-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Alte cutii cu litere - ''Cu Caprile''


de Intruder la: 24/01/2009 11:16:34
modificat la: 24/01/2009 11:42:59 arata originalul
rezumat: ca la Gorj, pe alte meleaguri virtuale
taguri: Salonul 
voteaza:
daca brightside scoate la lumina poeti uitati in biblioteci, m-am gandit sa aduc si eu de pe net niste scrieri, care mie imi par valoroase.
pentru inceput un text luat din Blogul lui Nea Costache. :)

CU CAPRILE

"Sculaţî-va mumă, haideţ’ că zbiară caprile elea de foame, că parcă innebuniră. Hai, că acuş plecăm !
- Babă, pai nu mîncăm o ţîrică măi intai, ca sîmt că-m’ ghiorlăie maţăle de foame, ‘i zîsăi io babii.
- Las’ ca pusăi in traistă si mancaţ’ acolo, zîce baba .
Baba dădu drumu’ la amandoo caprile din coteţ si le mană spre poarta .
- Hai, că-s moarte de foame, zîce baba. Deschide tu mumă poarta si pune bine ciocău’ ăla cîn’ o-nchiz’ să nu iesă bobocii afară, că ne saracim de iei !
- Bine baba, zîc io, şi o iau de mana pe baba. Cu ailaltă mîna o ţînea strans pe soru-mea, mai mica decat mine cu doi ani.
- Şişi ! Ale dracu de capre, numai flori nu mai mancasa-ţ’ ! Trecurăm apa şi o loarăm pe malu’ alălalt, pe o poteca la deal, pe lînga porumbii lu’ naşu’ al bătrîn.
- Şişi Pipirica ! Şişi Pita ! Intoarce-le mumă sa nu intre in porumbi, că nu mai am trai bun cu oamenii. Ţîne-o de mînă pe soru-ta, vez’ sa nu să-mpedece, că-i mica si ia. Lipăiam amandoi cu picioarele goale pin prafu’ de-un lat de palmă, tînîndu-ne dupe baba .
- Baba, mă dor picioarele, incepe soru-mea să să mîţîie.
- Las’ ca te iau in gărgei, zîsă baba, şi o pusă dupe cap, Ţînînd-o cu amandoo mînile de lăbuţăle pline de praf ale picioarelor.
- Baba, si pe mine ma doare, cre’ ca -m’ dădu un mărăcine in picioru’ dincoa’ !
- Mă, ţ-am mai spus că ăla-i picioru’ al drept .
- Bine, al drept, al drept, da’ mă doare rău, babă.
- Mai rabdă si tu o tîră, pînă ajungem la salcîmi şi mă uit eu la picioru’ ăla al tău !
Ajunsărăm la salcîmi, si caprile începură sa manînce cu pofta la frunză de salcîm.
- Şez’ jos, sa ma uit la picioru tău. Aaa, iote-i un mărăcin de salcîm, na, că ţî-l scosăi ! Te măi doare ?
- Mţu, facui io, dor o ţîră.
- Las’ caţ’ trece, că-i vremea rece, zîce baba şodoasă .
- Da’, can’ mîncăm babo, că mor de foame, zîsăi io ţînîndu-mă de burtă.
- Şi mie, şi mie mi-e foame, zîce soru-mea imitîndu-ma.
- De, daca n-ţ’ vrut sa mancaţ’ bine asară !
- Ne-am săturat babă de atîta făsui, zîsărăm amandoi in cor.
- Apăi, voi aţ’ mînca numa’ carne, ca lupii, zîce baba scoţînd din traista iei din păr de capră, un ştergar, pe care-l intinsă pe iarba.
Scoasă apoi un boţ de branză mărunta de capră, doo bucăt’ de muşchete din garniţa, pline de untură şi cîteva foi de ceapa verde, rupte din gradină. Scoasă măi la urmă un sfert de turtă pe care-l rupsă in doo părţ’ egale.
- Hai de mancaţ’ ca ieu întorc caprile elea, fir’ ale dracu’, ca numa la porumbi trag !
Mîncam amandoi muşcînd cu poftă din coaja galbină a turtii, apoi din muşchetele de porc .
- Mancaţ’ ma şi turtă, nu numa’ carne, ca lupu’, zîce baba, loaţ’ si brînză si ceapă, mancaţ’ tot, zîce baba, hai că mă duc cu ulcioraşu’ ăsta să vă aduc o ţîră apă di la ştiubeiu’ de su’ mal, că legai caprile de salcîm să nu scape in porumbi. Pînă veni baba cu ulcioru’ de apă, noi gătirăm tot de mincat .Dădui sa-i iau babii ulcioru’ din mînă, da’ ia-l dădu soru-mii mai intai :
- Las-o muma pe ia-ntîi, ca-i măi mică !
Beu soru-mea măi intîi, apoi loai ieu ulcioru’ şi-ncercai să beau pe gura a mare, da-m’ veni apa pe oichi.
- Bea mă pe ţîţa a mică, ce te tot broscăi atîta, zîce baba.
Pe marginea potecii iera un cireş bătrîn, rapăn de cireşe care ne făcea cu oichiu .
- Babă ,iote, s-au copt cireşele, nu ne culegi si noua niscavai cireşe ?
- Va culeg, mumă, cum sa nu, da’ staţ’ cuminţ’ ici-şa !
Baba, suită in cireş, pe o creacă groasă, aproape in vîrf, culegea cireşe şi le punea in sîn .
- Babăăă, să nu caz’ din cireş, auzîşi?
- Nu cad mumă, hai că cobor acuşica !
Baba coborî din cireş, veni la noi si scutura ştergaru’ de zgure de turtă, la urmă goli toate ciresele din sîn .Mancam cireşe amîndoi, intrecîndu-mă cu soru-mea care scupie sîmburii măi departe si ieu o-ntreceam .
- Gata, terminaraţ’ ? Hai acasă, ca -i miaza şi măi am atîta treabă acas’, zîce baba .
Pita si Pipirica mergeau agale înnaintea noastră, buftănite de cît mîncasără, cu ugerele aproape tîrăind pin ţărîna potecii."

sursa: http://www.neacostache.com/2008/05/22/cu-caprile/


comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


de acelasi autor - de Intruder la: 24/01/2009 11:42:11
Pi la oraş, la copii

"- Venişi omule?
- Venii fă muiere, venii!
- Ei, cum fu, ce fac copii ăia?
- Stăi o ţâră sa-mi trag sufletu’ ca-ţ’ spun tot!
Nea Codin şezu pe-un totoreac la umbra nucului din faţa căşii.
- Ia adă-m’ ulcioru’ ăla că nu măi poci de sete!
Doda Frusâna-i dădu ulcioru’ mare, pântecos iar nea Codin beu cu sete pe ţâţa a mică, înghiţîturi mari de apă proaspătă din fântană. Apoi, scoasă tabachera lui veiche din alpaca şi scoasă o ţâgare “Naţională”, o frecă o ţâră între deşte, o bătu cu un capat de tabacheră, apoi o aprinsă încet cu cribitu’. Trasă doo fumuri adânc în piept, firişoare repez’ de fum albăstrui să sparsără de musteaţa albă, stufoasă şi fleoştită a bătrânului.

- Cum fu omule?
- Cum să fie Frusâna, ie bine! Păi fiu-tu-i boier fă la oras, acolo-şa la blocu’ ăla un s-a mutat!
- Maichea, omule!
- Ascultă-mă pe mine,‘i boier! Le-a dat uzina doo odăi într-un bloc nalt-nalt, tomna sus, la etaju’ al patrulea.
- I-auz’, să minună baba Frusâna.
- Ce vorbeşti fă, mi s-au taiat picioarele din genunchi pănă am ajuns la uşa lu’ fiu-tu, am hodinit de trei ori. Aia-i rău la iei!
- Păi ai ştiut cum să ajungi la iei?
- Am ştiut pe dracu’, am tot întrebat lumea da’ nu stia nima, noroc cu un poştaş, că ăla ştia şi un’e şede Costic-al nost! Cum urci, la etaju’ al patrulea, prima uşe din stânga. Am urcat sângur, poştaşu n-a urcat că scrisorile le pune-n cutii, nu vine la fiecare la uşe!

