Nunta(4)

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18393/ioana-lalului-socacita/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18397/ioana-lalului-socacita-2/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18409/ioana-lalului-socacita-3/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18575/ioana-lalului-socacita-4/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18641/nunta/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18650/nunta-2/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18721/nunta-3/1

Înainte de a ne aşeza la mese, mirii au înconjurat mesele de trei ori realizând astfel un cerc magic, care avea sa-i ferească de rele în căsnicie. Mirii, nănaşii, druştele si stegarul s-au aşezat în fruntea mesei, apoi ne-am aşezat si noi restul nuntaşilor. Paharnicii, rude de-a Irinii si-a lui Toader, au îmbiat nuntaşii cu băutură. Lelea Ioană a Lalului şi Ilinca Florii, au adus mâncarea. S-a băut şi s-a mâncat… Treptat limbile au început sa se dezlege. Când toţi au terminat, mesele au fost scoase, rămânând doar masa mirilor. Si aşa cum e tradiţia s-a început cu jocul miresei. Nănaşii au cerut două blide pentru bani. Apoi stegarul, Găvrilă a Petrii de la jgheaburi, a jucat-o primul pe Irina. A pus un teanc de bacnote în blid, mă-sa în timp ce el juca cu mireasa, a pus o cerga.
-Hai ma’ ! de ce o pus mama lu’ Găvrilă, cerga?
- Aşe-i obiceiu’. Stegaru’ joacă primu’ mnireasa. El îi cel mai important, după Toader, dintre nuntaşi. Treb’e sa pună bani mai mulţi, să se ştie ca cine se încumetă a juca mnireasa treb’e să plătească. Aşa s-o pomenit, mama stegarului să pună si ie oareşce.
N-am mai fost atentă la ce-mi spunea mama. Ascultam strigăturile:
-„Haideţi şi jucaţi mireasa
Nu va tăt codiţi atâta!
Vedeţi ce mândru-i gătată,
Mnireasa treb’e jucată,
Aţi băut si aţi mâncat
Mnireasa hai s-o jucaţ’.”

Jocul a început un pic mai greu. Ceteraşii, trăgând arcuşul pe o strună, îndemnă feciorii la joc :
-„Cine n-o juca mnireasa
La vară nu-i taie coasa.
Cine nu ştie juca,
Mai bine-ar mere-a săpa,
Cu mnireasa-l vede satu’
Pa ogor îl vede dracu!”

Treptat feciorii au început sa o joace pe Irina. Apoi ceteraşii au cântat învârtita pentru nănaşi. Pătru’ lu’ Bălin, nănaşul, o luat nănaşele la joc împreună cu mireasa, ca să nu se supere niciuna. Învârtind câte trei-patru femei odată.
- Cam greu lu’ bdetu’ Pătru să joace atâtea odată.
- I-o hi greu, da’ n-are ce să facă, dacă i-o trăbuit să hie nănaş…
-Ap’i cine-ai hi vrut sa hie nănas? T’-a hi ciudă că nu vo chemat pă voi?!!!
-Aş, ciudă! Cu ce amaru’ nost’ să nănăsim, nu suntem noi de astă ziţă!!!
-Ia’n taci, ca zine mnirele să-şi răscumpere mnireasa. Ia’n să văd câţi bani pune Toader.
-Stegaru-i hunsfut, nu dă mnireasa pă dejaba, cat o hi Toa’ de mnire.
-Nu-i mulţumnit la bani! Aşă mnireasă faină, nu să dă pă bani putâni…
-Pune măi Toa’ în talger, pune ca să sune... Scoate din jeb. Pune tăţi banii, de vrei să-ţi joci mnireasa!
S-a râs şi s-a glumit, apoi Toader, a jucat cu Irina ‚ învartita si tropotita până au obosit. De acum Irina este a lui.
După jocul miresei s-a jucat , bărbătescul si tropotita. Au jucat numai bărbaţii. Apoi a început învârtita. În timpul jocului feciorii strigând au creat o atmosferă si mai veselă, cântând în ritmul ceterii:

-„ Mândra pe care-o joc
Dăie-i Dumnezău năroc
Şi-o ţie cu sănătate,
Că-i bugat de lată-n spate.”

-„Zadea mândrii dinainte
M-o-nnebunit la minte,
Da si ceie dinnapoi
Nebuni-ne-a p-amândoi.”

-„Mariţa de peste apă,
Joacă că-a lucra nu-ţi place
Canepa nu o stii toarce.”

-„As juca mă’ Vasali’
Da’ ţi-s legaţi cioarecii?
Si mă tem că ţi-or ptica
Si numa’ mi-mptedica.”

rolia