-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Cucoşul vestise o nouă zi


de philo la: 10/10/2009 08:37:35
rezumat: Vanătoare, pugilistică, sulptură şi puţină religie creştină
taguri: Salonul 
voteaza:
Forumişti/e, domnule moderator [dragi to'aşi :)].
Cele ce urmeaza au mai fost postate aici, dar am operat ceva schimbări.
Si poate sunt şi forumişti noi şi aş vrea şi parerea lor.
In caz ca nu se obisnuieste bisatul aici, rog moderatorul a o şterge.
*
Cucoşul vestise o nouă zi.

Cinci dimineaţa. Satul începe să se trezească…
Cucoşul vestise o nouă zi.
Încă una. Slavă şi laudă Cerului…
Bătrînul e treaz de mult timp. Deh, amintirile...
E singur bătrînul. Singur în timpul zilei, singur în patul ăl mare de stejar, noaptea.
Bătrîna lui plecase în lumea celor drepţi cu vreo juma’ de an înainte.
Se întinde bătrînul cît e de lung şi-şi aude bătrînele ciolane trosnind.
Şaptezeci de ani pe muchie are. Spatele-i cam gîrbov, dar mersu-i sprinten şi plin de vitalitate. Iese bătrînul în prispă şi-şi toarnă pe cap o găleată cu apă rece de la fîntînă.
Mai apoi se aşează pe fotelul lui şi tace. Cu cine ar putea vorbi?
Trec megieşii şi-i dau bineţe.
Bătrînul e bine cunoscut în satul lui de cînd isprava cu clopotul bisericii celei noi. "Noi" vorba vine, căci povestea se întîmplase cu vreo patruzeci de ani în urmă.
Sub îndrumarea preotului Ilie, sătenii duraseră o frumuseţe de biserică cu un turn mai înalt ca acela din oraşul din apropiere. Cînd să urce clopotul acolo sus, chemase preotul în ajutor meseriaşi din acel oraş. Venise şi un inginer cu un fel de ochean de măsurători.
"Nu merge, părinte", spuse.
"Ce nu merge, fiule?", întrebase preotul.
"După calculele mele, părinte, clopotul acesta, care cîntăreşte, cred, pe puţin trei mii de kilograme, nu va putea fi susţinut de turnul bisericii. De altfel nici de a-l urca sus nu văz cum. Scripetele va trage jos turnul, clopotul se va prăbuşi şi se va sparge în bucăţi."
Astea spuse, inginerul plecă în drumul lui, lăsîndu-l pe preot singur şi amărît foarte.
"Sfinţia Ta", spuse ajutorul preotului.
"La capătul satului trăieşte Mihăiţă cu nevasta lui. Am văzut cum singur şi-a durat o casă mare şi frumoasă fără nici un ajutor. Cum o fi cărat el singur buştenii ăia de stejar n-am ştiinţă, dar cred că e bine să vorbim cu el."
Veni Mihăiţă, se uită de jos în sus, de sus în jos, se gîndi vreo patru zile şi spuse:
"Cred că va fi bine, dar vreu ca ajutor pe fierarul satului şi pe dulgherul de la ţintirim."
"Şi cîtă simbrie vrai?", întrebă părintele cu glas temător.
"Pentru mine nimic, sfinte, dar cu ceilalţi doi să vogheşti dumneata singur şi să cădeţi la învoială. Cred că avem nevoie de cel puţin opt săptămîni."
"Bine Mihăiţă, aşa va fi şi dacă vei reuşi, m-oi ruga cît mai am de trăit pentru tine, căci mare nevoie avem de biserica aiasta."
"Mai este ceva, Sfinţia Ta. În fiecare zi să ai grijă de mîncare şi vinişor bun pentru noi."
"No, la mintea cucoşului că aşa voi face", spuse Popa bucuros nevoie mare.
"Părinte", mai spuse Mihăiţă. "Aşa ceva neam de neamul meu n-a făcut. Roagă-te mult Domnului să reuşim. Dacă în zece săptămîni nu gătăm treaba, apoi să ştii că trebuie să cauţi altul, dar pînă atunci nimeni să nu se apropie de biserică."
Se puseră cei trei la lucru şi mai întîi adăugară patru grinzi groase de stejar în cele patru colţuri ale bisericii şi alte patru din podeaua bisericii şi pînă în podeaua clopotniţei. Mai apoi începură ei să meşterească la nişte palănci mari cum văzuse Mihăiţă la oraş. În răstimp gospodinele satului împletiră o funie lungă foarte şi groasă cît braţul fierarului.
Cei trei voinici fără voie mai făcură şi o schelă cu trei trepte, a patra fiind duşumeaua clopotniţei.
După patru săptămîni Mihăiţă îl învită pe preot şi-i spuse:
"Amu părinte, om încerca. Domnul fie cu noi. Rog adună pe săteni ca să tragem cu toţii de funia aiasta."
Începu clopotul să urce spre prima treaptă, dar la vreo doi metrii înălţime funia se rupe şi clopotul căzu cu un geamăt surd.
Urcă Mihăiţă în clopotniţă, desprinse funia de pe ultima palancă şi-i spuse preotului:
"Cred că vom trebui să întărim funia asta şi cu niscaiva odgoane de fier."
După o săptămînă, a doua încercare. Iar veniră toţi sătenii şi începură să tragă de funie.
De data aiasta clopotul urcă lin spre ultima treaptă, cu popasuri de odihnă pentru săteni la fiece treaptă. Un metru, doar unul mai lipseşte, dar sătenii obosiţi se opresc. Clopotul se leagănă în funie şi un dangăt vestitor de rele se aude.
"Cade, cade, să fugim", se aude un strigăt.
Mihăiţă, care urmărise treaba de ceva mai departe, se repede cu un salt de sălbătăciune ce aleargă să scape de fiară sălbatică şi încolăceşte funia în jurul unui pilon gros şi bine înfipt în pămînt şi în jurul altuia şi al altuia…
Pasămite Mihăiţă pregătise şi un plan de retragere. Nu că ar fi auzit el expresia asta de undeva, dar o făcuse şi asta e. Clopotul în căderea lui sfărămase ultima treaptă, dar acum se oprise şi dangătul lui era limpede şi plăcut urechii.
Se întorc sătenii şi privirile lor sunt sfielnice şi vinovate, dar pline de respect pentru Mihăiţă. Dar Mihăiţă nu vede asta. El zace cu faţa pe jumătate îngropată în glia calda şi primitoare şi răsuflă din greu.
Gătesc sătenii treaba şi-l iau pe Mihăiţă, care între timp leşinase, la spitalul din oraşul apropiat.
"I s-a rupt o vînă în gît", spune doctorul. "Leac nu e decît mila Domnului."
Şi Domnul s-a bucurat atît de isprava făcută că în alte două săptămîni Mihăiţă era pe picioare. Se cam clatină Mihăiţă în mai toate direcţiile, dar doctorul spunea că se va face bine. Şi aşa chiar a şi fost, dar Mihăiţă va avea capul puţin înclinat spre dreapta toată vieţişoara lui, lucru care nu l-a împiedicat să mai facă şi alte ispravi minunate.