Am ciocănit în uşe şi mi-a deşchis noru-mea. Să n-o mai cunosc, auz’ tu?
- Păi cum?
- I s-a mai mărit acu’ burta, ‘i-n luna a patra da’ nu-i asta! S-a tuns şi şi-a făcut păru’ cârcior şi ierea îmbrăcată cu un capod de-ăla, ca cocoanele de oraş p’in casă! M-a pupat, s-a bucurat că mă vede că ştii că io m-am îngăduit bine cu ia… şi m-a chemat în cas’! Am intrat pe-un colidor îngust şi măi lung şi am intrat într-o odaiţa, aşa, ca un fel de cunie şi m-a poftit să şed pe-un scaun la masă.
- Costic-al nost ierea acas’?
- Nu ierea, trebuia să să-ntoarcă, cică plecasă să ia cate ceva de-ale gurii di pi la prăvăliile elea ale lor din oraş. Sâmţam gura uscată de-atâta suit la scări şi i-am cerut apă noru-tii, şi să vez’ drăcia-dracului: lo o cana de marmoră şi suci de-o rotiţă di la o ţava din perete şi-ncepu să cure apă rece şi limpede ca vioreaua într-un fel de lighean prins în perete… Cum ‘i zâcea dom’le…Aha, ghivetă, da ghivetă!

- Din perete?
- Da fă, inchipuie-ţ’, din perete! Nici n-apucai să beau toată cana, că veni şi Costică!
- Mânca-l-ar mama de băiat, cum arăta?
- Bine fă, bine, parcă s-a mai spălat la faţă, s-a măi înciocălat, nu măi ie aşa slăbănog! Ba şi-a lăsat şi o ţâră de musteaţă! M-a pupat, ce măi, s-a bucurat că m-a văzut!
- Ce-au zâs cân’ au văzut ce le-ai adus?
- Ce să zâcă, noru-ta a scos oauăle, brânza, gâsca tăiată şi funia de usturoi şi le-a pus într-un fel de dulap, aşa… cum dracu-i zâcea… aha, bufet!
- Si ce-au mai zâs omule copii?
- Ce sa zâcă fă, au tot întrebat de tine, că de ieşti sânătoasă, că ce măi faci, aia!

- Maichea omule, mă-ntreb şi ieu ca proasta: la blocu’ ăla al lor, cum or face săracii cân’ să duc pe-afară, ca omu’ de, coboară iei atâta amar de scări pănă la privată, în curtea blocului?

- Fă Frusână, să ştii că mă întrebam şi ieu un’ s-or duce!
- Aşa, şi să duc tomna jos pi lângă bloc?
- Nu să duc fă nicăieri, fac în casă, zîsă nea Codin râzând.
- Cum dracu-n casă mă, nebunule, la… ţucal?
- În casă fă, că mi-a venit tomna la iei, de nu ştiam un’ să măi apuc! M-a dus fiu-tu-ntr-o odaiţă măi mică un’e ierea un fel de albie mare zămăltuita de fac baie-n ia, şi un fel de colac năltuţ, alb, pe care m-a pus fiu-miu să mă aşez. “Pe urma să tragi de sârma asta tată” mi-a zâs iel, şi-a ieşit. Dracu’ ştie, nu prea-mi venea să fac acolo în cas’ da’ pân’ la urmă… am făcut ce-am făcut!
- Dracu’ a mai pomenit, şi?
- Păi am tras de sârma aia de-a zâs iel şi să vez’ lucru’ dracu’: pe-o ţava, tot din perete, a-nceput să năvăleasca apa frate, de zâceam că uite-acuş-acuş să umple colacu’ ăla, de înnec toate elea ale copiilor prin casă! Booodeaproste că s-a oprit sângurâ!

