Chapeau si atat.

lasa doua macar...o fi avand si "colaboratorul" nevoie de una, pe acolo pe unde o fi...
chiar, o fi sus sau o fi...jos?
:)

Bine. Fie.

O fi... pe drum.

Esti tare !

ti se pare. :) din Nietzsche cunoscute motive.

Lasa garda mai jos! Promit ca-i ca o mangaiere...:)

evit mereu trotuarele-nguste

sincer si eu le evit:)


pentru mine e un lux sa-ti citesc poeziile:)

felicitari:)

Adriana:)

Imi place partea asta :

“Tu păşeşti pe căi drepte şi întortocheate: puţin îţi păsa ţie de ceea ce ni se pare nouă oamenilor, drept sau strâmb. Dincolo de rău şi de bine este împărăţia ta. Nevinovăţia ta este că nu ştii ce-i nevinovăţia.”

lipesc secunda asta de nări
şi inspir

în sfârşit

Dar nu fac o analiza si nici un comentariu pe intreg...

cred si eu ca-ti place, dar nu e meritul meu...:))
citatul e din Nietzsche.

multumesc, esti draguta.
P.S. esti Bubu sau utilizator nou?!

Sunt "amuzanta" ! Scuza-ma...

Da, eu sunt nu pot sa ma loghez cu INSULA ALTUIA ...:(


Nunai bine Geta:)

Imi scapa multe din sensurile acestei poezii legata probabil de ceva destul de concret (ce inseamna "I-A"?). Fiorul se simte insa intens, plin de amaraciune.

Excelent jocul de cuvinte din titlu!

e glasul magarului, care se trezeste zeificat de catre... "Omul Superior." :P
(Asa grait-a Zarahtrusta, cap. Desteptarea).

bun, in intentia autorului e vorba si de un joc de cuvinte: IA= DA(in germana)

Eu m-am gindit la IA (INSULA ALTUIA).

ce draguti sunt magarusii:)))))))))

in intentia autorului e vorba si de un joc de cuvinte: IA= DA(in germana)

atunci tre' sa scrii cu 'j'.

pana la citat, cred ca mi-a transmis ceva.
dupa care ... nimic.
senzatia ii ca incepi sa iti selectezi cititorii...cine n-a citit nietzsche a cam imbulinat-o.

e ca si cum ai pornit-o inspre luceferi eminescieni - tematic vorbind.
in fine, asa mi-a cazut...cu sau fara Nietzsche...:D

chesia asta a fost scrisa drept reactie la un dialog pe care l-am avut pe Agonia. unde un tanar domn se zburlise tot sub o poezie, frumoasa de altfel , dar pe care el o comparase cu scrierile lui Ienachita Vacarescu...nu pentru ca ar fi semanat, ci fiindca, in opinia lui, nu se alinia normelor post-modernismului. I-am reprodus, in subsolul acelui text, una din poeziile lui Ienachita; cea cu florea pe care "s-o rup mi-e frica...s-o las se strica"...s.a.m.d., ca sa evidentiez abdurdul asocierii.
Fara sa inteleaga ce urmaream de fapt, mi-a raspuns:

adriana wake up
suntem in 2009

in locul manastirii vacarestilor se face un mall de 87 de hectare care se numeste sun plaza

asta e realitatea

ei, asta-i pretextul. :) iar textul...l-am pus si aici tocmai pentru a vedea DACA spune ceva rupt fiind de context.

si io credeam ca dincolo de bine si rau este o sintagma potrivita pentru a justifica alienarea daca vrei, de fapt nu, mai exact un fel de izolare (auto)impusa si necesara a poetului, dincolo de o lume care brutal si inevitabil il 'rupe' de esenta si l indeparteaza de 'frumos'

:)

cred ca-i prea stramt locul asta pentru a analiza Zarathustra. :) (ca sa nu mai vorbesc de gelozia careia i-as cadea prada! :D)
dar, daca e sa ne referim strict la acest citat, fara a-l desprinde din contextul sau originar (al cartii), eu as tinde sa-i acord mai ales valente parodice.

mie, sa zic drept, nu prea mi-a zis nimic poezia.

eu il raportez la cam tot ce a scris neamtul dupa ruptura wagner. a se citi, idelism.
si l mai raportez la drama personala, irelevanta poate la o analiza superficiala dar absolut determinanta sub aspectul coagularii unei idei
daca te referi la om sau supraom, atunci cind zici ca i acorzi valente parodice, perfect de acord
altfel, acea sintagma, exprima nu o pozitionare umana ci una divina
ciudat sa folosesc acest cuvint, raportat la nietzsche, nu?

si l mai raportez la drama personala, irelevanta poate la o analiza superficiala dar absolut determinanta sub aspectul coagularii unei idei

oh, da! perfect de acord! eu una nu m-am putut opri sa nu ma intreb ce ar fi scris un Nietszche fericit. In prima parte din Zarathustra (cel putin) tipatul lui este atat de puternic, incat ma intreb cum de au reusit unii sa faca abstractie de el!

