Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

M-am hotarit sa devin prost


de cosmacpan la: 18/11/2008 16:31:08
rezumat: nu ca n-as fi, dar e o hotarare
taguri: La_o_cafea 
voteaza:
De la domnul - Martin Page citire...

abia acum m-am intersectat cu aceasta minunatie si nu i-am rezistat cazand secerat la pat. ca sa imprastii virusul m-am gandit sa stranut in cafenea si poate ca se ia...mi-ar place sa comentam/radem putin asa ca voi azvarli in arena ceea ce mi s-a parut mai bine plasat. Pentru inceput:

Într-o dimineaţă Budha stătea între discipolii săi cînd un om se apropie de grupul lor. “Există Dumnezeu?” întrebă.
“Da, Dumnezeu există“ răspunse Budha.
După prînz veni un alt om. “Există Dumnezeu?” întrebă. “Nu, Dumnezeu nu există”, răspunse Budha. Pe înserat, un al treilea om îi adresă aceeaşi întrebare şi răspunsul fu: “Trebuie să hotărăşti singur”.
“Maestre, asta e absurd”, spuse unul din discipoli.
“Cum poţi da trei răspunsuri diferite la aceeaşi întrebare?” “Pentru că erau trei persoane diferite”, răspunse Iluminatul. “Şi fiecare persoană se apropie de Dumnezeu în felul său: unii cu certitudine, alţii cu negocieri şi alţii cu îndoieli.”


„Nimic nu mă enervează mai mult decît poveştile în care eroul, la final, va ajunge în situaţia lui de la început, după ce a cîştigat ceva. Si-a asumat riscuri, a trăit aventuri, dar, la sfîrsit, va cădea tot în picioare. Nu pot să particip la această minciună: să mă prefac că nu cunosc deja cum se încheie totul. Ştiu că această călătorie în prostie se va transforma într-un imn al inteligenţei. Va fi mica mea Odisee personală, iar după multe încercări şi aventuri primejdioase voi sfîrşi prin a ajunge înapoi în Ithaca. Simt deja mirosul acela de ouzo şi de foi de vită umplute. Ar fi o ipocrizie să n-o spun, să nu spun că, încă de la începutul poveştii, se ştie că eroul va scăpa, ba chiar va ieşi înnobilat de atîtea încercări. Un deznodămînt construit în mod artificial pentru a părea firesc va proclama o lecţie de genul: «E bine să gîndeşti, dar trebuie să profiţi de viaţă.» Orice am
spune, orice am face, există întotdeauna o morală care paste pe imaşul personalităţii noastre. Este miercuri 19 iulie, soarele se hotărăşte în sfîrşit să iasă din ascunzătoare. Aş vrea să pot spune, la încheierea acestei aventuri, precum personajul Joker din Full Metal Jacket: «Sînt într-o lume de rahat, dar sînt viu şi nu mi-e teamă.»"

„Dar nu, inteligenţa e de două ori rea: te face să suferi şi nimeni nu se gîndeşte să o considere ca pe o boală.”
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


continuarea I - alcoolicul - de cosmacpan la: 20/11/2008 06:19:28
Alcoolicul

„Dacă citeşti prea mult, n-o să ajungi niciodată alcoolic, remarcă Léonard impasibil. E o activitate care necesită o anumită angajare, trebuie să i te dedici mai multe ceasuri pe zi. E o disciplină, cum s-ar zice, olimpică. Nu cred că eşti bun de aşa ceva, puştiule.“

“Şi cine-ţi spune că ai aptitudini pentru asta? Crezi că devii alcoolic aşa...? Că ajunge să vrei şi să bei cîteva pahare? Cunosc oameni care şi-au petrecut toată viaţa bînd, dar n-au reuşit niciodată să devină alcoolici. Nu aveau predispoziţie pentru asta. Aşa că tu... tu crezi că ai harul? Vii liniştit şi declari că vrei să devii alcoolic, ca şi cum ar fi ceva ce ţi s-ar cuveni! La-să-mă să-ţi spun o chestie, tinere: alcoolul e cel care alege, alcoolul hotărăşte dacă eşti apt să devii beţivan.”

“— Dar, să ştii, alcoolul nu o să te vindece. Nu trebuie să crezi asta. îţi va alina rănile, dar o să-ţi facă altele, poate chiar mai rele. N-o să te mai poţi lipsi de alcool si chiar dacă, la început, o să simţi o euforie, o bucurie să bei, or să dispară repede şi n-o să mai rămînă decît tirania dependenţei şi a privaţiunii. Viaţa ta nu va fi decît ceţuri, stări de semiconştienţă, halucinaţii, paranoia, crize de delirium tremens, violenţă împotriva anturajului tău. Personalitatea ta se va dezagrega...
— Asta şi vreau! spuse hotărît Antoine, lovind cu pumnul lui mic tejgheaua. Nu mai am tăria să fiu eu însumi, nu mai am curaj, nici chef să am ceva de genul unei personalităţi. O personalitate, ăsta-i un lux care mă costă prea scump. Vreau să fiu un spectru banal. M-am săturat de libertatea mea de gîndire, de toate cunoştinţele mele, de blestemata mea de conştiinţă!”
“Dumneata nu eşti un amator de bere sau de whisky scoţian, nu de ceva atît de sectar: îţi place alcoolul în toate formele lui. Eşti un îndrăgostit de Alcool cu A mare.”