- Alelante odăi le văzuşi, ce şi-au măi loat? Ie frumos la iei?
- Ie frumos fă, ie frumos! Au un pat nou, mare, o masă mare cu scaune cu spatare, au un gardilop, cu un preş mare pe jos şi pe perete au o carpetă mare, frumoasă, cu unii călare de fură o fată… ce măi, la iei, ca la oraş!
- Da’… ce-au zâs mă, iei cân’ măi vin pi la noi?
- Muiere, io ţ’-o zâc pe-a dreaptă: ăstia de aia nu măi vin aşa des pi la noi!
- Di ce mă?
- Pai o duc bine fă, apa le cură din păreţ’, căldura la fel, nu măi umblă ca noi în fundu’ grădinii să stea cu curu’ gol p’in ger, că iei fac după uşe-n casă. Cum să măi vină! Ha?"

http://www.neacostache.com/2009/01/22/pi-la-oras-la-copii/


#396614 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
aaaa, - de anisia la: 25/01/2009 10:16:25
mi-ai adus aminte de vacantele la unchiu petrica :)
#396962 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de maan la: 25/01/2009 13:51:15 Modificat la: 25/01/2009 13:51:40
iauitativati aici, la febletea mea, M_a_x

http://atelier.liternet.ro/articol/2843/Max-Moarcas/Ubuntu.html

I think therefore I am. Cogito ergo sum. Cuget, deci exist. Iaca o posibilă versiune africană, cetită de mine în nu mai ştiu ce almanac, îi: 'ubuntu' au 'ub untu' şi se poate traduce şi asa: Exist pentru că tu trăieşti, pentru că tu existi. Îi la fel de intraductibil ăst cuvânt african precum dorul nost’. Îs o grămadă de variante. Nu asta'i important, ci modul în care poate fi folosit ăst cuvânt în societatea 'multiculti', europeană, neerlandeză, tolerantă şi privată, şi de către mine într-un context anume. Mă gândeam că poate să ne fie de folos din când în când.

Acum câţiva ani. Merem în vacanţă peste mări şi ţări. Prinţesa mică vine cu noi. În supa mondială însă, se află o grămadă de găluşti-viruşi, noi, proaspeţi părinţi speriaţi, pe bună dreptate, zic eu, o vaccinam, ştiţi voi, cu: DKTP4 şi HIB4, d-astea. Prinţesa mare merge la policlinică pentru vaccin. Chestiile astea îs dureroase, o să vă spună tăţi marinelii, au cei ce călătoresc mult. Acul îi lung şi gros. Doare. Mă rog, PM vine acasă şi o pune pe a mică-n pat să doarmă cu o compresă. La cină îi prepară mâncarea preferată: piept de pui la grătar cu mazare, cartofi prăjiti şi appelmoes, apfelmus, apple puree, care-i un fel de sos de mere.

Ei bine, prinţesa mică refuză orice îmbucătură oferită cu dragoste de către rontesa mare. O priveste gânditoare, pe sub pleoape: adică cum, tu care mă iubeşti şi cocoloşeşti, MAMA MEA, îl lăsaşi pe satrapul de doctor, în braţele tale ocrotitoare, să-mi dea DURERE?! Se încolaceste în mine. Printesa mare se resemnează şi pune farfuria pe masă. Încerc eu, surpriză, mănâncă tot.

Printesa mare revine în salon după ce a mică doarme în iatacu-i. Îmi spune, râzând-lăcrimâd:

- Data viitoare te duci tu la vaccin. Îi răspund mustăcind:

- Ubuntu, ubuntu…


ps. boierule, pe unde-i fi fiind, gandesc doar ca nu ti-o fi cu suparare.
#397048 (raspuns la: #396962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...