...exprima nu o pozitionare umana ci una divina
ciudat sa folosesc acest cuvint, raportat la nietzsche, nu?
catusi de putin! are pagini de glorificare a divinitatii demne de a sta alaturi de Psalmi. eu nu cred un imaginea unui Nietzche "necredincios", cel mult intr-un N. "eretic", in intelesul pe care catolicismul il da cuvantului.

e bine de stiut, multumesc. :)

altfel, acea sintagma, exprima nu o pozitionare umana ci una divina
ciudat sa folosesc acest cuvint, raportat la nietzsche, nu?

di ce? dumnezeu a murit nu inseamna dumnezeu nu exista...huh?

Dumnezeu a murit din pricina milei fata de oameni. adica, o anume reprezentare a divinitatii s-a consumat.

cred ca trebuie sa tinem seama si de zoroatrism, de morala, miturile si dogmele lui - este o cheie de lectura absolut necesara, zic eu.

inseamna de fapt 'a fost asasinat' - a se citi i am simtit forta si a trebuit sa i primesc pedeapsa
de fapt era imperios necesar sa fie asa
cel putin pentru nietzche
am spus ca i ciudat exact din cauza asta

Da..."omul nu suporta sa abia un astfel de obsevator"...citat din memorie. :)

si totusi...omul, nici chiar Supraomul, nu poate trai rupt de divinitate - adorarea magarului tocmai asta vrea sa spuna. nu ne desprindem de divinitate, cel mult o inlocuim. raportarea la ea este necesara.

da

intreaga sa opera pare opera unuia care calca totul in picioare
de fapt este el cel calcat
si acolo si punctul in care ajunge la dumnezeu

intreaga sa opera pare opera unuia care calca totul in picioare
de fapt este el cel calcat

eu o vad ca pe o descrierea unui traseu initiatic. cu toate meandrele pe care le implica. si despre care el insusi vorbeste, de cateva ori.

pentru ca intr o oarecare masura chiar este un traseu intiatic
dinspre umilinta, furie, disperare spre cruzimea unui creator
trecind prin idealism si elevatie
cruzime dincolo de binele si raul oamenilor
:)

secolul trecut i-a facut o nedreptate enorma: toti l-au furat. fascistii mai intai, post-modernistii mai apoi.

asta, cu toate ce el se intreaba (in "Amurgul idolilor", cred):"dar oare chiar vreau sa scriu pentru vremurile acestea?", raspunzand celor care il intrebau de ce scrie in germana, cand conationalii sai nu-l inteleg.

furat, deturnat, ce mai conteaza?
este privilegiul si riscul celor care privesc dincolo
si mai au curajul sa si spuna ce vad

daca cei zece ani negri ai lui n-or fi fost declansati de vreo viziune care sa-i releve tocmai modul in care ii va fi rastalmacita opera...:)
ok, stiu ca "poetizez" acum (mai ales daca tinem cont de anamneza lui), dar cred ca asta ar fi ingropat orice geniu in nebunie.

poetizezi dar macar poetizezi frumos
:)

cei zece ani negri cum zici tu au fost declansati de boala care l a izolat aproape total, l a rupt de lume si i a taiat scurt orice posibilitate de viata 'normala'

dar eu zic ca poetizezi pentru ca nu prea cred ca l interesa modul in care i va fi rastalmacita opera
mai curind a facut eforturi sa nu i fie foarte usor de inteles

"sa nu fie usor de inteles", adica nu de toata lumea; nu de "norod" . de acord cu asta.nicio minte iluminata nu a crezut vreodata in intelepciunea maselor. si alta este sa iti fie fragmentata si, asa fragmete, intoarsa pe dos tocmai de "norod".
"invatatorii" nu si-au impartasit niciodata intreaga invatatura maselor. doar coaja le-a fost data. cred ca nici macar Isus nu face exceptie...iertata fie-mi erezia. :)

s'apoi, eu am recunoscut ca poetizez si ca fac abstractie de boala lui. :)

mapi cine ar fi dispus sa accepte ce descoperea si incerca sa afirme N?
sa respecti marea hidosenie, marele esec?
:)

nu numai sa-l respecti, ci sa incerci sa-l convertesti.
raul este cel mai mare bine care i se poate intampla omului...nu? :)

de convertit nu se poate
sa l accepti nu se poate
sa nu l accepti iar nu se poate
cale de mijloc nu se exista

cam da
:)

anulat

sincer, in afar de doua, trei imagini faine, nu mi-o zis nimica.

Pentru a muri trebuie sa fi existat:)
Iar daca a existat, moartea lui e o metafora.

sau o realitate bulversanta si ingrijoratoare

frumoasa si complexa.
felicitari!

