Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

A fi roman si emigrat - dualitate sau stare de fapt!?


de irina fiorentina la: 02/08/2004 19:14:00
modificat la: 04/08/2004 23:28:58
taguri: Eseuri 
voteaza:
Am citit cu viu interes o serie de mesaje si schimburi de pareri (unele de-a dreptul "aprinse" ca ton...) despre soarta romanilor emigrati...majoritatea in Canada!
NU tin in mod deosebit sa-mi exprim parerea, dar cred ca-mi poate fi permis...atat timp cat si eu ma simt "emigrata", dar intr-o tara europeana: Italia, considerata de multi un mic paradis...si pentru toti atatia sau chiar mai multi decat s-ar fi vrut, o tara cu multe dificultati si probleme, asfixiata de sute de disperati in cautarea unui trai mai bun!
Lasand de o parte motivatiile personale care m-au determinat sa plec din tara si sa incerc sa-mi creez un parcurs propriu pe alt taram, as vrea doar sa semnalez cateva aspecte, relativ importante dar de multe ori ignorate...
Mi-a placut ideea pe care am intalnit-o intr-un mesaj ca, oriunde ar fi, romanii reusesc sa-si mentina identitatea si sa formeze comunitati care sa pastreze traditiile si legaturile de suflet (incluzand aici si unele reminescente sau acute manifestari de patriotism, dupa cum se simte fiecare sa defineasca acest status)...dar as vrea sa pun o intrebare retorica: pana la ce punct e reala aceasta situatie?
E intr-adevar meritoriu a ramane un bun roman in faptul de a sti sa faci sarmale si a aprecia o masa copioasa de sarbatori, cu toate cele de cuviinta, dupa cum cere traditia, de a bea bere cu amicii in pub-uri sau alte localuri si a depana amintiri sau bancuri cu Bula...sau cu politisti tampiti...in a trimite regulat bani acasa la familie sau prieteni in nevoie...?????
Exista intr-adevar o definitie de "roman emigrat", o dorinta de a mentine vie "flacara patriotica"?...sau poate secolii de pasalism si fanariotism ne-au influentat prea mult pentru a mai pastra ceva al nostru, original si demn de transmis in viitor...chiar si de pe meleaguri straine...
Cred ca noi, cei din afara, care am abandonat o realitate pe care o consideram prea stramta si imposibil de suportat, nu doar din punct de vedere economic, avem o datorie fata de noi insine si fata de cei care vor urma...daca vom mai vrea sa fim inca romani, macar in suflet daca nu ca si cetateni...si fara pretentii inutile de patrioti (deja cuvantul mi se pare depasit pentru realitatea de azi, se integra mai bine cu realitatea pasoptista). Cred ca datoria de onoare, singura valabila, ar fi de a intelege de ce in afara tarii e mai bine si cum s-a ajuns sa fie mai bine pentru a putea intelege de ce inca nu e bine in tara si cum s-ar putea schimba situatia...in alte cuvinte e necesara o schimbare a mentalitatii, o eliminare a tuturor acelor tare din trecut si din educatia istorica pe care am mostenit-o in codul nostru genetic si cultural...doar comparand, reflectand si retopind tot acest material de experienta de viata pentru a putea renaste ca pasarea Phoenix, pentru a putea crea un adevarat curent de opinie si de ce nu un filon din care sa activam initiative valide si de perspectiva... Asta nu inseamna ca toti ar trebui sa aiba vocatia practica a omului de afaceri, intors in tara pentru a investi sau pentru a aduce ajutoare orfelinatelor sau azilelor de batrani...sunt de apreciat si astfel de intiative!...dar pentru acest moment de tranzitie agonizanta, cu riscurile pe care astfel de initiative le presupun, e dificil de spus cati isi pot permite...
Poate din nou, desi momentul istoric e diferit ca si context si continut, ar trebui sa cream forme, mentale si concrete, care sa exprime intr-adevar o identitate si nu o aparenta sau nevoia disperata de a pastra legatura cu radacinile originare, de multe ori erodate de probleme si prea marea, inevitabila, indepartare....
Acolo unde fiecare dezradacinat a ales sa prinda radacini noi, sa le faca puternice si sa nu se lase batut de vanturi sau ploi, sa demonstreze ca seva e vie si puternica, ca poate genera fructe mature, care sa hraneasca noi generatii sanatoase si capace sa rodeasca la timpul lor...
Poate doar asa putem redescoperi ce inseamna a fi cu adevarat "roman", a intelege ca fiecare din noi suntem parte dintr-un intreg si ca fiecare in micul sau univers are puterea de a da o amprenta de neconfundat, ca o "parola" cu care sa poata accesa in orice moment...drumul sau spiritual catre casa.

O "florentina" in cautarea drumului sau catre casa-mama...
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (16):


românul din noi - de AlexM la: 05/08/2004 00:44:22
varianta care se lipeste din ce in ce mai mult de mine este: go back to the roots. Adicatelea ma intorc acasa. Când? Cand o sa poata sa-mi zboare puiul pe aripile sale. Inca 10-12 ani de stat pe aici si dupa acea gata. Anul trecut a murit tata. Cand am plecat de acasa si m-am intors aici, in momentul in care am pus lacatul pe poarta parca am simtit ca mor si eu. Daca nu as fi avut baiatul atat de mic nu mai m-ash fi intors. E pamantul care striga dupa noi, acel pamant unde ne sint ingropate carpele, acel pamant caruia ii apartinem. Multi dintre noi nu-l mai aud, multi dintr noi nu-i mai percep frecventa strigatului, multi dintre noi, chiar daca-l aud, pun mainile la urechi si fug cat pot sa nu se mai intoarca la el uitand ca in el o sa se intoarca sau neavand importanta unde in el or sa se intoarca.
De ce ma intorc? Pentru ca in adancul inimii mele am ramas un tsaran. Da, vreau sa modernizeze casa facuta de bunica, da vreau sa am conditiile care le am aici. Nu e prea dificil, sint lucruri care o sa le pot face. Daca o sa ma inteleg cu oamenii de acolo? O sa o fac. M-am intseles cu ei 20 de ani , o sa ma inteleg mai departe cu ei. Mi-e dor de taiatul la vie, mi-e dor de a trece grâul prin palme, mi-e dor de a merge cu corpul gol prin lanul de porum, simtindu-i atingerea taioasa a frunzelor. Mi-e dor sa-mi bat porumbul toamna, sa-mi fac glugile de coceni, sa-mi mulg vaca si sa-mi tsesal calul. Mi-e dor sa imi iau porumbeii pe mâna si sa le gânguresc cat sint de frumosi, mi-e dor sa vad paparudele, sa vad fetele cand lasa caloianul pe apa, mi-e dor sa aud seara zgomotele satului cand totul se pregateste de somn, cand mugetele animalelor devin din ce in ce mai rare lasand loc tsaraitul greierilor si oracaitului broastelor.
Mi-e dor sa ma scol dimineata si sa scot vârsha din apa , si sa incing jarul in cuptorul de caramida de afara, sa ma uit la rosiile si vinetele mele, sa bag varza la murat, sa fac zarzavatul si bulionul pentru iarna, sa curats pomii, sa repar plugul si sa-mi bat coasa in gura ....
De aia stiu sigur ca daca nu o sa mor in astia 10-12 ani, o sa ma intorc acasa. A C A S A, unde imi sint mortii.

