ei. Am vrut sa-ntreb daca pot merge la ea, insa n-am mai apucat,din curte se auzeau strigături, alaiul cu nănaşii au ajuns. Am fost poftiţi sa ne aşezam la masa. La-nceput se auzea doar clinchetul paharelor si ici acolo cate o gluma. Apoi l-am auzit pe Ionu’ Glighi, starostele, ca-i ivita pe miri sa-si ceara iertare la părinţi înainte de a merge la cununie. Mă uitam mirata, aşteptând sa vad ce se întâmpla. Apoi am văzut ca Toader ia o oiaga cu horinca si se-ndreaptă către Colindau tat'-so:
-„Tata draga, sa trăieşti! Iartă-mă ca ti-am greşit, ca nu-i prunc sa se nască si sa crească, la părinţi sa nu greşească. Da-mi rogu-te binecuvântarea sa pot pleca la cununie.”
-„Toderica, dragu tat’i, sa-ti daie dumnezeu bucurie si noroc. Sa te porţi cu cinste si sa fii cuminte, cum ai fost si pana amu… si sa nu avem ruşine după tine.”
Au închinat, ducând pe rând sticla la gura. S-au imbratisat apoi Toader s-a întors către mama-sa:
-„Sa trăieşti, draga mama! Fa bine si mneta si mă iartă, ca ti-am greşit mai mult, ca-asa-s coconii, mai mult cu mamele, si le greşesc mai mult. Da-mi binecuvântarea ta sa pot mere la sfânta taina a cununiei.”
-„Dagu’ mam’i, api, eu te iert, nu mi-ai greşit, ca aşa-s coconii… Da’ tu mă iartă ca si io te-am bătut, poate si când nu ai meritat.”
L-a strâns cu drag, l-a imbratisat apoi si-a şters lacrima ce nu se lăsa ascunsa cu coltul panzaturii.Toader a continuat sa-si ceara iertare de la frate-su, si de la surori, de la unchi, matusi si nănaşi urmând acelaşi ritual. După ce a primit binecuvântarea lor, a închinat cu feciorii. Ceteraşii au început a cânta din arcuş. Feciorii a tropoti strigând:

„Toderica, dragu’ mneu,
Asculta-mă ce zac eu:
Inaite de-a pleca
Cheamă ,tu, pe tata-tău,
Si apoi si pe mama-ta
Si le săruta mana.
Mana, si-i săruta-n fata
Ca ei te-o purtat pa brata.
Amu ca pleci după dor
Nici amu nu-i zina lor
Ca le-ai fo’ drag prin ocol,
Prin ocol si prin gradina
Tu singurel ieşti de zina:
Te-ai pazat la însurat
Ca floarea la scuturat.”

Apoi ceteraşii si-au oprit arcuşul, feciorii s-au tras de-o-parte sa-si tragă sufletul, închinând cu mirele si nuntaşii. A venit rândul Irinei sa-si ia rămas bun. Lumea s-a adunat, se părea ca tot satul e in curtea Tomsenilor. Cei ce n-au încăput in casa , se uita pe fereastra din tinda, aşteaptă in ocol.
Irina, îmbujorata, cu ochii in lacrimi, in fata părinţilor rosteşte:

„Dragi părinţi, îmi cer iertare
Daţi-mi binecuvântare
Ca-s pe picior de plecare
Cu străinii pe cea cale;
Si pe drumu’ care zine
Nu ştiu rău mi-a hi, ori bine,
Numa’ bunu’ dumnezeu
Şti’ despre binele mneu.
Daca mi-a hi rău ori bine,
Nu voi face de ruşine.
Amu la casatorie,
Eu îmi cer iertări o mnie.
S-aveţi parte de tihneala
Ca io plec in asta seara,
Ne despărţim de olaltă;
Fraţilor si surorele,
Mă despart de voi cu jele!
Si-nainte de plecare
Sa-mi daţi binecuvântare,
De v-am greşit un cuvânt
Mă iertaţi la jurământ.
De t-am greşit ,mama, ţie
Mă iartă la cununie!
Voi, feciori, s-aveţi noroc,
Nu mi-ti mai juca la joc.
Fetelor s-aveţi tihneala
La joc nu v-oi fa-mbulzeala”

