Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Dă bine să funcţionezi ca o parabolă


de esteu iar shi iar la: 14/07/2009 14:54:56
rezumat: fragment de roman
voteaza:
Dă bine să funcţionezi ca o parabolă

Zilele ajung la mine decapitate şi îmi dau seama de cum stau lucrurile doar căutîndu-le strălucirea ascunsă — altădată existentă — în ciuda sfintei banalităţi care cotropeşte tot. Strălucirea asta însă — o nimeream pitulată într-un colţ al zilei şi: bucurie cît cuprinde. Dădeam buzna. De cîteva zile însă ceva s-a curmat. Uluitoare sînt zilele şi aşa, lipsite de aura deasă a timpului în care totuşi nu există pierderi majore. Mă obişnuisem cît de cît. Acum e ca după o înmormîntare, cînd ne rămîn condoleanţele şi pustiul amintirii. Unul a comparat ieri aducerea aminte cu o pădure, dar — desigur — aceasta e doar o alegere exprimată îngrijit. Altfel formulat, am pus mîna pe o carte (o ciudată combinaţie între zoologie şi istorie) şi am pătruns — cu brutalitate, dar uneori e mai bine aşa — în cohorta de cuvinte scrutătoare la apariţia mea. Mă simţeam păgîn înaintea prezenţei lor sonore, cumva zbuciumate odată ce le ieşisem în faţă. Am flegmat în stînga şi-n dreapta ca să-mi vădesc purtările şi intenţiile şi toate cuvintele acelea au zburat, au fugit au intrat în pămînt cu totul. Apoi a început să adie vîntul. Şi din ce în ce mai tare. Uneori chiar şi mai tare. Eram din nou pe plajă şi, deşi n-aş fi crezut, cuvintele alea rămăseseră. Ceva din ele, din fiecare, se agăţase de mine. Mă simţeam ca un cuier pe un picior, suportînd haine greu de numărat, de descris... Rămăseseră în preajmă. Asta era ceva minunat, o situaţie bună în comparaţie cu starea alarmistă de mai înainte. Da, o situaţie mult mai bună, mi-am zis din nou şi în cele din urmă. Cuvintele astea — şi-aşa — sînt o strălucire nouă, sonoră, şi-aş vrea ca lucrurile să nu se mai schimbe prea curînd. Am stat preţ de vreo trei ore vînturînd nisipul cu bocancii, strigîndu-le cu voce plină de nerv, incantate pentru a nu le mai pierde, repetînd dubletele lor latineşti, preţioase, carismatice şi mai cu seamă încărcate de personalitate şi autoritate, dispuse într-o formaţie de plaur (plavăr — a. MR), fără o ordine a mea, ci după cum deschideam cartea, după cum îmi revenea în minte toată întîmplarea — săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrişul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) şi buzduganul (Sparganium ramosum), rogozul (Carex pseudocyperus), jaleşul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obişnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruicii (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria), troscotul (Polygonum pernicaria), — „...asupra Potopului, care, precum se zice, a fost uriaş şi universal, şi despre oamenii care şi-au găsit scăparea în Armenia părerile evreilor şi ale altor neamuri sînt asemănătoare...” (De maximo et universali, ut aiunt, aquarum Diluvio salvatisque in Armenia hominibus concors est Hebraeorum et aliarum gentium sententia) — boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbăşoara (Lysimachia vulgaris), cosit ţelul (Sium latifolium), sulfina (Melilotus officinalis), zăloaga (Salix cinerea), cupa vacii (Calystegia sepium), lăsniciorul (Solanum dulcamara), nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar luteum), pestişoara (Salvinia natans), lintiţa (Lemna), otrăţelul de baltă (Utricularia), aldrovanda (Aldrovandia vesiculosa), stînjeneii galbeni (Iris pseudacorus), mană apei (Glyceria aquatica), izmă de baltă (Mentha aquatica), măcrişul de apă (Rumex hydrolapatum), salcia cenuşie (Salix cinerea), — „...am vrut să observ totuşi faptul că mai mulţi bărbaţi foarte învăţaţi ai acestui veac sînt de părere că din Potop s-au salvat în munţii cei mai înalţi ai Sciţiei şi în alţi munţi nu numai Noe cu familia sa, ci şi mulţi alţi oameni...” (Illud solum observatum esse volui: plures huius saeculi doctissimos viros opinari a Diluvio aquarum non solum Noachum cum sua familia, sed plues alios in editissimos Scythiae aliisque montibus salvatos fuisse) — privighetoarea de stuf sau greluşelul de stuf (Locustella luscinoides), lăcarul de mlaştină (Acrocaphalus palustris), piţigoiul de stuf (Panurus biarmicus), raţa cu ciuf (Netta rugina), gîsca de vară (Anser anser), cormoranul mic (Phalocrocorax pygmaeus), egreta mică (Egretta garzetta), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), — „...scriitorii mai noi ai istoriei universale par să treacă cu vederea întreaga povestire a lui Moise despre înmulţirea oamenilor prin fiii lui Noe şi ei au împărţit tot neamul omenesc în două ramuri, anume una care şi-a avut originile în Munţii Altai şi alta care se trage din Munţii Caucaz...” (Neoterici historiae universalis scriptores videntur totam narationem Moysis de multiplicato per Noachi filios humano genere studio praeterire et universum humanum genus in duas classes dispecere, unam videlicet quae in Montibus Altaicis, alteram quae in Caucasiis incunabula habuit) — lebăda de vară (Cygnus olor), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Siluris glanis), avatul (Aspius rapax), plătica (Abramis brama), ştiuca (sox ludus), babuşca (Rutilus rutilus), roşioara (Scardinius erythrophtalmus), caracuda (Carassius carassius), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), cega (Acipenser ruthenus), şipul sau viza (Acipenser sturio) chefalul (Mugii saliens), labanul (Mugii cephalus), hamsiile (Engraulis encrasicholus), scrumbiile albastre (Scomber scombrus), sardelele (lupilchardus sardina), amurul alb (Ctenopharingodon idella), sîngerul (Hypophtalmichtys molitrix), — „...evreii, statornici în păstrarea numelor antice, numesc pe traci tyras (turas), iar grecii, precum zice Iosephus Flavius, au preschimbat aceste nume în formă grecească pentru frumuseţea rostirii, spre plăcerea auzului...” (Hebraei, constantes in retinendis antiquis nomenclaturis, Thraces appellant Tyras (Turas), sed Graeci, ut ait Iosephus Flavius, nomina ista decoris gratia in Graecam formam mutarunt ad aurium voluptatem) — vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), şobolanul de apă (Arvicola terestris), nevăstuica comună mare (Mustela nivalis), hermina mică (Mustela erminea aestiva), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felix silvestris), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), iepurele (Lepus europaeus), bizamul (Ondanthra zibethica), cîinele-enot (Nyctereus procynoides), nutria (Myocaiter coypus), viezurele (Meles meles), dihorul de casă (Mustela putorius), căprioare (Capreolus capreolus), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), şerpi clapă (Natrix tessellata), vipera veninoasă (Vipera renardi), broaştele ţestoase (Emys europaea), racul (Astacus leptodactylus), ţintarului (Culex), buhaiul de baltă (Hidraus piceus), vulturul pleşuv brun (Aegypius monachus), hoitarul alb (Neophron percnopterus), egreta mare (Egretta alba), raţa roşie (Aythya nyroca), lebăda de vară (Cygnus olor), cormoranul mare (Phalocrocorax carbo), huhurezul imare (Strix nndensis), raţa sunătoare (Bucephala clangula), raţa fluierătoare (Anas penelope), raţa suliţar (Anas acuta), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), fluierarul negru (Tringa erythropus), fluierarul cu picioare verzi (Tringa nebularia), culicul mare (Numenius arquata), becaţina comună (Gallinago gallinago), gîrliţa mare (Anser albifrons), gîrliţa mică (Anser erythropus), gîsca cu piept roşu (Branta ruficollis), ploierul argintiu (Pluvialis apricaria), sitarul de mai nordic (Limosa lapponica), fugaciul de ţărm (Calidris alpină), raţa cu cap negru (Aythya marila), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ roz (Pelecanus crispus), morunaşul, babuşca, roşioara, carasul argintiu, obleţul, avatul (Cyprinide) — şi-aşa m-am uşurat. Pe seară am primit prin staţia radio ştirea că familia lui Ghindeanu venise să ridice trupul neînsufleţit al celui ce. Soldaţii stăteau în capătul pontonului şi fumau cu fum gros în forfoteală. M-am strecurat cu greu printre cuvintele lor scîlciate, care folclorizau deja întîmplarea (versiunile), începînd cu pariul lui Ghindeanu, cu săritura lui care i-a împroşcat pe toţi cu stropi, cu aşteptarea celorlalţi în zadar minute bune, cu ochii lor în flăcări, cu strigătele alarmante şi cu cealaltă săritură, a plutonierului Frolov — la final — pentru a-l scoate plin de apă, o formalitate doar. Am intrat în cuşetă şi mi-am pus casetele cu Yes (Tales from Topographic Oceans, mai ales partea cu The Ancient-Giants under the sun & Ritual-Nous sommes du soleil) şi capul sub pernă, am îngînat înăbuşit silabe printre ciupiturile lui Steve Howe, ■ Sol, Dhoop, ■ Sun, ■ Ilios, ■ Naytheet, ■ Ah Kin, ■ Saule, ■ Tonatiuh, ■ Qurax, ■ Gunes, Grian, ■ Surie, ■ Ir, ■ Samse, ■ m-am mai liniştit un pic, ■ un corp eteric, ■ Blumb!
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (15):


