Ai scris o carte. Oare cui să-i pese
de murmurul strivit
în galantar,
când astăzi cerul e o cârpă ce se
clăteşte-n zemuri groase
de muştar?

Când chiar şi păpădia-n înălţare
îşi isprăveşte zborul
de opal
cu o grimasă scurtă de mirare
în pânză de afiş
electoral?

Mai bine te-ai lăsa de glume sterpe
şi verbul ţi l-ai priponi
de-un par
căci, iată, azi divina Euterpe
te cheamă s-o votezi
parlamentar.

Cin’ să mai aibă vreme şi răbdare
când ploaia-i bate toaca
în ferestre
cu mâna sa de duh şi de răcoare:
“Sunt ploaia.
Care ploaie?
Care este!”