Adica o altfel de metafora:)

poetii astia nu se pot rupe de metafore, boje moi
oriunde intorc capul, pac metafora

zise el, scotand capul dintr-o...metafora :)))

ba sa avem pardon
eu m am exprimat cit se poate de plastic si realist si mi am exprimat ingrijorarea, la fel de frust, cumca poate si eternitatea se stinge

am fost chiar de o precizie matematica, as zice, in exprimare
ce s alea metafore, oricum?
realitatea le transcede
io prefer realitatea

da nu e aici locul unei trollari, fie ea si realist-metaforice:)

da' eram in tema ca l aveam pe neamt punct de pornire si justificare si n plus io eram clar plasat in domeniul sau de activitate

nush cum pot unii poeti sa nu se invirte lejer printre metafore
:)

Pentru a muri trebuie sa fi existat:)
Iar daca a existat, moartea lui e o metafora.

asa gandeam si io.

nush cum pot unii poeti sa nu se invirte lejer printre metafore - Modi.

zilele trecute mi-a inmanat cineva o brosura despre autism; cum nu stiam mare lucru despre boala (e o boala, nu?) am citit-o.

ce m-a surprins a fost una din cacarteristicile copilului cu autism:el nu poate intelege decat un limbaj simplis; jocurile de cuvinte, metafora, pana si expresiile de o oarecare complexitate nu pot patrunde in lumea sa.

si, gandindu-ma la fobia de metafora a literatilor nostri de ultima generatie, m-am intrebat: oare batem la portile unui autism estetic? sau am si facut un pas inauntru si inca nu ne dam seama?

dar discutia voastra nu era trolare. :)

Nu era inca. Doar aluneca primejdios:)

first
stii ca era o gluma, nu?
ne mai tachinam uneori, eu si alex

presupun ca s-a pliat pe o idee a ta
deci

avea alex o poezia faina in care spunea despre 'mozart copilul autist'
daca nu ma insel a fost si o mica polemica pe aceasta tema, acolo

eu am o anumita perspectiva asupra copiilor autisti, am ocazia sa-i vad destul de des, perspectiva care-mi impune o mica completare. nu inteleg decit un limbaj simplist, asa-i, dar la un anumit nivel inventeaza altul. pastrind proportiile l-as defini 'artistic'. nu percep ceea ce noi numim metafora de ex. dar isi exprima emotiile de multe ori in metafore. metaforele lor. nu inteleg expresii complexe dar unii iti pot aminti un nr. de telefon al unui logoped pe care l-au cunoscut de vreo 5 ani. ar fi multe de spus dar vreau sa-ti raspund la intrebare

as putea vorbi de un autism estetic, in varianta propusa de tine nu neaparat in absenta metaforelor sau a altor elemente stilistice ci atunci cind absenta acestora in poezie nu este suplinita de altceva. sa nu ma intrebi ce ca habar nu am. dar intr-o oarecare masura un poet este obligat sa fie autist. asta insemnind ruptura, asta insemnind substituire, asta insemnind 'altceva' pus exact acolo unde se produce ruptura

Io ii ziceam ascetism retoric. Dar cred ca ai dreptate. E o forma de autism, de incapacitate de a se ridica pana la metafora, nu un simplu refuz. Strugurii aia acri:))

mi-a placut poezia.
nietzsche insa mi se pare potrivit ca nuca-n perete.

nu cred ca superomul, supraomul (sau cum s-a mai tradus Übermensch) are nevoie de divinitate. E cumva deasupra, dincolo de zei si religie.
In alte parti isi spune destul de clar ideea despre crestinism, "religia sclavilor".

P.S.: nu incerc sa intru in vreo dezbatere, putini filozofi pot deveni atat de intimi si putini cititori atat de subiectivi :)
pana la urma au reusit sa-l foloseasca si ca sa justifice nazismul...

caracteristicile.
phiii...ce splendida cacofonie mi-a reusit.:))

eh, eu inclin sa cred ca pana si Nietzsche era de alta parere...:)
dar asta e o discutie lunga si fara sanse de consens.

Am stat un pic sa ma gandesc de scriu in dreptul "mall-formatiei" tale. Recunosc... de destula vreme... eu am cam renuntat sa-ti inteleg poemele. De simtit, nici atat. Pe Nietzsche il vanturam prin sfarsitul liceului, infierbantat de ganduri... "supraomenesti"... Apoi, mi s-a parut trist... si prea insingurat si l-am lasat cu Dumnezeul lui mort... Cat despre postmodernism... ma rog... cata vreme Nichita e socotit de dragul de Cartarescu un "modernist anacronic"...ce-a pervertit, chipurile, gustul publicului, ma prefer desuet... si prefer sa scriu o misiva iubitei... himerei... Ori o poezie.