„Nu devii alcoolic trăgînd o beţie în fiecare sîmbătă seara, e nevoie de perseverenţă şi constanţă. Să bei tot timpul, nu neapărat chestii tari, dar să faci asta cu seriozitate, cu sîrguinţă. Majoritatea oamenilor devin alcoolici fără metodă, beau whisky, votcă în cantitate uriaşă, li se face rău, şi o iau de la capăt cu băutura. Dacă vrei părerea mea, Antoine, sînt nişte cretini. Cretini şi amatori! Poţi foarte bine să devii alcoolic într-un mod mai inteligent, printr-o utilizare savantă a dozelor şi a gradelor alcoolului.”
#364692 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
continuarea II - Prietenii - de cosmacpan la: 20/11/2008 06:20:23

Prietenii

“Prietenii lui — Ganja, Charlotte, Aslee şi Rodolphe — au venit să-l viziteze. Ganja, un fost codiscipol de la facultatea de biologie, omul cel mai destins din lume, bunătatea întruchipată, avea obiceiul să-l îmbărbăteze pe Antoine pregătindu-i ceaiuri din plante medicinale extraordinare care le înveseleau serile. Jucau şah de mai multe ori pe săptămînă, sus pe observatorul de la Sorbona, si hoinăreau pe străzi sporovăind. Antoine n-avea idee ce meserie are Ganja, iar acesta era foarte misterios în privinţa asta, dar avea destul de mulţi bani si prin urmare de multe ori el lua nota de plată. Traducătoare la o editură, Charlotte era o fostă vecină a lui Antoine. Marele ei vis era să aibă un copil, dar fiind lesbiană nu dorea cîtuşi de puţin să reuşească pe căi naturale. De aceea, cu regularitate, datorită complicităţii prietenei ei care era medic, se ducea la inseminare. Pentru a-şi spori şansele, după fiecare inseminare, Antoine o însoţea la tîrgul de la Trone sau la orice serbare cîmpenească şi, după-amieze întregi, se dădeau în roata mare. Nu era o tehnică foarte ştiinţifică, dar Charlotte credea că forţa centrifugă a acestor maşinării putea să propulseze acolo unde trebuie spermatozoizii recalcitranţi. Rodolphe, un coleg de facultate, era indispensabilul opozant. Era cu doi ani mai mare ca Antoine, şi ţinea un curs de filozofie intitulat „Kant sau domnia absolutei gîndiri". Pur produs al sistemului de învăţămînt, Rodolphe putea spera să obţină un post de conferenţiar peste doi ani, să ajungă profesor universitar peste şapte ani şi să moară complet uitat peste şaizeci de ani, lăsînd o operă care va influenţa generaţii de termite. Punctul lor comun, ceea ce îi apropia pe Antoine şi pe Rodolphe, era că nu cădeau niciodată de acord în nici o privinţă. Ultima lor dispută fusese pe tema gîndirii, Rodolphe afirmînd, ca un bun filozof, că produce acte de gîndire pură prin simpla funcţionare a voinţei lui atotputernice şi a perfectului său liber arbitru. Antoine îl luase peste picior, amintindu-i de contingenţe şi de multiplele determinisme care apasă asupra fiinţelor umane. Dar Rodolphe nu părea a crede că un profesor de filozofie este atins de aceeaşi ploaie ca un muritor de rînd. Pe scurt, Antoine era dilema, Rodolphe certitudinea, şi putem spune că fiecare îşi exagera înclinaţia în felul lui. în fine, Aslee era cel mai bun prieten al lui Antoine, dar vom vorbi despre el mai fîrziu.”

„Te-nşeli: nimic nu e mai greu decît să te autosuprimi. E mai uşor să iei bacul, concursul de inspector de poliţie sau diploma în litere, decît să te sinucizi. Rata de reuşită e sub opt la sută.”

„Atunci femeia îi povesti lui Antoine că descoperise pe panoul de afişaj al asociaţiilor din primăria arondismentului al XVIII-lea, printre cursurile de yoga şi de olărit, un curs de sinucidere. Antoine, care n-avea pic de experienţă în acest domeniu şi nu voia să piardă ani preţioşi de moarte încercînd fără succes să se omoare, o ascultă cu atenţie pe vecina lui de cameră. Aceasta îi expuse planul ei: de-ndată ce se va reface, se va prezenta la acest curs şi, cu asiduitate, va învăţa să se sinucidă corect. Îi dictă lui Antoine numărul de telefon pentru curs.“

“De fapt, sînt atît de puţin dotat pentru a trăi, încît poate că mă voi realiza prin moarte. Am fără îndoială mai multe aptitudini să fiu mort decît viu.”

„Societatea hotărăşte astfel data morţii noastre prin calitatea alimentaţiei, periculozitatea ambientului cotidian, a condiţiilor noastre de muncă şi de viaţă.”

“Dacă vă aflaţi aici este pentru că, şi voi, aveţi fără îndoială cancere organice sau cancere la suflet, tumori sentimentale, leucemii amoroase si metastaze sociale care vă rod. Şi ele sînt cele care ne dictează opţiunea, cu mult înainte de orice idee măreaţă despre libertatea noastră. Să fim sinceri: dacă am fi sănătoşi, dacă am fi iubiţi aşa cum merităm, luaţi în seamă, cu un loc bun la soare, în societate, sînt sigură că această sală ar fi goală.”
#364693 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cosma - de lafemme la: 20/11/2008 10:59:36
am cetit si eu cartea acum ceva vreme.

da. umor negru, ceva cinism, asa cum ii sta bine 'telectualului. mi-a placut.

de multe ori i-am dat dreptate.

o carte numai buna de cetit.
#364730 (raspuns la: #364693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...