esteu - de Intruder la: 14/07/2009 15:12:45
am rezistat pana la "labanul (Mugii cephalus)"...dupe care mi-a pocnit conexiunea si vena din timpan.

ok, bine ai revenit!
...o cazona, ceva...nimic? :)
#462245 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de maan la: 14/07/2009 15:42:34
esteu, esti mare!!!
genial text!:)
#462296 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de picky la: 14/07/2009 15:47:04
Fragment de roman, zici?

Mah! Tu ti-ai pus in gand sa se sinucida intreg onor cetitoriu, prin ruptura de cornee? Ca de onor redactoriu, nu mai zic. :)

Altfel, original.
#462304 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
esteu - de INSULA ALTUIA la: 14/07/2009 16:01:41
(Aegypius monachus),asta-i cel mai misto:)

la broscute testoase sigur ii asa?:(


#462317 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Esteu - de mazariche la: 14/07/2009 17:20:16
Dă bine să funcţionezi ca o parabolă

Ei bine, textul tau vine sa completeze parabolic ziua de azi in care am jumulit, adicajumulit radacina cu radacina, vreo douaj' de metri patrati de troscot (polygonum pernicaria).
Asa ca ce mai conteaza o nauceala in plus?!
Satisfactia insa e cam aceeasi, a muncii bine facute:)
#462390 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de esteu iar shi iar la: 14/07/2009 22:15:52
regret rupturile de cornee, pocnetul vaselor de singe, enervarile etc. mie mi-a facut placere joaca asta latinizanta - nu ca as fi vreun specialist, cit pentru a-mi forta rabdarea sa-mi recitesc textul din cind in cind pentru a vedea ce merge si ce nu. si am observat ca inca am rabdare.

in privinta broastelor testoase, pentru o conformitate care sa nu admita nici o indoiala as fi putut pune si "Emys orbicularis" - "... europaea" e, mi se pare, o sub-specie. dar n-ar fi fost grav daca "... europaea" n-ar fi existat. nici despre "biblioteca Saint Victor" nu se poate spune c-ar avea ceva cu realitatea, nu? acum parca-mi pare rau ca n-am fantazat.

mazariche, jumulitul buruienilor poate deveni viciu la matale, dupa numele tau:
Vicia dumetorum si, in continuare: Vicia lathyroides, Vicia villosa, Vicia pannonica, Vicia silvatica, Vicia sativa...