Ţinându-si lacrimile ce-i scăldau ochii, lua un pahar cu horinca in mana, închinând intai cu tata-sau, apoi cu mama-sa. Aceştia u răspuns:
-„ Sa hie in ceasu’ cel bun! In ceasu’ cu noroc! Sa hii cuminte!” apoi i-au pus mana pe crestet facand semnu’ crucii. Irina s-a aplecat sărutând mana părinţilor. Printre nuntaşi se auzeau suspine. Odată ce s-a terminat cu iertăciunile, pe mese au apărut tăvi cu piroşte, si pancove… In timp ce unii mâncau, alţii închinau. Intre nuntaşi, părinţi si mireasa înainte de plecarea la biserica s-a pornit un dialog.
Irina, ţinându-l de braţ pe Toader dar cu ochii spre maica-sa a început sa strige:

„Plânge-mă, mămucă, tare
De-amu nu-s a dumitale,
Toader mi-o iesit-n cale.
Foaie verde de alun,
Hai, mămucă, rămas bun,
Io mă duc să mă cunun,
M-aşteaptă Toader-n drum.
Să dau mâna-amu cu Toa’
Înainte la popa,
Si de el nu m-oi lăsa-
Nu ştiu bine fac ori ba.
Noi zicem ca nu-i rău
Ase o vrut Dumnezău.”

Apoi careva dintre nuntaşi io răspuns:

„Irina cu doi părinţi
Ce gândeşti de te măriţi?
De-ai şti cum îi măritată
Ai side’ la mă-ta fată,
De-ai şti cum îi cu bărbat
N-ai păzi la măritat.
Poţi Iri’ să lăcrămezi
După binele ce-l pierzi;
Binele ce l-ai avut
Nu l-i mai ave mai mult.
Toader ii fecior din sat,
Te-o cerut şi ei te-o dat.”

Irina a răspuns razand privind spre părinţi :

V-ati temut, părinţi temut
C-oi zini după-mprumut
Şi nu vi l-oi da mai mult.
Da’ m-aţi mai putut lăsa,
Nu v-aş hi mâncat casa,
De-aş hi ros o grindă, două,
V-aş hi făcut alta nouă,
De-aş hi ros-o jumătate
Puteam feti mai departe.”

Mama Irinei, plangand, i-a răspuns:

Irinuca, struţ de vie,
Be’ paharu-aiest dintâie
S-apoi pleci la cununie.
Verde popa te-a jura,
Gata-i de fetia ta.
De-i răbda nu ţ-a hi rău,
De nu, vai de capu’ tău;
De-i răbda bine ţ-a hi,
De nu, -ţi cată-a suferi.”

Când o terminat de strigat mama Irinii, cineva a făcut semn ca-i de plecat la cununie. Nanasu’ din partea lu’ Toader, Patru lu’ Balin, om cu stare si aşezat, respectat de toţi si nanas la jumatate satu', s-a ridicat în picioare şi o zis „Tatăl nostru”. Apoi :
-„Intr-un ceas bun şi cu noroc să plecăm la cununie”.

Toata lumea s-a ridicat si-am ieşit in curte unde s-a format alaiul. În fruntea alaiului, au pornit feciorii cuprinşi peste umeri, cu oiegi de horincă în mână, înstruţate cu busuioc, legat cu aţă roşie, jucând în chiote şi strigături. Urmati de mnire si mnireasa, stegarul, nănaşii, părinţii, la urma restul nuntaşilor printre care io si Marinuta, imbujoate…

rolia
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (10):


rolia - de Intruder la: 07/10/2008 12:58:37
am citit, mi-a placut.
ce inseamna "jeburi" si "bugat"? :)
uite aici:

-„Are vreme mă’ Ioa’ . Jucata-a hi bugat când io zini randu’… sa te ţie atunci jeburile sa-i cumperi incaltai...” a continuat mama razand.

(nu stiu de ce, nu pot sa accesez dexonline acum)
#348479 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
intruder - de juli la: 07/10/2008 15:22:10
multam...

jeburi= buzunare ( aici in sensul cu bani)

bugăt= destul/suficiet de mult
incalţâi= incaltaminte

:))) traducere:
Are timp mai Ioane. Jucata va fi destul cand o sa-i vina randul(varsta de mers la joc)...sa te tina atunci"buzunarele" sa-i cumperi pantofi...

rolia
#348544 (raspuns la: #348479) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
rolia - de INSULA ALTUIA la: 07/10/2008 15:47:03
Superba,descriera nuntii cu ritualul ,ce mult imi place numele Irina.
Eu am priceput tot,doar ce inseamna pancove???