AlexM
#19050 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Dorul e una, dar realitatea e - de alexbrie la: 05/08/2004 11:47:10
Dorul e una, dar realitatea e alta; vesnicia s-o fi nascut la sat, dar in ultimii ani a plecat de acolo; "progresul" a inlocuit-o; agricultura traditionala, de subzistenta, incepe sa dispara; sunetele serii, de greieri si brotacei, incep sa fie inlocuite de urlete de casetofoane, de motoare de camioane sau zdranganituri de telefoane.
Plugul? o amintire care incepe sa dispara; via, vaca, calul? scoase incet incet in afara legii; directive ale UE care incearca sa modernizeze o agricultura ramasa de secole in primitivism. Fete cu paparude sau caloian? Cred ca in 10-12 ani vor fi prea preocupate de ultima telenovela, sau (hopefully) de examenele de admitere la facultate, pentru asemenea obiceiuri preistorice.
Iarta-mi sarcasmul, dar .. modernitatea ne cotropeste. Copiii nostri or sa aibe mari dificultati sa inteleaga cum de alergam noi desculti la tara, cum de aveam gaini, vaci sau porci; cum de furam cirese din copacii vecinilor, sau ne imbaiam in garla din spatele satului. Vremurile acelea aproape au trecut, si nu se vor intoarce. Din pacate.
#19077 (raspuns la: #19050) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sarcasmul - de AlexM la: 05/08/2004 12:21:22
crede-ma ca cu toate directivele EU si cu toate celelate in România inca o sa mai fie posibil intr-un colts uitat de lume sa traiesti asa cum am spus mai sus.

AlexM
#19080 (raspuns la: #19077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nimic nu ma tine aici - de korny la: 06/08/2004 16:07:16
As vrea sa spun ca imi doresc cu adevarat sa raman in tara si sa ma intorc in orasul in care m-am nascut....dar nu pot...nimic nu ma tine in tara...doar parintii.Ma inspaimanta incultura si golanii care te fura la drumul mare in timp ce "oamenii" din jurul tau stau si privesc cum esti maltratat in fata lor fara "drept la replica".Parca sunt muti.
Suntem pierduti.....ca natiune si cultura...iar cei care mai sunt in tara nu le mai ramane decat sa "fuga" in lume....eu asa as face.
it's just me
#19182 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
si mie mi-e dor - de (anonim) la: 06/08/2004 17:59:20
Vara aceasta m-am intors acasa dupa 10 ani. Nu au importanta nici motivul pentru care am plecat, nici de ce asa tarziu. In toti acesti ani n-am facut altceva decat sa adorm cu radioul, ca sa nu pot gandi si sa incerc sa innabus undeva in subconstient dorul si jalea. Si, mai ales, sa nu pun Hrusca. Si sa tremur de fiecare data cand telefonul suna la ceas de noapte. Acasa am gasit totul asa cum il lasasem. Eu sunt bucuresteanca, dar tot mi-e dor de mirosul primei zapezi si de vinete coapte. Copii mei vorbesc intre ei in catalan, ca le e mai usor, si asta doare. Nu cred ca un trai mai bun (discutabil, caci decand cu € relatia pret/salariu aici si acolo nu e atat de mare) compenseaza dorul de casa. Numai ca eu n-am sa mai astept 10 ani. Cel mult 1.
#19188 (raspuns la: #19050) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
si ie mi-e dor - de cameliaim la: 06/08/2004 18:03:26
Vara aceasta m-am intors acasa dupa 10 ani. Nu au importanta nici motivul pentru care am plecat, nici de ce asa tarziu. In toti acesti ani n-am facut altceva decat sa adorm cu radioul, ca sa nu pot gandi si sa incerc sa innabus undeva in subconstient dorul si jalea. Si, mai ales, sa nu pun Hrusca. Si sa tremur de fiecare data cand telefonul suna la ceas de noapte. Acasa am gasit totul asa cum il lasasem. Eu sunt bucuresteanca, dar tot mi-e dor de mirosul primei zapezi si de vinete coapte. Copii mei vorbesc intre ei in catalan, ca le e mai usor, si asta doare. Nu cred ca un trai mai bun (discutabil, caci decand cu € relatia pret/salariu aici si acolo nu e atat de mare) compenseaza dorul de casa. Numai ca eu n-am sa mai astept 10 ani. Cel mult 1.
#19190 (raspuns la: #19050) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
fara suparare, viziunea ta de - de Daniel Racovitan la: 09/08/2004 18:12:43
fara suparare, viziunea ta despre satul romanesc e rupta de realitate

"coltisorul de rai" pe care il cauti nu mai poate exista

___________________________________________________
"nobody is perfect; I'm nobody"
#19447 (raspuns la: #19080) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Satul Românesc - de AlexM la: 09/08/2004 20:12:42
Daniel, nu stiu din ce parte a tsarii eshti. La mine in sat, deshi a patruns "modernismul" se poate trai cum am spus in mesajul anterior. Si cand eram eu copil era muzica de pick-up ca acum casetofoanele, si atunci era curent electric, si atunci erau autobuze inclusiv strada principala asfaltata, exista si atunci un dispensar in comuna, un magazin de Fero-Metale, shcoala , caminul cultural, un post de militie, primaria si o gradinita. Alea au fost acu 30 de ani, azi tot alea sunt, nu s-a construit nimic nou, dar s-au renovat cele vechi, mai putin postul de politie. Fermetalul a disparut, si au aparut nishte baruri plus o brutarie .
In rest, omul are pamantul lui si daca vrea sa-l lucreze singur bine, daca vrea sa-l dea la vreo asociatie bine. Ce spuneam mai jos, despre vie, porumb, cuptor, vârsha, etc. TOATE sint inca bine mersi de facut ca si mai inainte. De fapt ce vi se pare asa de necrezut? Satul meu e sat de campie si e mai "modern". Da ia duceti-va in Hatseg. Daca ai plecat de exemplu de la Costesti spre Sarmizegetusa si la prima rascruce vrei sa o iei spre Fetsele Albe, o tai pe munte si te crucesti ce gaseshti acolo. Case sus pe podishuri unde numai tu ca proprietar si Dumnezeu te mai vezi. Buna ziua dai la shoparle dimineatsa si cand si cand apare un turist daca-l lashi sa treaca prin tarlaua ta.

AlexM
#19451 (raspuns la: #19447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Home sweet home? - de Little Eagle la: 11/08/2004 22:20:42
Hi Irina,

it's me again,uneori AlexM are puncte adevarate,as vrea sa traiesc in munti,in singuratate,in mijlocul naturii totale,dar pt. mine nu este insa chemarea catre Ro.indiferent de loc.Ori as trai precum indienii in wilderness in USA,ori si de fapt asta voi face,cu sotia ne vom muta in Firenze.

Nu este vorba de sentimente patriotice catre Ro.dar eu gandesc ca acolo unde iti vine chemarea sa traiesti,trebuie sa te duci.Asta simt eu si cei dintre voi care ati plecat din Ro,nu ati ales aiurea drumul ce l-ati facut oricat de greu a fost sau poate mai este.

Cine vrea sa plece inapoi e okay in gadul meu,nu intamplator faci o alegere importanta,uneori chiar riscanta in viata,nimeni nu-i stapan pe soarta ta si doar tu esti singurul/singura ce are acest free will de a-si decide propria soarta in final.

LOVE&PEACE,
Ozzy











#19598 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Mai exista sate descrise de A - de mya la: 16/02/2005 04:35:34
Mai exista sate descrise de AlexM, eu de cate ori ma duc in Romania incerc sa ma duc intr-un sat din asta, rupt de lume. Am unul preferat. Acum 20 de ani era la fel precum este acum. Nu s-a schimbat mare lucru. E foarte interesant pentru noi (eu si sotul meu) sa batem lumea in lung si in lat, ni se intampla atatea chestii noi mereu...si cand ne ducem in satul respectiv totul e la fel. E o lume aparte acolo.

Serile urcam pe deal si ne uitam la sat care se vedea in vale, ascultam zgomotele satului, cum se intorceau vitele acasa etc.

Cunosc nemti care-si petrec concediile in Romania in sate de genul asta, le cauta cu disperare. In lumea vestica , occidentala nu mai exista de mult asa ceva. Cum nu mai exista animale salbatice, natura salbatica etc. Peste tot sunt autostrazi, e zgomot si natura e plantata de om. Eu am locuit in zona Padurea Neagra ultima data in Germania si desi era un sat mic si retras, daca urcam pe dealurile din jur sau ma duceam in padure se auzea autostrada din apropiere. Era aiurea.

Nemtii pe care-i stiu eu sunt disperati dupa lumea romaneasca, cea pe care am descris-o mai sus, dupa dormit in fan, mancat mamaliga cu branza, baut tuica si dormind inveliti cu scoarte taranesti. Cu turismul rural s-ar scoate bani frumosi da' taranii ar trebui sa "uite" de covoarele de genul "Rapirea din Serai" sau bibelourile orori cu balerina invartandu-se pe loc. Strainii vor chestii autentice, adevarate.

Poate nu va vine sa credeti dar eu mi-am adus cu mine in tarile pe unde am umblat o scoarta taraneasca (de lana curata!) facuta in Sapanta. Ma invelesc cu ea si ...pana si acum, dupa atatia ani mai gasesc fan in ea :)) (ramas in lana). Am facut niste poze cu un motan neamt care ne venea in vizita mereu si se arunca pe scoarta. Dormea si se tavalea prin ea ca dementul :))) Pacat ca nu pot sa va bag niste imagini cu jivina :(((

#36424 (raspuns la: #19451) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
buna - de ioan lila la: 14/05/2005 19:44:25
e foarte frumos ce spui tu. esti o fata deosebita. Eu sint scriitor. Iti trimit E-mail-ul meu: ioan_lila17@yahoo.com. Pot sa te rog sa-mi trimiti textele tale? Intra pe poezia.ro
#48887 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ptr ioan lila - de zaraza la: 16/05/2005 17:38:45
ai scris cumva o carte "orasul cu salcami" sau "crangul cu salcami"? scuze ca nu-mi mai amintesc titlul exact, am citit-o in copilarie, a fost printre primele carti pe care le-am citit (o citea mama, si eu pe furis cand era ea la servici). mi-a placut mult, chiar daca la vremea respectiva nu intelegeam multe lucruri.

zaraza
#49365 (raspuns la: #48887) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
raspuns. buna - de ioan lila la: 17/05/2005 15:18:05
scrie-mi pe E-mail. ioan_lila17@yahoo.com. Da, eu sint. mi-ar place sa stam de vorba.
#49498 (raspuns la: #49365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
carti - de ioan lila la: 17/05/2005 18:55:54
romanele mele se numesc: SA VISEZI IN CRINGUL DE SALCIMI, CA VINTUL PE CIMPIE, INSULA, STROPITOAREA, CASCADORUL, CU PIEPTUL IN BATAIA VINTULUI,, LUMEA, DE LA INCEPUT, LUNA DE PE CER, PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN, ESTILDA MELPODA, MARIA MAGDALENA DIN MAGDALA ( in lucru) etc... ioan_lila17@yahoo.com
#49512 (raspuns la: #49365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Pentru Ioan Lila - de irina fiorentina la: 20/05/2005 19:17:59
Poate am gresit, dar ma intreb daca acest mesaj se adreseaza mie!

Daca da, am doar doua texte pubicate, mai trimisesem unul despre prejudecati si tabuuri dar inca nu l-au afisat. Cu cateva minute in urma am raspuns cu un comentariu la o conferinta despre noul papa...ca si traitoare in Italia, am simtit mai indeaproape pulsul evenimentelor si am crezut ca e bine sa-mi exprim parerea.

Dar am niste poezii, scrise cu mult itmp in urma, intr-o tinerete uitata si dramatic inspirata...daca ar putea interesa!

Astept raspuns,
irina fiorentina.
#50067 (raspuns la: #48887) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
- de jeniffer la: 21/03/2006 19:59:39 Modificat la: 27/06/2009 23:34:02
anulat
#112613 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...