orisicum, fantezismul in materia denumirilor stiintifice a atins o culme aproape imbatabila: "Magyarosaurus dacus", ale carui fosile au fost descoperite baronul Nopcsa in tara Hategului.
#462780 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
maestre - de Sancho Panza la: 14/07/2009 22:56:52
pe mine m-ai pierdut, de data asta.
nu e vina ta, ci a examenelor crunte de botanica, din facultate. :)
#462811 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de esteu iar shi iar la: 15/07/2009 07:48:40
Pancho Sanza, denumirile stiintifice sint doar un chichirez, de care nu ar trebui sa te impiedici. apoi cupla foarte bine cu scrierile despre Potop si despre istoria veche-veche-veche, tot in latineste, toate dublate de romana, evident... fundal zoo-lingvistico-botanico-abstract pentru acceptarea, intelegerea unei sinucideri banale, intr-un capat de lume.
#462865 (raspuns la: #462811) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
la mine - de thebrightside la: 15/07/2009 09:52:37
n-ai ajuns de asta dat...
#462907 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Esteu - de mazariche la: 15/07/2009 16:00:30
Doamne, cate vicii pe capul amaratei mazarichi:))
#463104 (raspuns la: #462780) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de lafemme la: 15/07/2009 22:19:25 Modificat la: 15/07/2009 23:28:16
acum am avut si eu vreme sa citesc cum se cuvine.

ce sa zic... in primul rand congrats pentru rabdare. rabdarea este un concept inca strain mie.

apoi... de ce ai ales bucata asta de text? e reprezentativa? ai vrut sa vezi daca face careva boom cintind-o? zii sincer? ne-ai testat? :P
#463268 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
eu personal - de zaraza la: 15/07/2009 22:32:59 Modificat la: 15/07/2009 22:38:36
n-am gustat-o. adica, ok, personajul se pierde in denumiri botanice ca sa scape de realitate, dar nu e nevoie sa fie in timp real. e ca filmele alea in care el pune de cafea, asteapta sa picure filtrul, vedem picaturile, trec 10 minute asa, apoi pune cafeaua in cana, 2 cuburi de zahar, mesteca tacticos, bea o gura, ramane cu privirea pe geam - timp real de pelicula, 15 minute. ca sa intelegem ca personajul cugeta. ei, eu la filmele astea nu rezist, desi pricep ideea artistica.

apropos, cica porumboiu a facut un nou film in stilul asta. eu nici la primul n-am rezistat, ma omorau cadrele alea lungi din sufragerie.
#463275 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Baby Mititelu la: 15/07/2009 22:36:13
Mi-a placut titlul. Textul l-am citit pe sarite si nu am inteles, evident, nimic.
#463277 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
da bine sa functionezi ca o parabolica... - de cosmacpan la: 15/07/2009 23:00:03
si ai si toate conexiunile in regula
#463297 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de esteu iar shi iar la: 16/07/2009 00:47:20
cartea mea e una fragmentara.
acum sa ma explic, desi textele nu trebuie explicate - macar sa explic contextul totusi:
fragmentul asta e, recunosc, mai zbanghiu. cartea fiind un conglomerat de texte, nu un fir narativ lin, clasic, lasa libertatea de a plasa si un asemenea text. si mai recunosc ceva aici, anume ca imi place Sei Sonagon, care poate, de asemenea, sa se joace cu rabdarea cititorului, dar sa introduca un anume soi de poezie. cit despre parabola, ma gindesc ca era vizibila asocierea Potopului cu sinuciderea prin inecare, despre care nu se stie daca e o sinucidere absurda sau are niste motive temeinice.
lentoarea intentionata a textului are legatura perceptia timpului intr-un punct terminus. e o coerenta intre forma si continut, gindesc. si mai recunosc ca m-am gindit intai la satisfactia mea si nu la cea a cititorului, ceea ce nu inseamna neaparat o lipsa de respect, o neglijare etc.
textul asta este din seria cazona, plasat undeva in Delta Dunarii. cartea e contruita pe o idee aluvionara. prin depuneri de straturi apare un pamint nou, un om nou etc.
pentru cei pe care i-am facut citusi de putin curiosi le-as propune, daca au tip, sa reia alte texte cazone postate aici si-si vor face o idee despre proiectul meu.
#463341 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...