M-au impresionat atit Toader cit si Irina cind si-au luat ramas bun de la parinti.

Imi amintesc la nunta mea care era tipic maghiara,mama l-a rugat pe cel care zicea cintecul de ramas bun sa-i traduca si ei ,si nu a vrut,atit a plins mama atunci.
Nici macar preotul in biserica nu a zis un Tatal nostru sau ceva in romana.
Ma intrebat pe mine daca nu fortzuieste nmeni la mine sa ma marit.
Tata stia limba maghiara dar si pe el l-au durut fazele acestea.



La ora 24 m-au imbracat intr-o rochie rosie cu buline albe si sortz iar pe cap batic:(
#348549 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
bubulino, - de juli la: 07/10/2008 19:42:49
multam! ma bucur ca mi-am castigat un cititor fidel.

"ce inseamna pancove???"

pancove=gogosi
in unele zone din maramu' asa li se spune pancove, in altele ciurigăi.Sper ca stii ce-s alea gogosi. Ma refer la alea facute din aluat dospit, pudrate cu zahar :)))

"nunta mea care era tipic maghiara,mama l-a rugat pe cel care zicea cintecul de ramas bun sa-i traduca si ei ,si nu a vrut"

:( trist.

"Ma intrebat pe mine daca nu fortzuieste nmeni la mine sa ma marit."

cin' te-a fortzuit bubulino?!!! :)))zau asa, da'r'ar naiba-n ea de dragoste.

"La ora 24 m-au imbracat intr-o rochie rosie cu buline albe si sortz iar pe cap batic:( "

:)))) iarta-ma Geta, da' nu ma pot abtine...e de ras.

Io'-nteleg. Ritualul e ritual.Dar, nici macar cu ce te imbraci nu te-au lasat sa alegi?!!! si tu, te-ai supus asa ca tuta?!!! inseamna ca l-ai iubit nu gluma.

rolia

#348613 (raspuns la: #348549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
rolia - de INSULA ALTUIA la: 07/10/2008 22:11:54
Pai cum altfel?

Asa era obiceiul, dupa care csardasuri peste csardasuri.


http://www.youtube.com/watch?v=Crxfj6AZHXw&feature=related
#348664 (raspuns la: #348613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
juli - de zaraza sc la: 08/10/2008 10:18:09
Foarte frumos povestit. Mi-au dat lacrimile cand a inceput sa-si ceara iertare Irina.

#348801 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
rolia - de impreuna2006 la: 08/10/2008 10:37:19
Citit...da !!! frumos expui ritualuri si traditii,mai ales pentru cineva a carei existenta urbana nu i-a fost dat sa le vada pe viu...impresionant!
#348809 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zarazo - de juli la: 08/10/2008 10:57:42
multumesc! Mi-ai adus bucurie prin ceea ce-ai spus...

"Mi-au dat lacrimile cand a inceput sa-si ceara iertare Irina."

:)denota ca nu mazgalesc degeaba.
inseamna ca am atins fara sa-mi dau seama prin cuvant suflete delicate.

rolia
#348814 (raspuns la: #348801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
impreuna... - de juli la: 08/10/2008 11:10:04
multumesc! imi dai curaj sa continuu :)

cred ca vreau sa transmit celor care nu cunosc "comorile" ascunse, pe nedrept uitate.
Din pacate astazi foarte rar mai sunt nunti care sa pastreze traditia, chiar si in acel catun drag sufletului meu, a patruns modernismul, "europenizarea".Nu spun ca e rau...da' parca-i pacat.

rolia
#348817 (raspuns la: #348809) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
rolia - de INSULA ALTUIA la: 08/10/2008 11:29:24
Cu siguranta ,e mare pacat.

Noua cei care am fost crescuti pe asfalt,ne-ar prinde bine o comoara din acestea,de aceea admir mult pe cei care urmeaza traditia si nu o omoara.

Inclusiv muzica populara care nu e denaturata o iubesc din tot sufletul:)
#348824 (raspuns la: #348817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: