-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Andraş şi fata pădurii (2)


de juli la: 28/02/2009 08:55:27
voteaza:
De când cu povestea despre Andraş şi fata pădurii, ajunsă-n locul de unde cărarea urcă şerpuit spre casă mă despart de Marinuţa, nu mai zăbovim ca de obicei, urc dealul cu pas grăbit, se însereză şi undeva-n suflet mi se strecurase-ndoiala. Nu-mi plăcea să recunosc, credeam şi nu prea în poveştile lui Andraş. Doamna Onica spunea că-s scorneli, invenţii de-ale oamenilor apărute din necunoaştere, din teamă şi nevoia de fabulos. Cu toate acestea, înaintam pe cărare-sus cu inima cât un purice. Orice sunet, fâlfâit de aripă în zbor, adiere de vânt printre crengile uscate mă făceau să întorc capul cu teamă. Mama mă aştepta pe culme, lângă gardul de zmeuriş şi-mi strigă de cum m-a zărit.
- Hăi Ilincuţă, ce te tăt întorciî!? Uită-te unde calciî, nu zine nime-n urma ta…
- Ştiu… da’ mni s-o părut că aud paşî…şî am vrut să văd cine zine la noi… am gânit că-i lelea Floare a Roşului c-o zâs că a zini să-i areţî nu-ştiu ce.
- O fo’ , adin’ am petrecut-o…i-o trebuit un scul de lână di ceie mohorâtă că mai are un capăt de ţol în tiară şî nu să plăte să vocsască numai pântru atâta. Mni-a da-o-napoi cân’ mni-o trebui, de nu, o zâs că ţ-a fa’ o părete de ştrimfi pântru la paşti.
- Api bine-ai făcut hăi ma’, am văzut ţolu’ ce-l ţăsă, îi cu rujî… o zâs că face zăstre da’ nu şti cui i-a da-o, că Gheorghe s-a-nsura-n oraş şî p-acolo nu-i trebe ţolurile iei de lână cu forme…
- … Noa, bine c-ai ajuns, dă-mni mnie trăistuţa că ţ-a hi gre’ şî stăi să-ţ sărut obrăjorii aieştia roşii. Di ce-ai alergat şî te-ai tăt întors cu spaimă? Doară nu mni te-o spăret oareşcine!?
- Nu m-o spăret nime… numa’ că Marinuţa o zâs că Andraş să ţâne cu fata pădurii… că şi-o făcut-o drăguţă demult cân’ o fo iel tânăr şî că de atunciî ie zine la iel şî de-i ieşî în cale te poce’.
- Api tu cocoa’ … Ilincuţă, hăi draga mami, aiasta o fo’ demult cân’ pădurea nu s-o fo’ tăiet şî n-o fo’ casă atâtea… mai zinea fata pădurii câte o dată pân sat şî pă un’ trece’ loa laptele de la vaci… da’ de tare mulţ’ ai n-am mai auzât să hi zinit. Şî, şî de-ar zini, n-are ie treabă cu prunciî or cocoanele.
- Da’ mămucă-i drept dară!? Ieste fata padurii!? … îo, gâneşti că nu pre’-mni zine a crede, da di-aceie mni şî frică… nu ştiu di ce mă tem ase… mni să nu cred… şî ie să zie şî să mă pocea… domne feri să rămân cu gura strâmbă ca Ileana Gâtului dintre vaduri.
- De un’ ştii tu de Ileană?! Să nu-m’ zâci că te-ai dus până acolo fără să-mni spui, că-i departe… alt-unde n-ai putut s-o vezi că nu pre’ iesă din ocol, n-o lasă Gâtu’, tatâ-so.
- …
- Ilincă! Te-am întrebat oarece. Di ce taci, ha??
- Mămucă nu mă sfădi că n-am mărs de capu’ mneu sângură, stăi să-ţ’ spun. Ne-o dus doamna Onica în sat, la şcoala de acolo, pă noi aieştia mai mari, dint’-a patra. O zâs că trebe să ştim unde om învăţa de la anu’. Numa’ ce-am trecut pă lângă casa lor şî Măria lu’ Ionu’ Tilichii mni-o arătat-o, o zâs că nici ie n-o crezut că ieste fata pădurii şî de aceie-i cu gura strâmbă… că Ileană o-ntâlnit-o o dată pă săcătură când o fo’ cu vacile şî pân’-ce n-o crezut în ie, o pocit-o. Drept-îi?
- Nu-i drept. O vrut Mărie să te zgândăre numa’ ase. Las-o în plata Domnului că samână cu tatâ-so. Ase le place lor să zâcă de altî şî nu să uită la iei că-s pociţ’ la suflet. Doamne iartă-mă! Noa dară, tu fată ce prostii mă faci să graiesc.
- M-am gânit io că nu-i drept!
- Nu-i Ilincuţă! Şî nu mai crede tu tăt ce auzî. Nu tăte-s drepte, cum nu-s nici tăte minciuni câte să zâc…îi greu, n-ai cum şti tăt pă lumea asta, numa’ Cel de Sus le şti pă tăte. Îi creşte tu şî îi alege sângură ce să crezi şî ce nu… până atunci întreabă şî ascultă…deştide- ţî ochii să-ţ intre bine-n minte ce vezi. Amu du-te-n casă! Zin şî io mintenaş… numa’ să dau o zidere de apă la vacă.
- Bine mămucă, s-aprind loampa?
- Dă-i pa’ pân’-oi zini ieu, c-am spălat oiaga că o fo’ tare afumată. Dezbracă-te şî te spală, ieste apă caldă pă şpori, ştimbă-ţ halubele aiestea că zin mintenaş şî-ţ pun să mănânciî.
- Bine! Hăi ma’, nu tre’ să-ţ ajut?
- Fă numa’ ce ţ-am zâs, nu mă mai ţâne de voarbă.
- Api nu mărg fără mneta-n casă. Mni urât sângură, zin şî io-n grajd, până-i adăpa-o, io oi râni un ptic balegaru’.
- Lasă Ilincuţă că nu trebe. Am rânit io ş-am aşternut pă jos paie, du-te şî te-nştimbă, să nu-ţ mninoasă halubele a grajdi. Api de-i vre te-oi lăsa să mulgi, după ce-i mânca un ptic.
- …
Am lăsat-o să ducă apa, aşteptând-o pe trepte. Teama mi se strecurase-n suflet, n-aş fi intrat singură în casă nici picurată cu ceară, se întunecase, ori poveştile lui Andraş spuneau că strigoii, ielele şi fata pădurii umblă când se lasă întunericul şi au putere până la prima geană de lumină.

……………………………………………………………………
adin’ = mai devreme, adineaori
Tiară = război de ţesut
Vocsască = vopsească
Părete = pereche
Ştrimfi = ciorapi împletiţi din bumbac sau lână cu cinci ace
Ţăsă = tese
Rujî = model floral specific ţesăturilor din Maramuresul istoric (ţoluri, sunt folosite ca învelitori pe pat sau carpete pe pereţi)
Spăret = speriat
poce’ = poceşte, strămbă, deformează
săcătură = imaş
Drept-îi? = este adevărat?
Zidere = galeată
Loampa = lampă cu petrol ce era folosită la iluminat
Oiaga = sticla de lampă care acoperea fitilul aprins
Şpori = sobă cu plită
Ştimbă = schimbă
Halubele = hainele
Mintenaş = imediat
Mninoasă = miroasă


rolia
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (4):


rolia - de INSULA ALTUIA la: 28/02/2009 11:34:16
Ase le place lor să zâcă de altî şî nu să uită la iei că-s pociţ’ la suflet

Api,am zinit am citit mi-a placut si asta cu pocitul la suflet ii drept:)

Verde :)
#411704 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
bubulino - de juli la: 28/02/2009 16:06:34
:)

rolia
#411769 (raspuns la: #411704) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
juli - de zaraza sc la: 02/03/2009 10:44:00
Ce fain stii zîce ca-n Maramu'...

Ma uitam la zidere...suna ciudat, dar nu e decat o forma locala pentru vidără=vadră.

#412038 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zaraza sc - de juli la: 02/03/2009 12:09:31
Api daca-s de-acolo( din Maramu' adica) cum n-oi sti?!

multam!

drag,
rolia
#412059 (raspuns la: #412038) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...