Dar s-o luăm de la capăt.
Cinzeci de ani trecură de cînd tînăr şi voios părăsise satul pentru a căta de lucru la oraş.
Acasă cinci flăcăi erau. Părinţii muriseră şi după datina lor lăsaseră ca moştenire mai tot avutul fratelui celui vîrstnic. Mihăiţă, sau nea Mihai, după numele lui acum, plecă să caute slujbă la oraş.
La oraş găsise şi gazdă. O văduvioară tînără al cărei soţ murise căzînd de pe schele. Maria se numea vădana. Plină de nuri şi Mihăiţă, care nu cunoscuse femeia pînă atunci, se îndrăgostise de ea pînă peste cap. Spuse Mihăiţă vădanei:
"Mult îmi eşti dragă, Mario. Io zic să facem nuntă. Tu ce spui?"
"Da, Mihăiţă. Oi vinde casă aici şi cu banii căpătaţi om cumpăra ceva pămînt în satul tău, căci io la ţară m-am născut şi aici la oraş mă înăbuş."
Zis şi făcut. Cumpără Mihăiţă o casă de-a Primarului şi o glie de cinci hectare şi încă o sfoară de pădure şi se pune pe treabă. Noaptea tinerii dorm într-un fel de cort încropit din feluri de resturi, iar ziua lucră la o casă nouă. Cam singur e Mihăiţă în treaba asta, căci nevestica e cam delicată şi lipsită de puteri. Colac peste pupăză, doamna lui rămîne grea, dar bucuria e mare. Cu puteri sporite taie Mihăiţă buşteni de stejar şi, încetul cu încetul, vede cum treaba dă roade. Cam la vreo săptămînă înainte de naşterea pruncului casa e gata. Bună, trainică, uscată şi largă e casa, dar Mihăiţă nu se culcă pe lauri şi mai durează şi mobila. O laviţă largă în colţul de răsărit, o masă mare de stejar în mijlocul casei şi un cuptior bine întocmit.
Astea făcute, cumpără Mihăiţă din restul banilor o pereche de boi şi un plug greu cu tăiş de fier şi o vacă, căci doamna lui spune că alăptatul nu face bine frumuseţii.
Prima recoltă e cam slabă, dar Mihăiţă nu descurajează. Aşa trec ei cinci ani şi Ionel, moştenitorul, e un băieţel măricel de-acum. Veşnic vesel, cu braţe tari şi minte cercetătoare. Şi unde e nevestica în toată povestea aiasta? Femeie de cam treizeci de ani, rujată, fardată, tocuri_înalte-fusta_scurtă. Şi într-o bună zi ia-o de unde nu-i. Plecase ea cu un ibovnic de la oraş şi-şi lăsase vraişte şi plod şi soţ. Ba mai şi golise seiful cu economiile lor.
Gîndeşte Mihăiţă:
"Ce să-i faci? Aşa-mi trebuie dacă am luat o orăşancă."
După un răstimp spune preotul:
"Mihai, nu e bine singur. Domnul i-a dat lui Adam pe Eva ca să-şi rodească sămînţa.

Va urma
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: